ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3854/2010

Prin sentința penală nr. 146 pronunțată de Tribunalul Bistrița Năsăud în Dosarul nr. 1712/112/2007, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul M.O., din infracțiunea de bancrută simplă prev. de art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea de bancrută simplă prevăzută de art. 143 din Legea nr. 85/2006, într-o singură infracțiune de bancrută simplă prevăzută de art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

A fost condamnat inculpatul M.O., fiul lui I. și G., la:

- 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de folosire la autoritatea vamală a documentelor falsificate, prevăzută de art. 31 C. pen. raportat la art. 178 din Legea nr. 141/1997, preluat de art. 273 din Legea nr. 86/2006, art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) din C. pen.;

- 6 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de refuz de a pune la dispoziția administratorului judiciar actele contabile, prevăzută de art. 147 din Legea nr. 85/2006, art. 74 lit. c), art. 76 lit. d) C. pen.;

- 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de bancrută simplă prevăzută de art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, art. 74 lit. c), art. 76 lit. e) C. pen.;

- 10 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (4) C. pen., art. 74 lit. c), art. 76 lit. c) C. pen.;

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății în prezentul dosar au fost comise în concurs real prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., între ele, precum și cu infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 C. pen., art. 63 C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2000 RON, prin sentința penală nr. 2209 din 25 octombrie 2006 a Judecătoriei Sector 3 București.

Conform art. 36 alin. (1), art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate pentru infracțiunile concurente menționate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.

S-a revocat, conform art. 7 din Legea nr. 543/2002, grațierea pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 285/1999 a Judecătoriei Năsăud, pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decret nr. 328/1966, grațiere dispusă prin sentința penală nr. 1930/2002 a Judecătoriei Bistrița și s-a constatat rămasă fără obiect executarea acestei pedepse urmare a împlinirii termenului de încercare al suspendării condiționate a pedepsei (redus ca efect al aplicării grațierii).

Conform art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat grațierea (dispusă în baza sentinței penale nr. 760/24 aprilie 2003 a Judecătoriei Bistrița) pedepsei de 6 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decret nr. 328/1966 prin sentința penală nr. 1930/2002 a Judecătoriei Bistrița și s-a dispus executarea acestei pedepse alăturat celei aplicate în prezentul dosar, în total inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen.

S-a dispus conform art. 7, art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990, comunicarea hotărârii de condamnare (la rămânerea ei definitivă) la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud.

S-a dispus anularea documentelor vamale falsificate folosite la autoritatea vamală în vederea suspendării drepturilor vamale de import pentru autoturismul marca F.F. (contract de leasing din 24 ianuarie 2006, declarație angajament, desfășurător de plăți, precum și celelalte anexe întocmite în acest scop).

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea părților civile despăgubiri civile după cum urmează:

- 2000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă S.I.,

- 18.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă SC R.C. SRL Bistrița;

- 6.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă C.L.;

- 6.900 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă B.I.L.;

- 6.690 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății precum și suma de 130 lei către partea vătămată A.M.;

- suma de 5.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea vătămată B.M.;

- 4.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă Ș.D.T.;

- 6.300 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă SC E. SRL Bistrița;

- 4.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă P.A.l.;

- 6.200 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă D.V.C.;

- 3.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă P.A.C.;

- 11.220 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă M.V.;

- 35.000 lei către partea vătămată S.I.P.;

- 5.000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății către partea civilă SC I.V.C. SRL Sângeorgiu de Mureș.

S-a constatat recuperat prejudiciul cauzat părții civile H.I.

S-a dispus restituirea autoturismelor predate de inculpat părților civile (care nu au putut fi înmatriculate în circulație), după cum urmează: de către partea civilă A.M., a autoturismului R.M., către SC M.O.A. SRL Bistrița, prin reprezentantul legal al societății; de către partea civilă B.I.L., a autoturismului marca O.A., către SC E.A. SRL prin reprezentantul legal al acestei societăți.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile SC W.C.S. SRL Bistrița (prin reprezentant M.D.), despăgubiri civile în sumă de 2532,99 lei.

S-a constatat că în aplicarea art. 19 alin. (4) C. proc. pen. martorii P.L. și B.A.F., nu au participat în proces în calitate de părți vătămate sau părți civile.

A fost obligat inculpatul să plătească părții civile C.L. suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

A fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului 2.280 lei cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că inculpatul M.O. a deținut în perioada 2004 - 2006 calitatea de administrator al SC M.O.A. SRL cu sediul declarat în Bistrița, având ca obiect principal de activitate „comerț cu autovehicule". În general activitatea firmei se axa pe importul de autoturisme second-hand din Franța și comercializarea lor pe teritoriul României la diverse persoane fizice și juridice. Societatea nu a fost finanțată de o bancă, astfel că inculpatul a recurs la încasarea în avans, a prețului autoturismului de la persoanele interesate, după care se deplasa în Franța pentru achiziționarea și transportul acestuia în România. De regulă, cu ocazia preluării unei comenzi se încheia un contract de vânzare-cumpărare între părți în care se menționau clauze referitoare la marca autoturismului, prețul total, avansul acordat și termenul de livrare. Au existat însă și comenzi verbale pentru procurarea de autoturisme fără încheierea de contracte de vânzare-cumpărare, însă cu eliberarea de facturi și chitanțe fiscale pentru sumele de bani încasate în avans.

La început o parte din comenzi au fost onorate de inculpat însă încă de la sfârșitul anului 2004 au apărut primele incidente cu privire la livrarea autoturismelor către persoanele care au achitat în avans sume de bani pentru procurarea acestora. Tot de atunci inculpatul a utilizat sumele încasate cu titlu de avans de la părțile vătămate în scopuri personale.

Pentru a da o nuanță de legalitate operațiunilor comerciale, inculpatul a încheiat o serie de contracte de vânzare-cumpărare, în baza cărora a încasat în avans sumele de bani, pe care nu le-a înregistrat în contabilitate și nu a emis documente justificative. Întocmirea acestor contracte și ulterior menținerea în eroare a părților vătămate prin diferite metode, au constituit mijloacele frauduloase prin care s-a creat persoanelor interesate reprezentarea falsă, că pot achiziționa un autoturism la un preț avantajos și în stare bună de funcționare, deși în realitate autoturismul nici nu exista.

