ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 435/2012

Ședința publică de la 2 februarie 2012 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, reclamanta SC W.C.P. SRL, în contradictoriu cu pârâții SC I. SA, orașul Însurăței prin Primar și Municipiul Finanțelor Publice a solicitat suspendarea executării silite a sentinței nr. 2732 din 16 iunie 2011 pronunțată de către Tribunalul Buzău.

În motivarea cererii, aceasta a învederat că prin sentința nr. 2732 din 16 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Buzău, s-a admis cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta I. SA, s-a dispus obligarea societății reclamante la plata sumei de 305.000 lei reprezentând contravaloare lucrări de construcții, a sumei de 42.557, 57 lei cu titlu de penalități, a sumei de 22.947 lei cu titlu de cheltuieli de judecata și s-a respins cererea de chemare în garanție a Orașului Însurăței pe care a formulat-o. Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ, fiscal, prin încheierea din data de 16 august 2011 a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, a respins excepțiile lipsei de interes și a inadmisibilității cererii invocate de intimata SC I. SA ca neîntemeiate.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării vremelnice a sentinței nr. 2732 din 16 iunie 2011 a Tribunalului Buzău, formulată de reclamanta SC W.C.P. SRL. Împotriva acestei încheieri pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Buzău a declarat recurs. Recursul este nul. Înalta Curte, în conformitate cu art. 137 și art. 306 alin. (1) C. proc. civ., a luat în examinare, din oficiu, excepția nulității recursului, și a constatat următoarele : Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul de recurs este de 15 zile, termen care se socotește de la data comunicării hotărârii care este supusă acestei căi de atac, dacă legea nu dispune altfel. În acest termen, potrivit dispozițiilor procedurale, se depune declarația de recurs dar și motivele de recurs.

În acest sens, dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ. sunt imperative atunci când prevăd că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs. Sancțiunea nerespectării acestei obligații este prevăzută de art. 306 alin. (1) C. proc. civ. prin care se dispune că ,,Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal cu excepția alin. (2)”. Față de dispozițiile legale evocate, se constată că recurenta pârâtă a declarat recurs împotriva încheierii curții de apel, în cadrul termenului legal, fără a indica motivele de nelegalitate și dezvoltarea lor, în conformitate cu dispozițiile art. 304 C. proc. civ., sub rezerva depunerii la dosar a dezvoltării motivelor de recurs, ulterior comunicării încheierii atacate.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului Curții de Apel Ploiești, se constată că încheierea atacată a fost comunicată la data de 24 august 2011, iar depunerea dezvoltării motivelor de recurs trebuia să aibă loc până la data de 8 septembrie 2011. Cum dezvoltarea motivelor de recurs a fost depusă la data de 23 ianuarie 2012 cu depășirea termenului legal precizat de art. 301 C. proc. civ., în raport de dispozițiile art. 306 C. proc. civ. motivele invocate nu pot fi analizate. În consecință, în aplicarea dispozițiilor art. 306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Buzău. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin D.G.F.P. Buzău împotriva încheierii din 16 august 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2012.