ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3130/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3130/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra recursului de față

pe baza lucrărilor și materialului probator aflate în dosarul cauze constată

următoarele:

I. Tribunalul pentru Minori și Familie

Brașov, prin sentința penală nr. 98 din 22 septembrie 2010 în conformitate cu

dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a hotărât următoarele:

A. În baza art. 174, art. 175 lit. d),

176 lit. d) cu aplicarea art. 109 C. pen., a condamnat pe inculpatul O.I.I., la

o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit

de grav.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2

1

)

lit. a), cu aplic. art. 109 C. pen. a condamnat pe același inculpat la o

pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,

aplicându-i-.se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C.

pen.ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C.

pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice

sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat) de la data majoratului.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la data de 26

martie 2010 la zi și a fost menținută măsura preventivă a acestuia.

B. În baza art. 174, art. 175 lit. d),

176 lit. d) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.D.O.

la pedeapsa de 20 de ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen. pe o

perioadă de 5 ani de la terminarea executării pedepsei principale pentru

comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2

1

)

lit. a), cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o

pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie,aplicându-i-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), 34 lit.

b) C. pen. ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa cea mai grea, aceea de 20 ani

închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C.

pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice

sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând

exercițiul autorității de stat).

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din

pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la data de 26

martie 2010 la zi și a fost menținută măsura preventivă a acestuia.

Pe latură civilă în conformitate cu

dispozițiile art. 14 și următoarele C. proc. pen., art. 998, art. 999 și urm.C.

civ. au fost obligați inculpații în solidar, iar inculpatul minor O.I.I. în

solidar cu parte responsabilă civilmente G.L. să plătească suma de 667,60 lei

către fiecare parte civilă B. (fostă M.) C., M.O., M.I. și M.O..A., iar părții

civile D.V. suma de 300 de lei cu același titlu.

S-a luat act că partea civilă D.B.N.

nu are pretenții civile în cauză.

S-a luat act că partea vătămată C.G.C.

nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 109 alin (5) C. proc.

pen. s-a dispus restituirea la rămânerea definitivă a cauzei a următoarelor

bunuri: coletul 01 - pantaloni aparținând inculpatului O.O.D., către acest

inculpat, coletul 02 - pantaloni aparținând inculpatului O.I.I., către acest

inculpat, coletul - 03 conținând ceas electronic sport și coletul 13 conținând

1 pulover, șosete, cămașă carouri, pulover fermoar, trei perechi pantaloni

tricotați, 2 bluze cu fermoar, una roșie și una neagră, pantaloni velur maro,

pantaloni velur albaștri, cizme de cauciuc, căciulă în carouri multicoloră,

scurtă bărbătească către părțile civile B. (fostă M.) C., M.O., M.I. și M.O..A.,

iar coletul – 04 cuțit către martorul C.G.C.

Hotărând astfel, prima instanță a

reținut în fapt următoarele:

Martorul C.G.C. este proprietarul unei

stâne în localitatea Feldioara, județul Brașov, iar victima M.G. era angajatul

acestuia la această stână, ocupându-se în fapt de păstorirea oilor.

La data de 13 martie 2010, în jurul

orelor 15, victima M.G. la solicitarea martorului a plecat cu oile la pășunat,

pe pășunea situată în apropierea vechiului complex de porci din comuna

Feldioara, urmând să se înapoieze în jurul orelor 17. întrucât, victima nu s-a

întors până în jurul orelor 18 și afară începuse să se însereze, martorul C.G.C.

a plecat în căutarea acesteia. Potrivit martorei C.M., care se afla la stână,

după un timp, martorul C.G.C. a strigat-o de pe deal pentru a trimite un alt

angajat pentru a aduce oile acasă întrucât nu îl găsise pe M.G., iar oile erau

răvășite pe pășune. Oile au fost aduse la stână și la numărătoarea efectuată

s-a constatat că erau cu 7 mai puține. Potrivit declarațiilor martorilor

ascultați, respectiv C.G.C., C.M. și U.D., discuțiile care s-au purtat au fost

în sensul că ciobanul, respectiv M.G. vânduse oile și plecase cu banii obținuți

din vânzarea lor.

Întrucât data de 13 februarie 2010 a

corespuns unei zile de sâmbătă, martorul C.G.C. arată că în ziua de luni ce a

urmat a mers la Poliția Feldioara, a predat buletinul victimei, a anunțat

dispariția acesteia și a oilor.