În concret, faptele au fost săvârșite în modalitatea descrisă în continuare:

a) În cursul lunii noiembrie 2004 partea vătămată S.I. fiind interesat de achiziționarea unui autoturism a luat legătura cu inculpatul. Acesta i-a oferit spre vânzare un autoturism marca V.C., cu 9 locuri, culoare alb metalizat, motor 2500 CP, la prețul de 12000 euro, cu plata unui avans de 10000 euro la încheierea contractului. Primind asigurări că autoturismul oferit spre vânzare există și este deținut într-un parc auto din Franța, aflat în proprietatea inculpatului și vizionând mai multe fotografii cu autoturismele existente în acel parc, părții vătămate i s-a creat falsa reprezentare că poate achiziționa o mașină de marcă în stare bună și la un preț avantajos, într-un interval de maxim 7 zile. Pentru a menține starea de inducere în eroare și pentru a da o nuanță de legalitate operațiunii, inculpatul a propus încheierea unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul menționat anterior. Partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului, astfel că la data de 26 noiembrie 2004 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul menționat, ocazie cu care a remis acestuia, cu titlu de avans suma de 10.000 euro. Conform înțelegerii diferența de 2000 euro urma să fie achitată la livrarea autoturismului, în termen de 7 zile când inculpatul s-a obligat să remită părții vătămate și documentele de proveniență, garanția și cartea service. Pentru suma de 10000 euro încasată personal, inculpatul a eliberat părții vătămate factură și chitanță fiscală.

Ulterior inculpatul nu și-a mai respectat obligația de livrare a autoturismului, deși în mai multe rânduri partea vătămată a solicitat fie predarea autoturismului fie restituirea avansului invocând probleme de vămuire sau chiar furtul mașinii în Franța.

În cele din urmă inculpatul propune părții vătămate livrarea unui alt autoturism, cumpărat deja în Franța, sens în care o convinge să încheie contractul de vânzare-cumpărare din 10 martie 2005, având ca obiect vânzarea unui autoturism V.C., de culoare albastru. Nici de această dată inculpatul nu-și respectă obligațiile oferind doar promisiuni și devenind uneori violent în exprimare atunci când partea vătămată solicită predarea autoturismului.

După un timp partea vătămată acceptă vânzarea unui autoturism O.A.C., an de fabricație 2003, la prețul de 8000 euro, împrejurare în care încheie contractul de vânzare-cumpărare din 21 aprilie 2005.

Pentru prejudiciul suferit, apreciind că a fost înșelată de inculpat, partea vătămată Simionca Ionică s-a constituit parte civilă cu suma de 2000 euro solicitând obligarea inculpatului la plata acestei sume sau a echivalentului în lei la data plății.

b) Desfășurând o amplă campanie de atragere a clienților pentru autoturisme second-hand, inculpatul M.O. l-a convins pe numitul B.T., reprezentant al SC R.C. SRL Bistrița să achiziționeze un autoturism M., motor 2,8 cmc, culoare gri-verde metalizat, an de fabricație 2002, la prețul de 13000 euro.

Cu privire la acest autoturism între cele două părți s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 25 mai 2005. Cu ocazia încheierii contractului partea vătămată a plătit inculpatului avansul de 10000 euro, iar diferența de 3000 euro urmând a fi achitată în termen de 30 de zile. La insistențele inculpatului la data de 03 iunie 2005, partea vătămată mai achită suma de 2000 euro rămânând un rest de plată de 1000 euro din prețul total al autoturismului cumpărat, marca M. Cu toate acestea, inculpatul nu eliberează facturi și chitanțe fiscale pentru sumele încasate de la partea vătămată.

Profitând de naivitatea reprezentantului părții vătămate și speculând interesul acestuia de a achiziționarea unui buldoexcavator, inculpatul M.O. obține de la partea vătămată, prin promisiuni și amăgiri suma de 6000 euro pentru procurarea buldoexcavatorului. In acest sens, cele două părți au încheiat contractul de vânzare - cumpărare din 02 iunie 2006, având ca obiect furnizarea unui buldoexcavator la prețul de 6000 euro, cu livrare în 30 de zile. Suma a fost remisă de partea vătămată și primită de inculpat la momentul încheierii contractului fără a se elibera chitanță sau factură fiscală.

La termenele stabilite inculpatul nu a livrat societății vehiculele comandate, oferind doar promisiuni și diferite pretexte în procurarea lor, situație în care partea vătămată l-a notificat pe inculpat pentru a se prezenta la Biroul avocatului P.V. pentru rezolvarea amiabilă a litigiului. Inculpatul nu a dat curs solicitării și a refuzat orice întâlnire cu partea vătămată, părăsind țara fără a livra autovehiculele și fără a restitui cei 18000 euro încasați de la SC R.C. SRL Bistrița.

Pentru prejudiciul suferit prin înșelăciune partea vătămată SC R.C. SRL Bistrița s-a constituit parte civilă cu suma de 18000 euro, sau echivalentul în lei al acestei sume.

c) În luna martie 2005, partea vătămată C.L. a fost convinsă de inculpat că poate intra în posesia unui buldoexcavator la un preț mai mic decât cel al pieței, vehiculul urmând a fi importat din Franța.

Pentru a da o nuanță de legalitate tranzacției și pentru a crea o falsă reprezentare a seriozității firmei sale, inculpatul a încheiat cu partea vătămată un contract de vânzare-cumpărare din 31 martie 2005, având ca obiect vânzarea unui buldoexcavator C., 4x4, de culoare galbenă, an de fabricație 1997-1998, la prețul de 6000 euro, cu termen de livrare 30 de zile de la data încheierii convenției. La momentul încheierii contractului partea vătămată a achitat inculpatului un avans de 3000 euro, convenind ca diferența să o achite la data livrării bunului.

La un interval de 7 zile inculpatul a contactat-o pe partea vătămată spunându-i că buldoexcavatorul este în vamă și are nevoie de diferența de 3000 euro pentru achitarea drepturilor vamale de import.

