ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 456/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 456/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de instanța de fond
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 18 septembrie 2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Programe Competitivitate, suspendarea Procesului-verbal din 27 august 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență încheiat la data de 25 august 2015, privind proiectul Modernizare fabrică de produse farmaceutice aparținând SC A. SRL, emis de pârât, până la soluționarea acțiunii vizând anularea actului.
1.2. Soluția primei instanțe
Pentru soluționarea cererii de suspendare, reclamanta a făcut dovada achitării unei cauțiuni în cuantum de 15.
000 lei, conform dispozițiilor instanței.
Prin Sentința nr. 3.286 din 9 decembrie 2015, Curtea de Apel București a respins cererea reclamantei, ca neîntemeiată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta SC A. SRL a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate și rejudecarea cauzei cu consecința admiterii cererii de suspendare a procesului-verbal contestat până la soluționarea în primă instanță a acțiunii având ca obiect anularea actului.
A arătat recurenta, în esență, că, în condițiile în care instanța de fond a respins cererea de suspendare pentru neîndeplinirea cumulativă a condițiilor impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu referire concretă exclusiv la nedovedirea condiției prevenirii unei pagube iminente, în sensul art. 2 alin. (1) lit. s) din lege, și de vreme ce autoritatea intimată a achiesat la considerentele instanței de fond, neformulând recurs, cererea de recurs vizează exclusiv considerentele instanței de fond referitoare la neîndeplinirea condiției producerii unei pagube iminente.
Astfel, în ceea ce privește această condiție, a dovedit, prin înscrisurile depuse la dosar, că, atât la epoca faptelor, cât și în prezent, menținerea actului administrativ contestat pune în pericol capacitatea financiară a societății de a-și onora obligațiile asumate față de proprii salariați și, mai ales, prin contractele încheiate.
Apărările intimatului-pârât
Intimatul-pârât Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Procedura de soluționare a recursului
4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 27 septembrie 2017, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin încheierea din 23 noiembrie 2017, Completul de filtru, constatând că recursul îndeplinește cerințele de admisibilitate, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., și a fixat termen de judecată.
4.2. Cu privire la fondul recursului. Lipsa de interes invocată de recurentă
Înalta Curte, examinând hotărârea atacată și susținerile recurentei-reclamante referitoare la lipsa interesului susținerii recursului, urmează a respinge recursul ca lipsit de interes.
Reclamanta SC A. SRL a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere formulată în temeiul art. 14 de suspendare a executării Procesului-verbal din 27 august 2015 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare emis de Ministerul Fondurilor Europene până la soluționarea în primă instanță a acțiunii având ca obiect anularea actului.
Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004:
"Art. 14. - (1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. (...)"
Reclamanta, în Dosarul nr. x/2/2016, înregistrat pe rolul Curții de Apel București, a solicitat anularea Deciziei nr. 625 din 15 ianuarie 2016 și a Procesului-verbal din 27 august 2015, și suspendarea acestui proces-verbal.
Prin Încheierea de ședință din 21 iunie 2016, Curtea de Apel București a suspendat executarea Procesului-verbal nr. x/2015 până la soluționarea definitivă a cauzei.
Conform art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acțiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia, iar interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, conform art. 33 C. proc. civ. Acțiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerințe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.
În cauză, folosul practic urmărit de recurenta-reclamantă prin promovarea prezentului recurs rezidă, finalmente, în admiterea cererii de suspendare a executării Procesului-verbal nr. x/2015 emis de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene.
Însă, recurenta-reclamantă nu mai justifică un interes în susținerea recursului, întrucât interesul urmărit nu este unul actual, de vreme ce, așa cum s-a arătat anterior, instanța de fond (Curtea de Apel București) a admis cererea sa și suspendat executarea Procesului-verbal nr. x/2015 până la soluționarea definitivă a acțiunii având ca obiect anularea actului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul formulat de SC A. SRL împotriva Sentinței nr. 3.286 din 9 decembrie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 februarie 2018.