ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3829/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr. 1716 din 2 decembrie 2009, Judecătoria Gherla a admis excepția

necompetenței materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a declinat în

favoarea Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, competența de soluționare a contestației la executare formulată de Școala

cu Clasele I - VIII Cutca împotriva executării silite începute împotriva ei de executorul

judecătoresc L.R.

Pentru a

pronunța această soluție, Judecătoria Gherla a reținut următoarele:

Conform art. 400 C. proc. civ., contestația la executare

privind lămurirea

înțelesului,

întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanța care a

pronunțat hotărârea care se execută.

În cauza de

față contestatoarea a solicitat lămurirea înțelesului titlului

executoriu privind sumele datorate numitului C.S.,

titlu executoriu pronunțat

de Curtea de Apel Cluj, respectiv decizia

civilă nr. 1283/2008.

Curtea de

apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința civilă nr. 75 din 23 februarie 2010, a dispus disjungerea contestației

la executare având ca obiect lămurirea înțelesului titlului executoriu constând

în decizia civilă 1283/2008 și încheierea civilă de îndreptare a erorii

materiale din 4 februarie 2009 pus în executare în dosarul execuțional nr. 105/2009

al B.E.J. L.R. și a dispus înregistrarea acestei cereri sub un nou număr de

dosar; a admis excepția necompetentei materiale a contestației la executare

introdusă de către contestatoarea Școala cu clasele I-VIII Cutca, având ca

obiect anularea executării silite din dosarul 105/2009 al B.E.J. L.R. și în

consecință a declinat competenta de soluționare a contestației la executare

având ca obiect anularea executării silite însăși in favoarea Judecătoriei

Gherla. Totodată, constatând ivit conflictul de competenta dintre Judecătoria

Gherla si Curtea de Apel Cluj a sesizat Înalta Curte de Casație si Justiție în

vederea soluționării conflictului negativ de competență.

Pentru a

hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că, în ședința publică din data de 23

februarie 2010, Judecătoria Gherla, din oficiu, a dispus disjungerea

contestației la executare având ca obiect actele de executare efectuate în

dosarul execuțional nr. 105/2009 de contestația la executare întemeiată pe

dispozițiile art. 400 alin. (2) C. proc. civ., având ca obiect lămurirea înțelesului,

întinderii și aplicării titlului executoriu și înregistrarea acestui petit sub

un nou număr de dosar pe rolul Curții de Apel Cluj.

Pentru

a pronunța aceasta soluție, instanța a reținut că, fiind vorba despre două

petite între care nu se poate stabili un raport de principal, accesoriu, despre

două contestații la executare cu obiect, finalitate și reglementare diferită și

care mai mult, atrag competența materială diferită de soluționare (contestație

la executare propriu-zisă și contestație la executare vizând lămurirea înțelesului

titlului executoriu) se impune disjungerea celor două contestații la executare și

înregistrarea contestației la executare vizând lămurirea înțelesului titlului

executoriu sub un nou număr de dosar pe rolul Curții de Apel Cluj.

Astfel, în

acest dosar instanța a rămas legal investită doar cu contestația la executare

având ca obiect anularea executării silite însăși și a tuturor actelor de

executare efectuate în dosarul execuțional 105/2009 al B.E.J. L.R. Cu privire

la aceasta contestație, instanța a rămas în pronunțare pe excepția

necompetentei materiale, excepție invocată, din oficiu, de către instanță,

deoarece întâmpinarea depusă de către intimat prin care invoca aceeași excepție

a ajuns la dosarul cauzei după pronunțarea sentinței.

Curtea

de Apel a mai constatat și faptul că soluția de declinare a Judecătoriei Gherla

în favoarea Curții de Apel Cluj este absolut nemotivată cu privire la

contestația având ca obiect anularea executării silite însăși și a tuturor

actelor de executare efectuate în dosarul execuțional nr. 105/2009 al B.E.J. L.R.,

toate argumentele vizând exclusiv contestația la executare având ca obiect lămurirea

întinderii, aplicării și înțelesului titlului executoriu. În opinia instanței

astfel de argumente ar fi greu de identificat. Dimpotrivă, toate argumentele

converg în vederea atribuirii competentei materiale în favoarea Judecătoriei

Gherla, ca instanță de executare. Astfel, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc.

civ., „instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va

face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel”.