Convinsă de realitatea susținerilor inculpatului, partea vătămată i-a achitat și diferența de 3000 euro, având reprezentarea că în câteva zile va intra în posesia vehiculului. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, inculpatul nu a mai livrat buldoexcavatorul și a refuzat orice contact cu partea vătămată, inclusiv participarea la o conciliere.

Din probele existente la dosar rezultă că și în acest caz inculpatul a avut reprezentarea clară la momentul încheierii contractului că nu își va îndeplini obligația de predare a buldoexcavatorului, urmărind doar obținerea unui folos material injust prin inducerea în eroare a părții vătămate.

Partea vătămată C.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 6000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

În luna aprilie 2006, SC M.O.A. SRL a fost declarată în procedură de reorganizare judiciară. În această situație inculpatul a decis înființarea unei alte societăți comerciale sub denumirea SC E.A. SRL Bistrița, la care în funcția de administrator a fost numită sora sa, M.M. Întrucât prin intermediul SC M.O.A. SRL nu se mai puteau derula importuri de autoturisme, inculpatul a desfășurat această activitate prin SC E.A. SRL Bistrița.

d) La data de 27 mai 2006, partea vătămată B.U.L. a achiziționat de la SC E.A. SRL Bistrița un autoturism marca O.A., albastru, an de fabricație 2002, la prețul negociat de 6900 euro, având reprezentarea unei tranzacții corecte. Vânzarea mașinii a avut loc în Bistrița iar firma a fost reprezentantă de inculpat care a încasat personal suma de bani de la partea vătămată.

Cu această ocazie s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect autoturismul marca O.A., la prețul de 7000 euro, deși în realitate s-a achitat suma de 6900 euro. Cu ocazia predării autoturismului au fost înmânate cumpărătorului doar certificatul de autenticitate, cartea de identitate, declarația vamală de export și un certificat de asigurare (temporar), acte redactate în limba franceză. Conform înțelegerii, urma ca la un interval de 2 zile inculpatul să înmâneze părții vătămate factura și chitanța fiscală, necesare înmatriculării autoturismului pe teritoriul României.

Ulterior, aceste documente nu au fost predate cumpărătorului, inculpatul invocând diferite pretexte pentru a tergiversa predarea facturii și chitanței fiscale, mai mult, solicitând chiar și sume de bani pentru eliberarea acestora.

Din verificările efectuate la Biroul Vamal Bistrița s-a constatat faptul că autoturismul în cauză nu a fost prezentat la vămuire și în consecință nu s-au achitat drepturile vamale de import.

Deși partea vătămată a insistat în repetate rânduri pentru înmânarea facturii și chitanței fiscale necesare înmatriculării, inculpatul a refuzat și a rupt orice legătură cu aceasta.

În prezent partea vătămată B.I.L. deține autoturismul O.A. însă nu-l poate utiliza întrucât nu deține factura și chitanța fiscală iar taxele vamale de import pentru mașină nu au fost achitate.

Pentru prejudiciul cauzat partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 6900 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

e) Într-o situație asemănătoare se află și partea vătămată A.M., care amăgit de prețurile avantajoase ale autoturismelor și sistemului de rate practicat de SC M.O.A. SRL Bistrița, a acceptat, la 22 iunie 2005, să încheie un contract de vânzare-cumpărare pentru un autoturism marca O.C., an de fabricație 2002-2003 la prețul de 5000 euro cu plata unui avans de 3000 euro la momentul încheierii contractului, diferența de 2000 euro urmând a fi achitată într-o perioadă de 18 luni.

Conform contractului, mașina urma să fie predată în termen de 10 zile de la data încheierii contractului. Termenul nu a fost respectat de inculpat care sub diferite pretexte a întârziat predarea autoturismului. Mai mult, la 22 decembrie 2005, inculpatul a solicitat achitarea de urgență a diferenței de 2000 euro plus încă 1000 euro pe motiv că a importat un autoturism R.M., pentru care drepturile vamale de import sunt mai mari.

Convins de cele relatate de inculpat, partea vătămată a achitat numitei S.E. sumele pretinse, respectiv 2000 euro și 1000 euro, aspect care se consemnează în contract, după care a intrat în posesia autoturismului R.M., și a autorizației de circulație provizorie.

După predarea autoturismului inculpatul a pretins și obținut de la partea vătămată diverse sume de bani pentru înmatricularea provizorie și asigurarea R.C.A. pentru perioada decembrie 2005 - ianuarie 2006.

Ulterior, la 09 martie 2006, menținând starea de inducere în eroare, inculpatul a solicitat de la partea vătămată suma de 690 euro și 240000 lei vechi considerând că a încasat un preț prea mic pentru autoturismul R.M., spunându-i totodată că în caz contrar nu va intra în posesia facturii și a chitanței fiscale, acte necesare înmatriculării. Sumele pretinse au fost achitate de partea vătămată, care a solicitat efectuarea unei mențiuni în acest sens în contract și a pretins remiterea documentelor fiscale întrucât autorizația de circulație provizorie a expirat.

Deși a încasat sumele de bani menționate, inculpatul a manifestat reticență față de solicitările părții vătămate cu privire la eliberarea documentelor fiscale necesare înmatriculării autoturismului. Abia la data de 29 mai 2006 partea vătămată a intrat în posesia documentelor de proveniență ale autoturismului însă tară actele necesare înmatriculării. După această dată inculpatul a rupt orice legătură cu partea vătămată care astfel a obținut un autoturism pe care ulterior nu l-a putut înmatricula în lipsa documentelor fiscale. Din verificările efectuate s-a constatat că autoturismul vândut părții vătămate a fost importat în România fără a fi prezentat la Biroul Vamal Bistrița pentru îndeplinirea formalităților de vămuire și achitarea drepturilor vamale de import aferente.