În data de 24 februarie 2010, fiind zi

de târg de animale în comuna Feldioara, martorul C.G. a mers la acest târg și

aici s-a întâlnit cu martorul L.E., o cunoștință, care locuia în comuna

Vâlcele, județul Covasna care l-a întrebat dacă îi lipsește niște oi, lăsându-i

impresia că are cunoștință unde sunt acestea, însă nu a dorit să-i spună alte

amănunte. Ulterior, martorul C.G.C. a fost sunat de concubina sa, martora C.M.

care l-a anunțat că martorul B.T., în timp ce se afla cu oile la pășunat în

apropierea vechiului complex de porci găsise un cadavru într-un tub cilindric

de ciment, prin care curgea apă, iar martora bănuia că era fostul angajat M.G.

Martorul C.G.C. a anunțat organele de poliție din localitatea Feldioara. în

urma descinderii la fața locului și a verificărilor ulterioare s-a stabilit că

victima din tubul cilindric de ciment era M.G. în vârstă de 58 de ani și

prezenta multiple leziuni la nivelul capului.

Raportul de autopsie medico-legală din

data de 25 martie 2010 al Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov arată

că moartea numitului M.G. a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii menigo -

cerebrale, hemoragie subarahnoidă masivă și contuzie cerebrală gravă,

consecutivă unui politraumatism cranio - cerebral cu fractură de boltă și bază

craniană și fracturi costale multiple bilateral, iar leziunile traumatice

constatate s-au putut produce prin loviri directe și repetate cu corpuri dure.

S-a stabilit că leziunile

tanato-generatoare sunt cele de la nivelul extremității cefalice, iar între

acestea și deces există legătură de cauzalitate directă.

Cu referire la aprecierea datei

decesului s-a concluzionat faptul că având în vedere condițiile de mediu, apă

rece, frig, decesul poate data din data de 13 martie 2010. în sângele recoltat

la autopsie de la cadavrul victimei s-a pus în evidență o alcoolemie de 1,25

mie care era prezentă la data decesului.

Din investigațiile efectuate s-a

stabilit că anterior datei de 24 februarie 2010, cu aproximativ 2 săptămâni,

părțile civile D.V. și D.B.N. din comuna Araci, județul Covasna au cumpărat în

două rânduri, odată 2 oi pentru suma de 150 lei și odată 7 oi pentru suma de

350 de lei și un câine ciobănesc de culoare albă de la doi tineri din comuna

Feldioara.

Din verificările efectuate a rezultat

că cei doi tineri sunt inculpații O.I.I. și O.D.O.

Ascultați în faza de urmărire penală

de procuror și cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă de

judecător, inculpații au recunoscut că în data de 13 februarie 2010 au mers pe

pășunea unde se afla victima cu o sticlă de alcool asupra lor pentru a o îmbăta

pe victimă și ulterior de a-i fura niște oi, însă odată ajunși la fața locului,

cei doi inculpați au consumat împreună cu victima sticla de băutură alcoolică,

după care au agresat-o fizic, aplicându-i lovituri cu o bâtă și cu picioarele,

care au condus la moartea victimei, iar ulterior au furat din turma pe care

aceasta o avea în grijă 7 oi.

Astfel, din coroborarea declarațiilor

celor doi inculpați a rezultat că cei doi o cunoșteau pe victimă ca fiind

cioban și că se numește „Nea G.”, că paște turma de oi în acel loc și au

cumpărat o sticlă de alcool de la magazinul din sat, pe care l-au prepara cu

zahăr și chimen, iar apoi s-au dus pe pășune cu o căruță și un cal, unde se

afla ciobanul cu intenția de a-l îmbăta, pentru ca ulterior să-i fure niște oi.

Odată ajunși pe pășune, au băut toți trei sticla de alcool, după care

inculpatul O.D.O. a lovit cu bățul ciobanului calul cu care veniseră, iar

victima l-a înjurat pe inculpat. în aceste circumstanțe, inculpatul a început

să o lovească pe victimă.