Pentru

aceste motive, Curtea de Apel a constatat ivit conflictul negativ de competență

înaintând dosarul Înaltei Curți pentru soluționare.

Înalta

Curte, soluționând conflictul negativ de competență conform art. 22 alin. (3)

și (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă

instanță, în favoarea Judecătoriei Gherla.

Pentru

a ajunge la această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în

continuare arătate.

În art. 399 alin.

(1) C. proc. civ., republicat, astfel cum a fost modificat și completat prin

Legea nr. 459/2006, se prevede că „împotriva executării silite, precum și

împotriva oricărui act de executare

se poate

face contestație de către cei interesați și vătămați prin executare”, iar „dacă

nu s-a utilizat procedura

prevăzută

de art. 281

1

, se poate face contestație și în cazul în care sunt

necesare lămuriri cu privire la î

nțelesul, întinderea sau aplicarea

titlului executoriu, precum și în cazul în care organul de executare refuză

să înceapă executarea silită ori să îndeplinească

un act de executare în condițiile prevăzute de lege”.

Potrivit art. 400 alin. (1) C. proc. civ., contestația se introduce la

instanța de executare și,

deși nu se arată în mod expres, rezultă că acest prim alineat are în

vedere contestația la executare propriu-zisă, din moment ce în alin. (2) se

prevede care este instanța competentă să soluționeze contestația la titlu.

Din coroborarea dispozițiilor art. 400 alin. (1) cu dispozițiile art. 373

alin. (2) C. proc. civ., rezultă că instanța de executare este judecătoria în

raza căreia se face executarea, dacă legea nu prevede altfel, deci, în ceea ce

privește competența soluționării contestației la executare propriu-zisă,

aceasta aparține întotdeauna J

udecătoriei indiferent că este vorba despre un titlu executoriu în

materie comercială sau în materie civilă.

Art. 400 alin. (2) distinge două situații:

1.

Atunci când se cere lămurirea înțelesului întinderii sau aplicării

titlului executoriu constând într-o hotărâre judecătorească, instanța

competentă să se pronunțe este cea care a pronunțat hotărârea care se

execută.

Așadar, dacă titlul îl reprezintă o hotărâre judecătorească,

contestația se va îndrepta la acea instanță care a pronunțat, în respectiva

materie, hotărârea susceptibilă de executare silită

.

De asemenea, când titlul emană de la un alt organ cu activitate

jurisdicțională, acela va fi sesizat cu

contestația la titlu, indiferent de natura litigiului.

2.

Atunci când se cere lămurirea înțelesului, întinderii său aplicării

titlului executoriu care nu emană de la un organ cu activitate jurisdicțională,

art. 400 alin. 2 teza a II-a C. proc. civ., face trimitere la i

nstanța de executare.

Cum această instanță este întotdeauna judecătoria,

conform art. 373 alin. (2) C. proc. civ.,

rezultă că aceasta este competentă să

judece în primă instanță contestația la titlu când titlul nu emană de la un

organ de jurisdicție.

Astfel

fiind, pentru argumentele arătate, Înalta Curte constată că, în mod corect

curtea de apel a disjuns contestația la executare având ca obiect lămurirea

înțelesului titlului executoriu constând în decizia nr. 1283/2008 și încheierea

civilă de îndreptare a erorii materiale din 4 februarie 2009 pus în executare

în dosarul execuțional nr. 105/2009 al B.E.J. L.R. și a dispus înregistrarea

acestei cereri sub un nou număr de dosar.

De

asemenea, Înalta Curte constată că, soluția Curții de Apel de a declina

competența de soluționare a contestației la executare în favoarea Judecătoriei Gherla

este corectă.

Prin

urmare, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile

art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ.

,

Înalta Curte va stabili competența de soluționare a contestației la executare

având ca obiect anularea executării silite însăși din dosarul nr. 105/2009 al B.E.J.

L.R., în favoarea Judecătoriei Gherla.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe C.S., B.E.J. L.R. și Școala cu Clasele I-VIII Cutca, în

favoarea Judecătoriei Gherla.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2010.