Pentru prejudiciul cauzat partea vătămată A.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 6690 euro sau echivalentul în lei la data plății, precum și cu suma de 130 lei, dat fiind că nu a putut folosi autoturismul achiziționat.

f) La data de 28 martie 2005, SC M.O.A. SRL Bistrița, reprezentată de inculpatul M.O. încheiat cu partea vătămată B.M., contractul de vânzare-cumpărare din 28 martie 2005 având ca obiect vânzarea unui autoturism marca V.G., an de fabricație 2001-2002, la prețul de 7000 euro, cu plata unui avans de 5000 euro, urmând ca diferența să fie achitată de cumpărător la momentul livrării, stabilit de părți la maxim 2 săptămâni.

Inculpatul nu a respectat obligația de livrare astfel că după o serie de discuții s-a făcut mențiunea în contract că vânzătorul se obligă să predea autoturismul până la data de 14 iulie 2005.

Pentru suma achitată partea vătămată a primit de la inculpat factura fiscală din 28 martie 2005 și chitanțele fiscale din 28 martie 2005 și din 28 martie 2005, ambele în valoare de 18.251 lei.

Ulterior inculpatul a adoptat o atitudine de indiferență față de cumpărător și sub diferite pretexte nu și-a mai îndeplinit obligația de procurare a autoturismului sau de restituire a avansului, ba mai mult a devenit agresiv la solicitările părții vătămate.

Pentru prejudiciul cauzat prin inducerea în eroare și crearea unei false reprezentări că putea achiziționa un autoturism second-hand, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

g) În aceeași situație se află și partea vătămată Ș.D.T., care atras de oferta firmei SC M.O.A. SRL Bistrița și convins de inculpat, a acceptat să încheie contract de vânzare-cumpărare din 23 martie 2005 privind achiziționarea unui autoturism marca W.G.B. an de fabricație 2001-2002, la prețul de 7500 euro. La data încheierii contractului partea vătămată a plătit un avans de 2000 euro, suma fiind primită de numita S.E., secretară la SC M.O.A. SRL Bistrița, fără a i se elibera factură sau chitanță fiscală. Conform unei înțelegeri verbale avute cu inculpatul, în termen de 10-14 zile partea vătămată urma să intre în posesia autoturismului și să achite avansul de 3000 euro și ratele lunare. La data de 04 aprilie 2005, inculpatul a solicitat achitarea de urgență a sumei de 2000 euro, motivând că avansul inițial achitat este prea mic. Și de această dată partea vătămată a achitat suma de 2000 euro secretarei S.E., fără a primi factură și chitanță fiscală.

După încasarea sumei de bani, inculpatul a evitat să mai ia legătura cu partea vătămată, căutând să amâne cât mai mult predarea autoturismului. In cadrul unei întâlniri întâmplătoare dintre părți din data de 04 iulie 2005, când partea vătămată a solicitat din nou predarea autoturismului sau restituirea avansului, inculpatul și-a asumat angajamentul ca până la data de 14 iulie 2005 să pună la dispoziția părții vătămate autoturismul comandat. Ulterior angajamentul nu a fost respectat de inculpat care de această dată a întrerupt orice contact cu partea vătămată.

Pentru prejudiciul suferit partea vătămată Ș.D.T. s-a constitui parte civilă cu suma de 4000 euro, sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

h) În cursul lunii iulie 2006, numitul P.D. în calitate de reprezentat legal al SC E.S. SRL Bistrița a purtat discuții cu inculpatul, care se pretindea a fi reprezentantul executiv al SC E.A. SRL Bistrița, pentru a procura un autoturism A. la un preț acceptabil.

Cu aceea ocazie inculpatul i-a dat asigurări reprezentantului părții vătămate că deține în Franța un autoturism A., gri metalizat, care trebuie importat în

România. în acest sens inculpatul a prezentat cumpărătorului mai multe imagini cu autoturismul marca A., aspect care l-a convins să aleagă acel autoturism și să solicite detalii cu privire la preț și modalitatea de achiziționare. în aceste condiții inculpatul a stabilit prețul autoturismului la suma de 12000 euro, inclusiv taxele vamale, cu plata unui avans de 6300 euro, diferența urmând a fi achitată la momentul livrării.

P.D. a acceptat propunerea, iar la data de 25 iulie 2006 a achitat avansul de 6300 euro, sperând ca în termen de 4 zile să intre în posesia autoturismului și să achite și diferența de 5700 euro. Pentru suma în cauză inculpatul a eliberat numitului P.D. 5 facturi fiscale și 5 chitanțe fiscale, dând aparența unei tranzacții comerciale corecte.

Termenul de 4 zile stabilit pentru livrarea autoturismului nu a fost respectat de inculpat, care a recurs la diferite pretexte pentru a amâna livrarea autoturismului.

În cele din urmă inculpatul a părăsit România fără a pune autoturismul la dispoziția părții vătămate sau restituirea avansului.

Pentru prejudiciul cauzat, partea vătămată SC E. SRL Bistrița s-a constituit parte civilă cu suma de 6300 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

i) Partea vătămată H.I., prin intermediul martorului B.D. (cumnatul său) l-a cunoscut pe inculpatul M.O., care în calitate de reprezentant al SC M.O.A. SRL Bistrița, i-a prezentat prețurile „avantajoase" la care firma comercializează autoturisme importate din Franța. Convins de avantajele procurării unui autoturism prin intermediul firmei inculpatului, partea vătămată a hotărât să achiziționeze un autoturism marca F.F., pentru care inculpatul a stabilit prețul de 8100 euro. Partea vătămată a achitat această sumă inculpatului în cursul lunii ianuarie 2005, iar acesta s-a obligat să livreze autoturismul în maxim 3 săptămâni. Pentru suma achitată inculpatul nu a eliberat chitanță sau factură fiscală. La data de 28 mai 2005 inculpatul M.O. a prezentat părții vătămate un autoturism F.F., alb, cu deficiențe la caroserie și fără bancheta din spate, la prețul de 6000 euro, pe care l-a propus spre achiziționare, cu restituirea diferenței de 2100 euro. Neacceptând inițial, la insistența inculpatului partea vătămată a acceptat tranzacția și a încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect acest din urmă autoturism, la prețul de 6000 euro, dar cu suportarea reparațiilor de către SC M.O.A. SRL Bistrița.

