ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 61/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 61/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16 martie 2017, sub nr. x/2/2017, reclamanta A. SRL, în contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei Coronini, Comuna Coronini și Primăria Comunei Coronini, a solicitat anularea Deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 213 din 14 februarie 2017 emisă de Primăria comunei Coronini și, pe cale de consecință, anularea tuturor actelor prin care a fost adusă la îndeplinire măsura asiguratorie instituită prin decizia contestată.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința civilă nr. 1944 din 25 mai 2017, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal.
Motivând hotărârea astfel dispusă, instanța a reținut, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, că Decizia nr. 213 din 14 februarie 2017 nu privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale ori accesorii ale acestora, ci instituie o măsură asigurătorie, astfel încât competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, prin raportare la criteriul rangului autorității emitente, respectiv Comuna Coronini, autoritate publică locală, iar nu la criteriul valoric (în speță, peste 1.000.000 lei).
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, la data de 05 iulie 2017, sub Dosar nr. x/3/2017.
2.2. Hotărârea Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal
Prin Sentința civilă nr. 4899 din 6 septembrie 2017, Tribunalul București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.
În argumentarea hotărârii astfel pronunțate, instanța a reținut că măsura asiguratorie dispusă în cauză este o măsură ulterioară emiterii deciziei de impunere, prin care s-au stabilit în sarcina debitoarei obligații de plată a unor debite de natură fiscală (în cauză, impozit pe clădiri și accesorii stabilite la data de 31 februarie 2017), fiind astfel o măsură de executare, emisă în scopul final al recuperării debitului restant, având în acest mod un puternic impact pecuniar.
Decizia de instituire a măsurilor asigurătorii a fost emisă pentru suma totală de 21.845.413,64 lei, așadar peste pragul valoric de 1.000.000 de lei instituit de art. 10 din Legea nr. 554/2004, ceea ce atrage competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin raportare la criteriul valoric, iar nu la criteriul rangului autorității emitente.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004: "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Înalta Curte constată că, obiect al contestării în acțiunea de față îl reprezintă Decizia nr. 231 din data de 14 februarie 2017, emisă de Primăria Coronini, prin care au fost instituite măsuri asigurătorii, fiind recomandată măsura popririi asigurătorii asupra conturilor debitoarei deschise la B., pentru obligații fiscale suplimentare de plată estimate la suma totală de 21.845.413,64 lei, reprezentând impozit pe clădiri.
Potrivit dispozițiilor art. 213 alin. (13) C. proc. fisc. : "Împotriva deciziei prin care se dispune instituirea măsurilor asigurătorii, (...), cel interesat poate face contestație la instanța de contencios administrativ competentă", textul normativ făcând trimitere, prin urmare, la dispozițiile generale în materia stabilirii competenței materiale a instanțelor de contencios administrativ, respectiv art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii de determinare a competenței instanței de fond, respectiv criteriul valoric și criteriul rangului autorității emitente în cadrul sistemului administrativ. Problema care a generat conflictul de competența între cele două instanțe privește prevalența unuia dintre cele două criterii, pornind de la analiza conținutului actului administrativ supus contestării, curtea de apel apreciind că actul administrativ contestat nu instituie obligații de plată a unor debite fiscale în sarcina reclamantei, astfel încât criteriul de stabilire a competenței este cel al rangului autorității emitente, nefiind justificat criteriul valorii creanței fiscale.
Înalta Curte constată că problema stabilirii competenței instanțelor judecătorești de a soluționa acțiunile judiciare prin care se contestă măsurile asigurătorii instituite de organele fiscale, a făcut obiectul Soluției de principiu a secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, adoptată în data de 22 mai 2017, prin care s-a stabilit că aceste cereri vor fi judecate de instanțele competente în funcție de valoarea creanței pentru care s-au dispus aceste măsuri, și nu în raport de organul fiscal emitent al deciziei de instituire a măsurilor asigurătorii.
Decizia nr. 213 din 14 februarie 2017, emisă de Primăria Coronini, având ca obiect instituirea unor măsuri asigurătorii pentru recuperarea unui debit estimat la suma de 21.485.413,64 lei, reprezentând impozit pe clădiri, face parte din categoria actelor administrative "care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora", în sensul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Această concluzie este dedusă din regimul juridic al deciziei contestate, care, deși are ca obiect instituirea unor măsuri necesare asigurării recuperării debitului pretins reclamantei, este indisolubil legată de creanța ce a generat nevoia adoptării acestor măsuri, creanță rezultată, în cazul de față, din taxe și impozite.
Criteriul normativ referitor la legătura actului administrativ cu debitele rezultate din taxe, impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora este îndeplinit și în cazul actelor administrative care nu vizează, în mod direct, stabilirea unor obligații fiscale în sarcina contribuabililor (decizii de impunere), ci doar urmăresc constituirea unor garanții de recuperare a creanțelor bugetare.
Având în vedere că decizia contestată în cauză privește o creanță ce depășește valoarea de 1.000.000 lei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL și pe pârâții Primarul Comunei Coronini, Comuna Coronini și Primăria Comunei Coronini, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 ianuarie 2018.
Procesat de GGC - CT