Inculpatul minor O.I.I. a declarat că

fratele său, coinculpatul O.D.O. l-a înghiontit cu bâta în capul pieptului pe M.G.,

iar apoi –„ Fratele meu l-a lovit tare pe Nea G. cu bâta în piept, astfel că

acesta a căzut într-o parte" (declarația inculpatului O.I.I. - Dosar 221/1372/2010

- propunere de arestare preventivă). Inculpatul arată în continuare că el s-a

supărat atunci că fratele său a lovit calul și a vrut la rândul său să-l

lovească, dar pentru că acesta a fugit, a lovit-o pe victimă,,dându-i două bâte

în cap în timp ce acesta se afla la pământ”. După aceea inculpatul, arată că a

lovit-o pe victimă,,cu picioarele în coaste”. Atunci s-a apropiat și

coinculpatul O.D.O. care a început să lovească victima tot în coaste. Tot

inculpatul O.I.I. a arătat „Am dat în Nea G. până când nu a mai avut suflare. Nu

am realizat atunci că îl vom omorî din atâtea lovituri pentru că amândoi, eram

amețiți”.

În ceea ce-l privește pe inculpatul O.D.O.

și acesta recunoaște cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă,

dar și în faza de urmărire penală în fața procurorului că l-a lovit pe cioban,

iar conflictul a izbucnit atunci când ciobanul I-a înjurat pentru că lovise

calul. în urma loviturii, victima a căzut pe spate și în continuare a fost

lovit de celălalt coinculpat O.I.I., cu pumnii și picioarele. Din declarația

dată de inculpatul O.I.I. în fața procurorului rezultă că l-a lovit pe cioban,

acesta fiind căzut jos arătând că „am lovit-o cu bâta de două ori în zona capului

loviturile aplicându-le de sus în jos, cu intensitate mare. După cele

întâmplate am mai aplicat victimei căzute mai multe lovituri cu picioarele pe

întreg corpul până am constatat că M.G. nu mai mișcă".

Din declarația inculpatului O.D.O.

rezultă că cel care a început să-l lovească inițial pe cioban a fost fratele

său arătând „Fratele meu I.I. a lovit victima cu pumnii și cu picioarele pe

întreg corpul, iar apoi cu bâta aparținând acestuia, a lovit-o în zona capului,

nu pot aprecia numărul loviturilor aplicate."

Din declarațiile ambilor inculpați

rezultă că atunci când au văzut că victima nu mai mișcă au luat hotărârea de a

o târî până în tubul de ciment prin care curgea apă pentru a o ascunde, ceea ce

au și făcut.

Declarațiile inculpaților în faza de

urmărire penală și cu ocazia propunerii de arestare preventivă în fața

judecătorului, sunt concordante și rezultă cu claritate că ambii au comis acte

de agresiune asupra victimei, cu observația că inculpatul major O.D.O. a

încercat să plaseze răspunderea în ceea ce privește lovirea victimei cu

preponderență asupra inculpatului minor și să inoculeze ideea că el a fost de

fapt cel care s-a ocupat de prinderea a 4 oi, în timp ce inculpatul minor lovea

victima pentru ca mai apoi, să-i aplice niște lovituri la nivelul picioarelor

și al coastelor.

În fața instanței, inculpații nu au

mai recunoscut săvârșirea faptei, arătând că s-au întâlnit cu victima și au

cumpărat de la aceasta 7 oi pentru suma de 400 de lei pe care le-au vândut apoi

unor oameni din comuna Araci pentru suma de 350 de lei și un câine ciobănesc,

arătând că de fapt au fost obligați să declare, astfel cum s-a consemnat în

faza de urmărire penală și cu ocazia soluționării propunerii de arestare

preventivă întrucât au fost agresați de organele de anchetă.

Instanța de fond a observat că

potrivit cercetărilor întreprinse, inculpații nu au prezentat la data la care

au fost introduși în arest nici un fel de urme de violență, (precizările I.PJ.

Brașov, Centru de reținere și arestare preventivă, fila 189, Dosar 336/1372/2010),

iar cu prilejul fiecărei audieri au fost asistați de apărători.

Mai mult, în fața instanței, cu ocazia

soluționării de propunere de arestare preventivă, inculpații au fost ascultați

de judecător, fiind asistați de apărători, iar din declarațiile acestora luate

în mod separat a rezultat fără dubiu că au săvârșit acte de violență asupra

victimei și ulterior când au văzut că aceasta nu mai mișcă au târât-o sub tubul

cilindric prin care curgea apa.