Ca urmare, autoturismul a rămas în posesia firmei, urmând ca la definitivarea reparațiilor să fie restituit părții vătămate. Acest lucru nu s-a mai întâmplat pe motiv că autoturismul nu mai putea fi reparat, situație în care inculpatul și-a asumat obligația de a procura o altă mașină.

La data de 29 mai 2006, între inculpat și partea vătămată s-a încheiat o înțelegere scrisă prin care inculpatul recunoștea datoria de 8100 euro și și-a asumat obligația ca în termen de 2 luni să restituie această sumă părții vătămate. Nici acest angajament nu a fost respectat de inculpat, astfel că partea vătămată a formulat plângere penală împotriva acestuia și s-a constituit parte civilă cu suma de 8100 euro.

Ulterior, pe parcursul cercetărilor judecătorești inculpatul a restituit întreaga sumă de 8100 euro astfel că partea civilă și-a recuperat prejudiciul, depunând la dosar un act notarial în acest sens.

j) În luna septembrie 2006, inculpatul a contactat telefonic pe partea vătămată P.A.l. căruia i-a propus achiziționarea unui autoturism marca F.F., culoare albastru, la prețul de 5000 euro. Partea vătămată fiind interesată de achiziționarea unui autoturism în stare bună de funcționare și la un preț accesibil a acceptat să se întâlnească cu inculpatul pentru a stabili condițiile de cumpărare. După verificarea documentelor de proveniență ale autoturismului și cele referitoare la starea tehnică, partea vătămată s-a declarat de acord cu oferta inculpatului. Cu aceeași ocazie inculpatul i-a spus părții vătămate că autoturismul este importat în România cu suspendarea drepturilor vamale de import și că pentru o perioadă de 1 an de zile trebuie să rămână înregistrat pe firma SC M.O.A. SRL. Tot atunci inculpatul a omis, cu rea credință, să comunice părții vătămate că respectivul autoturism era deja vândut către persoana fizică P.G., în baza unui contract de vânzare-cumpărare întocmit la data de 07 aprilie 2006. Cu toate acestea, urmărind inducerea în eroare și obținerea pentru sine a unui folos material injust, inculpatul a încasat de la partea vătămată suma de 4000 euro, conform facturii fiscale din 7 septembrie 2006 și a chitanței fiscale din 7 septembrie 2006, ambele în valoare de 17612,50 lei, după care i-a înmânează autoturismul și cartea de identitate în original, stabilind o dată ulterioară pentru achitarea diferenței de 1000 euro.

După câteva zile inculpatul a contactat-o pe partea vătămată și i-a solicitat împrumutarea autoturismului pe care i l-a vândut, spunându-i că are de rezolvat unele probleme la Cluj-Napoca. Fiind de bună credință, partea vătămată i-a pus la dispoziția inculpatului autoturismul cumpărat pentru o perioadă de 3 zile. Ulterior inculpatul nu și-a mai respectat obligația de a restitui autoturismul, fapt care l-a determinat pe păgubit să-l caute atât la sediul firmei cât și la domiciliu în vederea recuperării mașinii. Partea vătămată nu a reușit să-l mai contacteze pe inculpat întrucât în scurt timp, la 12 septembrie 2006 acesta a părăsit România și a pleacat în Franța.

Pentru prejudiciul cauzat partea vătămată P.A.l. s-a constituit parte civilă cu suma de 4000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume.

k) În luna august 2005, inculpatul a vândut părții vătămate D.V.C., din Cluj Napoca, un autoturism marca R.M., alb, tip furgonetă, la prețul de 6200 euro, sumă pentru care nu a eliberat factură și chitanță fiscală. Pe timpul utilizării partea vătămată a constatat că autoturismul cumpărat are defecțiuni la sistemul de rulare, motiv pentru care a cerut inculpatului remedierea lor. În aceste condiții inculpatul a propus repararea deficiențelor și scoaterea la vânzare a autoturismului, concomitent cu procurarea unui alt autoturism pentru partea vătămată. Acesta a acceptat propunerea însă cu încheierea unui contract de vânzare-cumpărare scris. In aceste condiții, la 8 noiembrie 2005, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare între SC M.O.A. SRL Bistrița și partea vătămată D.V.C., având ca obiect vânzarea autoturismului marca F.F., albastru, an de fabricație 2001-2002, la prețul de 6200 euro. Contractul a fost semnat personal de inculpat la rubrica vânzător și de comun acord cu partea vătămată a stabilit un termen de două săptămâni pentru livrarea autoturismului. Pentru a convinge partea vătămată să semneze contractul, inculpatul i-a comunicat faptul că în parcul auto al firmei din Franța este deja achiziționat autoturismul F.F., care va fi transportat în România cu prima ocazie. Termenul de două săptămâni nu a fost respectat de inculpat care invocând diverse pretexte a evitat să pună la dispoziția părții vătămate autoturismul menționat în contractul de vânzare-cumpărare. Ulterior inculpatul a părăsit România tară să predea părții vătămate autoturismul promis și tară a restitui banii încasați pentru R.M. tip furgonetă.

Considerându-se înșelată, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 6200 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

1) La data de 06 iulie 2006, prin intermediul numitului G.T., inculpatul a cunoscut pe partea vătămată P.A.C., care s-a arătat interesat de achiziționarea unui autoturism. În acest sens inculpatul i-a expus gama variată de autoturisme comercializate prin intermediul firmei SC M.O.A. SRL Bistrița, o serie de fotografii cu autoturismele deținute în parcul auto din Franța și i-a propus să depună un avans în vederea achiziționării unei mașini.

Fiind convins de seriozitatea inculpatului precum și a firmei sale și determinat de fotografiile pe care le-a văzut la acesta, partea vătămată a acceptat să ofere, în avans, suma de 3000 euro pentru achiziționarea unui autoturism marca V. Cu acea ocazie, inculpatul i-a dat asigurări părții vătămate că în ziua următoare va primii factura și chitanța fiscală, iar în termen de o săptămână va intra în posesia autoturismului. După încasarea sumei de 3000 euro, inculpatul a întrerupt orice legătură cu partea vătămată, după care a părăsit România.

