ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3120/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3930 din 17 noiembrie 2009 a respins, ca rămasă fără obiect, acțiunea formulată de reclamanta M.C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției având ca obiect obligarea pârâtului la examinarea și avizarea cererii reclamantei privitoare la redobândirea cetățeniei române în termen de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

În acest sens instanța a reținut, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, că cererea reclamantei a fost examinată și avizată pozitiv de comisia pentru cetățenie, în ședința din data de 29 aprilie 2009, împrejurare confirmată și de apărătorul reclamantei în ședința publică din data de 17 noiembrie 2009. Constatând totodată că examinarea cererii reclamantei a avut loc după data la care pârâtul a fost pus în întârziere prin cererea de urgentare a soluționării formulată de reclamantă, instanța a reținut incidența în speță a dispozițiilor art. 275 C. proc. civ. și a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 154,30 lei. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul înlăturării sale de la obligația de a plăti cheltuieli de judecată. Recurentul a susținut că, în mod eronat, prima instanță i-a reținut în sarcină plata cheltuielilor de judecată, deoarece nu a căzut în pretenții față de reclamantă, acțiunea acesteia fiind respinsă și că nu are nici o culpă procesuală, deoarece, prin Ordinul nr. 1981/C din 16 iulie 2009 a fost admisă cererea intimatei-reclamante. Analizând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Este adevărat că, prin Ordinul mai sus menționat, ministrul justiției a soluționat favorabil cererea intimatei – reclamante de redobândire a cetățeniei române, însă, așa după cum bine a reținut prima instanță, acest lucru s-a realizat după ce reclamanta formulase prezenta acțiune și după ce aceasta formulase, pe cale administrativă, mai multe memorii în același sens, la care recurentul-pârât nu a răspuns, în mod nejustificat. Având în vedere că, în mod corect, instanța fondului a stabilit culpa procesuală a recurentului-pârât, se constată că obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 154,30 lei s-a făcut cu respectarea prevederilor art. 275 C. proc. civ. În concluzie, sentința atacată fiind legală și temeinică, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Justiției împotriva sentinței civile nr. 3930 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 iunie 2010.