Declarațiile consemnate în faza de

urmărire penală și în faza de soluționare a propunerii de arestare preventivă

se coroborează cu procesul verbal de reconstituire a săvârșirii faptelor filele

200-216, dosar urmărire penală în care s-a consemnat că în prezența martorilor

asistenți, a procurorului, a organelor de poliție și a criminaliștilor, cei doi

inculpați au indicat în mod individual faptul că momentul inițial de izbucnire

al conflictului a fost cel în care inculpatul O.D.O. a lovit calul și victima a

apostrofat-o, după care inculpatul a lovit victima cu piciorul și cu bățul(

bâta) cu care aceasta păzea oile. Ulterior, ambii inculpați au lovit victima

atât cu bâta, cât și cu picioarele și când au constatat că nu mai mișcă au

târât-o, apucând-o de cizme, până în dreptul canalului iar inculpatul minor O.I.I.

a fost cel care a introdus-o în interiorul tubului de ciment pentru că numai

acesta era încălțat cu cizme. După aceea inculpații au relatat că au prins 7

oi, le-au legat de picioare, l-au pus în căruță și le-au transportat la Araci

unde le-au vândut numitului,, V.", care a fost identificat ulterior în

persoana părții civile D.V.

Instanța a observat că procedura

reconstituirii redată la filele 200-216 dosar urmărire penală a fost filmată,

fiind atașat la dosar DVD-ul cu videofilmarea realizată din care rezultă că cei

doi inculpați au indicat locul unde au săvârșit faptele, modalitatea în care au

procedat și locul unde au ascuns victima, neexistând nici un indiciu din care

să rezulte că organele de anchetă au întreprins acte de violență fizică sau psihică

asupra inculpaților cu ocazia desfășurării acestei proceduri sau că le-au

indicat ce anume să arate sau să declare în cadrul procedurii reconstituirii.

Dimpotrivă, din vizionarea filmului se

constată că procedura reconstituirii s-a realizat în mod separat cu fiecare

inculpat în parte și fiecare dintre aceștia a indicat amănunțit în fața

procurorului, a martorilor asistenți, a organelor de poliție și a

criminaliștilor modul în care a săvârșit faptele.

După ce au ascuns corpul victimei în

tubul de ciment, cei doi inculpați au prins 7 oi din turmă, le-au legat cu

niște sfoară adusă de acasă de picioare, le-au urcat în căruța cu care veniseră

și s-au deplasat la Araci la partea civilă D.V. pentru a-i vinde oile. De

observat că cei doi inculpați mai vânduseră alte două oi aceleiași părți civile

în urmă cu câteva săptămâni, animale care erau de asemenea furate de la numitul

U.

Odată ajunși la Araci, la locuința

părții civile, cei doi inculpați au negociat prețul animalelor, de față fiind

și D.B.N. și s-au înțeles inițial la suma de 500 de lei, după care partea

civilă D.V. Ie-a oferit 340 de lei, urmând ca ulterior să le mai dea 100 de lei

și un câine ciobănesc. Din cei 340 de lei primiți, cei doi inculpați i-au dat

înapoi martorului 40 de lei pentru a cumpăra mâncare și băutură de la magazin.

Ulterior, cei doi inculpați au mâncat și au băut împreună cu cei D.V. și D.B.N.

și au rămas peste noapte la partea civilă D.V. acasă, pentru a dormi. Peste

câteva zile, inculpații au revenit la locuința părții civile pentru ca acesta

să le dea cei 100 de lei și cățelul, dar partea civilă Ie-a dat numai cățelul

și Ie-a spus că nu are bani (declarațiile părților civile D.V. și D.B.N. -

filele 103-106, Dosar 336/1372/2010).

Potrivit procesului verbal de

identificare, examinare și recunoaștere ovine sustrase la care este anexată

planșa foto cu aspecte de la această activitate - fila 186-196, proprietarul

oilor sustrase C.G.C., Ie-a identificat în posesia părții civile D.V. după

faptul că toate animalele aveau cozile tunse și zona botului era de culoare

albă și fără blană.

Potrivit procesului verbal de predare

primire din data de 26 martie 2010 toate animalele i-au fost predate

proprietarului, astfel că acesta nu a avut pretenții civile în cauză.