Întrucât nu a primit nici autoturismul și nici suma achitată în avans, partea vătămată P.A.C. a formulat o plângere penală împotriva inculpatului și s-a constitui parte civilă cu suma de 3000 euro sau echivalentul în lei a acestei sume la data plății.

m) Între SC M.O.A. SRL Bistrița, reprezentată de inculpatul M.O. și partea vătămată M.V., în calitate de utilizator s-a încheiat contractul de leasing din 24 ianuarie 2006, având ca obiect utilizarea în regim de leasing a autoturismului marca R.M., argintiu, an de fabricație 2003, pentru o perioadă de 1 an de zile. Odată cu preluarea autoturismului au fost predate actele de proveniență, un număr de 2 chei și asigurarea de răspundere civilă. La momentul încheierii contractului, partea vătămată a achitat suma de 7000 euro, din care 6600 euro reprezintă avansul iar 400 euro cheltuieli de transport și 4 anvelope de rezervă. Pentru avansul achitat inculpatul a eliberat factura fiscală din 24 ianuarie 2006 în valoare de 22027 lei iar pentru ratele lunare, aferente perioadei februarie-aprilie 2006 au fost emise alte trei facturi fiscale, în valoare de 1452,51 lei, 1449,75 lei și 1441,30 lei.

La sfârșitul lunii februarie 2006 partea vătămată a fost contactată de inculpat, care a solicitat un împrumut de 20000 lei pentru deblocarea unui cont bancar deschis la B.R.D. - G.S.G. - Sucursala Bistrița, cu termen de restituire de 2 zile. Înțelegând starea dificilă în care se afla inculpatul, partea vătămată a acceptat și i-a remis acestuia suma de 4000 euro și 6000 lei, în total aproximativ 5700 euro. Ulterior, din această sumă inculpatul a restituit 1480 euro, iar pentru diferența de 4220 euro a propus ca acesta să rămână în contul ratelor ce urmau să fie achitate în lunile următoare. în final pentru această sumă nu s-au mai eliberat facturi și chitanțe fiscale.

Constatând mai multe deficiențe la autoturismul achiziționat (R.M.), partea vătămată l-a întrebat pe inculpat dacă există posibilitatea schimbării lui, dar cu păstrarea condițiilor referitoare la preț și an de fabricație. Inculpatul a fost de acord cu propunerea părții vătămate și i-a promis schimbarea autoturismului cu altul ce urma să fie importat. Ca urmare, la sfârșitul lunii iunie, partea vătămată a predat autoturismul, cu doar una din chei, inculpatului, având convingerea că acesta este de bună credință și va proceda la schimbarea autoturismului într-un interval de două zile.

După preluarea autoturismului, inculpatul nu și-a mai respectat promisiunea de schimbare a autoturismului, nemaiputând fi contactat de partea vătămată aproximativ o lună de zile. Ulterior inculpatul a oferit părții vătămate doar promisiuni cu privire la punerea la dispoziție a unui alt autoturism. Din verificările efectuate la Biroul Vamal Bistrița și la Serviciul Înmatriculări Auto, s-a constatat că operațiunea de leasing a fost încheiată de inculpat și că acesta a procedat la vânzarea autoturismului unei persoane fizice din Satu Mare.

Pentru prejudiciul suferit partea vătămată M.V. s-a constituit parte civilă cu suma de 11220 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

n) În cursul lunii aprilie 2006, prin intermediul numitei A.R., partea vătămată S.l.P. l-a cunoscut pe inculpatul M.O. în calitate de reprezentant al SC M.O.A. SRL Bistrița și a aflat că acesta oferea spre vânzare autoturisme importate din Franța, la prețuri avantajoase și în bună stare de funcționare.

Fiind interesat de achiziționarea unui autoturism, partea vătămată a negociat cu inculpatul cumpărarea unei mașinii la un preț cuprins între 25000 și 30000 lei. în acest context inculpatul a dat asigurării că îi poate procura un autoturism A. la prețul de aproximativ 30000, lei pe bază de factură fiscală.

Convins de realitatea celor susținute de inculpat și considerându-l o persoană serioasă, partea vătămată a acceptat oferta acestuia și i-a remis în avans, prețul integral al autoturismului A. oferit de inculpat, stabilind un termen de livrare de 30 de zile de la plata prețului.

Fără a avea vreo calitate la SC E.A. SRL Bistrița, inculpatul a emis către partea vătămată factura fiscală din 19 iunie 2006 și chitanța fiscală din 19 iunie 2006, ambele în valoare de 30.000 lei, acte în care figura ca furnizor această societate comercială.

La începutul lunii iulie 2006 inculpatul a solicitat părții vătămate un împrumut de 5000 lei cu termen de restituire 6-7 zile, sumă necesară unor taxe vamale pentru o serie de autoturisme importate.

Convins de seriozitatea inculpatului, partea vătămată i-a dat și această sumă, cu titlu de împrumut, fără eliberarea vreunui document justificativ, banii fiind preluați de secretara firmei, S.E.

Conform înțelegerii, la 19 iulie 2006 inculpatul trebuia să livreze autoturismul marca A. și să restituie împrumutul de 5000 lei, însă acesta nu și-a respectat promisiunea invocând diferite pretexte.

Urmărind menținerea în eroare a părții vătămate inculpatul i-a promis că până la sfârșitul lunii august 2006 va întreprinde toate demersurile pentru procurarea unui autoturism A. sau în caz contrar va restitui sumele de bani încasate.

Nici de această dacă inculpatul nu și-a respectat angajamentul, iar în luna septembrie 2006 a părăsit România.

Pentru prejudiciul cauzat prin înșelăciune partea vătămată S.I.P. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 35000 lei.

o) În desfășurarea activității infracționale inculpatul M.O. a purtat discuții referitoare la vânzarea de autoturisme și cu R.D.V., administrator al părții vătămate SC I.V.C. SRL Sângeorgiu de Mureș. În cadrul acestor discuții inculpatul a dat asigurării părții vătămate că firma sa deține într-un parc auto din Franța un autoturism marca M., negru metalizat, an de fabricație 2003, pentru care termenul de livrare este de 7 zile de la plata avansului.

Ca urmare la data de 06 februarie 2006 între SC M.O.A. SRL Bistrița în calitate de vânzător și SC I.V.C. SRL Sângeorgiu de Mureș în calitate de cumpărător, s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect autoturismul M.B. prezentat de inculpat, la prețul de 12.500 euro.

În contract s-a făcut mențiunea că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare cumpărătorul achită în două tranșe câte 2500 euro, urmând ca diferența de 7200 euro să fie achitată în rate lunare până la data de 09 februarie 2008.

Pentru a menține starea de inducere în eroare a părții vătămate, cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare, inculpatul a susținut că deține cetățenia franceză și că are un parteneriat cu autoritățile din Franța pentru achiziționarea și comercializarea pe teritoriul României a mai multor mărci de autoturisme.

Convins de realitatea celor spuse de inculpat și de legalitatea tranzacției, partea vătămată i-a achitat avansul de 5000 euro în două tranșe, la momentul încheierii contractului și respectiv la data de 09 februarie 2006. Pentru sumele achitate, inculpatul a emis facturi fiscale.

La termenul stabilit pentru predarea autoturismului inculpatul M.O. nu și-a onorat obligațiile făcute, invocând diverse pretexte prin care să amâne livrarea mașinii.

Din probele dosarului a rezultat că acțiunea inculpatului a fost premeditată, întrucât autoturismul în cauză nu a fost importat iar societatea a fost declarată în procedură de reorganizare judiciară.

Pentru prejudiciu suferit, partea vătămată SC I.V.C. SRL Sângeorgiu de Mureș s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 euro sau echivalentul în lei al acestei sume la data plății.

Cu privire la abaterile contractuale comise de inculpat în relații comerciale stabilite cu diverse persoane fizice și juridice, s-a sesizat și Oficiul Județean pentru Protecția Consumatorului Bistrița Năsăud, care, la data de 06 iulie 2006 a remis Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud, procesul verbal de constatare a contravenției întocmit la 31 august 2005, prin care au fost semnalate nereguli în activitatea derulată de inculpatul M.O. prin intermediul SC M.O.A. SRL Bistrița, cu referire în special la contractele de vânzare cumpărare încheiate cu: R.I., B.M., Ș.D.T. și C.L. Astfel, s-a constatat că în contracte nu au fost înscrise clauze referitoare la penalitățile pe care trebuie să le plătească vânzătorul, în cazul întârzierii la livrare a autoturismului, precum și clauze aferente caracteristicilor tehnice / calitative pe care agentul economic se obligă să le pună la dispoziția cumpărătorului. In contracte s-a stipulat obligația cumpărătorului de a plăti penalități de întârziere la plată, fără a fi precizat procentul, element informativ important pentru cumpărători. Prin faptul că în momentul încheierii contractelor de vânzare-cumpărare, cumpărătorii achitau în avans sume de bani pentru procurarea autoturismelor iar ulterior SC M.O.A. SRL Bistrița nu a respectat pentru nici unul dintre cumpărători, termenul de livrare, s-a concluzionat de către autoritatea menționată mai sus, că inculpatul a manifestat un comportament incorect în relațiile cu agenții economici cât și o practică abuzivă, folosindu-se pe toată perioada de întârziere de banii consumatorilor în scopuri proprii.

Activitatea infracțională a inculpatului a cuprins și alte genuri de infracțiuni, respectiv emiterea de CEC-uri fără acoperire, după declararea SC M.O.A. SRL Bistrița în interdicție bancară, folosirea la autoritatea vamală a unor documente vamale, de transport sau comerciale falsificate în vederea diminuării drepturilor vamale de import, refuzul de a pune la dispoziția administratorului societății a documentelor contabile, după deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment în urma constatării prin hotărâre judecătorească a faptului că SC M.O.A. SRL Bistrița se află în stare de insolvență, precum și a infracțiunii de bancrută simplă.

Din probele existente la dosar rezultă că la data de 16 februarie 2006, SC M.O.A. SRL Bistrița, a fost declarată în interdicție bancară de a emite CEC-uri pentru o perioadă de 1 an de zile. În ciuda acestei situații, urmărind obținerea unui folos material injust, inculpatul a continuat să folosească CEC-uri în relațiile comerciale pe care le stabilește cu diverși agenți economici, printre care s-a numărat și partea vătămată SC W.C.S. SRL Bistrița.

Astfel, la data de 26 iunie 2006, un angajat al firmei SC M.O.A. SRL Bistrița s-a prezentat la atelierul SC W.C.S. SRL Bistrița, cu un autoturism solicitând schimbarea unui număr de 12 bujii scânteie și 4 anvelope marca C. Piesele auto au fost achiziționate direct din atelierul serice, ocazie cu care s-a eliberat factura fiscală în valoare de 2532,99 lei. Cu privire la plata pieselor și anvelopelor, angajatul firmei a precizat că va fi achitată ulterior de inculpatul M.O., administrator al SC M.O.A. SRL Bistrița. În aceste condiții, inculpatul a emis CEC-ul pentru plata sumei de 2532,99 lei menționând ca termen scadent data de 24 august 2006. Cecul a fost eliberat fără a se tine seama că SC M.O.A. SRL Bistrița se află în interdicție bancară, aspect ascuns beneficiarului, căruia i s-a comunicat doar că la data stabilită pentru scadență va fi suficient disponibil pentru achitarea acestuia.

La data stabilită pentru scadență CEC-ul a fost depus în bancă în vederea decontării, însă a fost refuzat la plată pentru „lipsa totală de disponibil" și trăgător aflat în interdicție bancară. Partea vătămată prin reprezentantul său legal, M.D.C. a sesizat organele de poliție cu privire la comiterea de către inculpat a infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (4) C. pen. De asemenea, partea vătămată SC W.C.S. SRL Bistrița s-a constituit parte civilă cu suma de 2532,99 lei.

Din probele existente la dosar rezultă că la data de 27 ianuarie 2006, inculpatul a dat dispoziție numitei S.E., secretară în cadrul SC M.O.A. SRL Bistrița, să prezinte la Biroul Vamal Bistrița documente false în vederea suspendării drepturilor vamale de import pentru autoturismul marca F.F., conform unui contract de leasing încheiat în fals de SC M.O.A. SRL Bistrița și persoana fizică B.D.