Bâta corp delict nu a fost găsită cu ocazia

cercetărilor la fața locului, deși ambii inculpați atât cu ocazia audierilor

dar și în cadrul reconstituirii au susținut și au indicat faptul că au aruncat

acest corp delict în apa canalului.

Potrivit raportului de expertiză

psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici

București filele-224, dosar urmărire penală și următoarele, inculpatul O.D.O. a

avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor

faptelor sale, având discernământul păstrat în raport de faptele pentru care

este cercetat.

Potrivit raportului de expertiză

psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici

București filele-228, dosar urmărire penală și următoarele, inculpatul minor O.I.I.

prezintă un intelect de limită (deficit instructiv), însă a avut păstrată

capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor

social negative ale faptelor pentru care este învinuit și față de care

discernământul a fost păstrat.

II. Împotriva acestei sentințe au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

și inculpații O.D.O. și O.I.I.

Ministerul Public a criticat sentința

în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei principale aplicate

inculpaților și omisiunea acordării unui spor de pedeapsă raportat la concursul

de infracțiuni.

În plus, a mai criticat soluția și

pentru omisiunea aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. d) și lit. e) pentru inculpatul major, motivele de

apel fiind dezvoltate la filele 7-9 dosar.

În esență, s-a susținut că față de

împrejurările concrete în care inculpații au comis faptele, cu premeditare,

conflictul ce a condus la decesul victimei nu a fost spontan ci anume provocat

pentru a lovi victima și sa o aduce în neputință de a riposta, de a se apăra,

astfel că inculpații au stabilit să îmbete victima, să-i fure oile și să le

vândă martorului D.V. din corn. Araci.

În acest scop, inculpații au cumpărat

spirt din magazinul ABC din corn. Feldioara și l-au preparat cu chimen pentru

a-l bea cu victima, dar aveau pregătită și sfoara pentru legarea oilor; de

asemenea, au găsit și motivul de a gresa victima, astfel că au lovit calul,

victima reproșând acest lucru și că a lovit calul cu bâta sa ciobănească și au

lovit victima cu bâta și cu picioarele până a decedat.

S-a mai susținut și lipsa de

compasiune a inculpaților, care au ascuns victima într-un tub de ciment de

scurgere a apei pluviale și au abandonat-o fără remușcare, iar în cursul

procesului au manifestat lipsă de regret, negând fapta și aruncarea

responsabilității asupra autorităților (poliție, parchet, instanța) care i-ar

fi cercetat abuziv.

În acest context, în plus față de

majorarea pedepselor, Ministerul Public a solicitat și aplicarea unui spor de

pedeapsă urmare a concursului de infracțiuni și față de raportul de gravitate

și conexitate între infracțiuni.

Cu privire la aplicarea în cadrul

pedepsei complementare aplicate inculpatului major, s-a susținut că față de

împrejurarea că inculpații sunt frați, se impunea și interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen. pentru inculpatul major.

Inculpații O.D.O. și O.I.I. au

criticat sentința pentru netemeinicie, motivele de apel fiind pe larg

dezvoltate la filele 30-34 dosar și în concluzii scrise la filele 194-197

dosar.

În esență, inculpații au solicitat

achitarea (în motivele de apel) și restituirea cauzei la procuror în vederea

refacerii urmăririi penale și administrarea tuturor probelor ce se impun.

Astfel, inculpații au arătat că nu

știu să scrie și să citească, declarațiile lor fiind consemnate de polițiști

care au scris ce au vrut ei, că nu a fost găsită bâta corp delict, amprente,

urme de sânge, ADN, prin care să se dovedească faptul că ei sunt autorii agresiunii,

nici urmele roților de căruță de au vorbit martorii nu au fost luate în

considerare și în special nu a fost corect stabilită data morții victimei.