Audiat în cauză și întrebat cu privire la semnătura aplicată la rubrica „utilizator", martorul B.D. (f. 138 dos. fond vol. I și f. 365-366 dosar urmărire penală vol. I) a declarat că nu a utilizat autoturismul F.F. menționat și nu a încheiat nici un contract de leasing cu SC M.O.A. SRL Bistrița, precizând că semnătura de pe contract și actele anexe nu-i aparțin.

Cu privire la aspectele menționate, martora S.E. (f. 358 vol. I dosar urmărire penală), a declarat că autoturismul marca F.F. în discuție, avea termenul de vămuire expirat de câteva luni, iar pentru a nu se achita drepturile vamale de import, inculpatul M.O. a decis să folosească la Biroul Vamal Bistrița un contract de leasing pentru suspendarea pe o perioadă de 1 an de zile a drepturilor vamale de import. Contractul a fost redactat de S.E. și înmânat soților M.O. și M.V. spre a fi dus la semnare utilizatorului B.D. În aceste condiții, contractul de leasing din 24 ianuarie 2006 a fost semnat de către inculpatul M.O., în fals și înmânat numitei S.E. pentru a fi folosit la Biroul vamal Bistrița.

Prin sentința civilă nr. 400 din 28 aprilie 2006 a Tribunalului Bistrița Năsăud, secția comercială și de contencios administrativ, s-a admis cererea numitului B.N. și s-a constatat că debitoarea SC M.O.A. SRL Bistrița se află în stare de insolvență, motiv pentru care prin sentința menționată s-a dispus deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment prevăzută de Legea nr. 64/1995 republicată. Ca urmare, s-a ridicat debitoarei dreptul de administrare și s-a desemnat administrator judiciar SC C.M.U. SRL Unirea. Pentru îndeplinirea procedurii de reorganizare, administratorul judiciar U.V. a solicitat de mai multe ori inculpatului, în calitate de administrator de drept, punerea la dispoziție a tuturor documentelor de activ și pasiv, a documentelor contabile și a altor acte aparținând SC M.O.A. SRL Bistrița, însă acesta cu rea credință nu a dat curs solicitărilor. Audiat în instanță, administratorul judiciar U.V. a dovedit prin scriptele depuse la dosar refuzul nejustificat și repetat al inculpatului de a-i pune la dispoziție documentele contabile solicitate (f. 392-393 și f. 394-395) relevantă fiind și declarația martorei M.M. f. 391. În acest context este de subliniat că în cele din urmă, prin sentința civilă nr. 879/COM din 12 octombrie 2006 a Tribunalului Bistrița Năsăud, secția comercială și de contencios administrativ, s-a dispus intrarea SC M.O.A. SRL Bistrița în faliment, prin procedura simplificată.

Din probele existente la dosar rezultă că în realitate SC M.O.A. SRL Bistrița se afla în stare de insolvență începând cu anul 2005 (ca urmare a existenței a două hotărârii definitive și executorii prin care societatea avea obligația să restituie 83000 RON și respectiv 3000 euro către debitorii B.N. și M.N.I.). În această situație inculpatul era obligat să adreseze Tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozițiilor Legii nr. 64/1995 modificată de Legea nr. 85/2006 într-un termen de 30 de zile de la apariția stării de insolvență.

Inculpatul nu a uzitat de aceste prevederi și în consecință nu a introdus cererea de deschidere a procedurii de reorganizare judiciară și faliment, săvârșind astfel infracțiunea de bancrută simplă prevăzută de art. 143 din Legea nr. 85/2006, faptă pentru care este trimis în judecată în Dosarul nr. 1712/112/2007.

Referitor la infracțiunea de bancrută simplă prevăzută de art. 143 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, art. 41 alin. (2) C. pen. pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în Dosarul nr. 3099/112/2007 al Tribunalului Bistrița Năsăud (conexat la Dosar nr. 1712/112/2007 prin încheierea din 13 februarie 2008), pe baza probelor administrate, instanța a reținut următoarea stare de fapt:

În luna ianuarie 2006, părțile vătămate B.A.F. și P.L. din Cluj Napoca au aflat că în Bistrița există o firmă care se ocupă de importul și comercializarea de autoturisme second-hand pe teritoriul României. În cele din urmă părțile vătămate au luat legătura cu inculpatul M.O. care în calitate de administrator al SC M.O.A. SRL Bistrița le-a prezentat avantajele achiziționării unui autoturism prin firma sa. Cu ocazia acelor discuții inculpatul a dat asigurări celor doi cumpărători că firma SC M.O.A. SRL Bistrița este serioasă, că sumele de bani achitate în avans vor fi restituite în cazul nepredării autoturismului comandat și că pentru fiecare operațiune comercială se încheie un contract de vânzare-cumpărare și se emite factură fiscală pentru orice sumă încasată.

În virtutea acestor garanții oferite verbal, B.A.F. și P.L., au decis să achiziționeze autoturisme second-hand prin intermediul SC M.O.A. SRL Bistrița, administrată de inculpat. în concret, la data de 17 ianuarie 2006 partea vătămată B.A.F. a încheiat un contract de vânzare-cumpărare (fără număr) având ca obiect achiziționarea unui autoturism V.S., la prețul de 10500 euro cu termen de livrare 24 ianuarie 2006. Prețul autoturismului comandat a fost achitat integral iar inculpatul a emis părții vătămate factura fiscală și chitanța fiscală în valoare de 38220 lei (echivalentul a 10500 euro). De asemenea, la data de 19 ianuarie 2006, partea vătămată P.L. încheie un contract de vânzare-cumpărare (fără număr) având ca obiect un autoturism O.A., la prețul de 23.725 lei cu termen de livrare 15 zile. Conform contractului această parte vătămată a achitat un avans de 20075 lei urmând ca diferența să fie achitată la data livrării autoturismului. Pentru această sumă inculpatul nu a eliberat nici un document fiscal, deși a încasat personal avansul.

Ulterior, inculpatul nu și-a respectat obligațiile asumate și invocând diferite pretexte nu a pus la dispoziția cumpărător