În acest sens, s-a invocat faptul că

victima nu avea cum să fi decedat în urmă 11 zile, sens în care s-a susținut:

dacă ar fi ucis victima, aceasta ar fi fost găsită în aceeași seară pe câmp;

cercetarea la fața locului a fost efectuată în altă parte decât unde a avut loc

întâlnirea dintre ei și victimă; se susțin poziții contradictorii în care a

fost găsită victima în fotografiile existențe și depozițiile martorilor; corpul

și capul victimei nu sunt orientate în aval ci în amonte; în procesul verbal se

vorbește de 5 saci din rafie aflați sub pod, în interiorul cărora se afla

nămol, dar nimeni nu a fost interesat de aceștia;nu este stabilit numele

martorului B. care, ar fi, fie B.C., fie B.T.; deși se menționează că victima a

fost lovită cu propria bâtă ciobănească, aceasta nu a fost găsită și mai mult,

stăpânul victimei a declarat că nici nu a existat;obiectele aparținând victimei

au fost găsite la o distanță de 200 metri de locul unde se afla victima (cuțit,

ceas, obiecte de îmbrăcăminte); martorul B.T. a relatat că „a doua zi, la

aproximativ 200 de metri de locul unde l-am găsit pe M., am observat urmele

unei căruțe cu un singur cal", ceea ce demonstrează că cercetarea la fața

locului s-a efectuat în altă parte decât locul unde a avut loc întâlnirea

dintre ei și victimă; nu au fost audiați toți martorii în ziua în care a fost

descoperit cadavrul; nu s-a stabilit în cursul urmăririi penale unde au fost

păstorite oile și dacă au existat și câini cu ciobanii la păscut, deși oile au

fost păstorite în același loc, prin rotație, la circa 30 de metri mai jos de

podul sub care a fost găsită victima și că nu este posibil ca victima să fi

zăcut acolo timp de 11 zile fără să fie observată de cineva; rezultă că victima

nu a decedat la data stabilită, ci eventual, cu 2-3 zile înainte de a fi

găsită, astfel C. pen. nu puteau fi ei autorii crimei; în cele 11 zile cât a

stat în apă, cadavrul nu prezenta semne de intrare în putrefacție, nu au apărut

larvele de muscă, nu prezintă urme de mușcături ale animalelor și alte semne ce

ar indicat moartea anterioară cu 11 zile și că temperaturile au fost ridicate

în acele zile din martie, iar tubul de ciment se încinge de la soare, astfel că

în mod normal, după 11 zile, cadavrul trebuia să intre în putrefacție, ceea ce

demonstrează că victima a decedat înainte de a fi găsită, cu 2-3 zile; raportul

medico-legal de autopsie fost superficial întocmit, invocându-se aspecte precum

rigiditatea cadaverică, poziția cadavrului și altele ce ar dovedi că vechimea

acestuia ar fi mult mai mică de 11 zile; lipsa urmelor de târâre în canal, în

zona canalului sau în interiorul tubului, apa fiind limpede, existența unor

urme de animale ce erau adăpate în acel loc și totuși cadavrul a fost găsit

după 11 zile; în consecință, inculpații au solicitat restituirea cauzei la

parchet pentru completarea urmăririi penale și achitarea în temeiul art. 10 lit.

a) C. proc. pen. pe motiv că nu este posibil să fie acuzați de fapte pe care nu

le-au comis și revocarea măsurii arestării preventive pentru inculpatul O.D.

Curtea verificând hotărârea atactă în

raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit

art. 371 C. proc. pen.,a constatat următoarele:

Referitor la situația de fapt aceasta

a fost corect și amănunțit stabilită de prima instanță, în concordanță cu

probele administrate în cauză.

În ceea ce privește apelul promovat de

Ministerul Public instanța are a constata că este vizată individualizarea

judiciară a pedepsei principale aplicate inculpaților și omisiunea acordării

unui spor de pedeapsă raportat la concursul de infracțiuni precum și omisiunea

aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64

lit. d) și e pentru inculpatul major.

Deși s-ar cuveni a se analiza în

primul rând acest apel, față de motivele de apel invocate de inculpați, pentru

o derulare logică și analiză pertinentă a motivelor de apel și pentru a se răspunde

la acestea, instanța va proceda la analiza cumulată a acestora, pentru că se

cuvine a analiza mai întâi dacă inculpații se fac vinovați de fapta imputată și

abia apoi individualizarea judiciară a pedepselor aplicate.

Procedând la analiza tuturor probelor

administrate până în prezent, instanța de apel constată că a fost corect

stabilită starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor.

În primul rând, trebuie menționat că

prima instanță a procedat la o analiză exhaustivă a probelor administrate în cauză

și a dat eficiența cuvenită fiecăreia.

Astfel, în data de 13 februarie 2010,

cei doi inculpați, care sunt frați, au mers pe pășunea unde se afla victima cu

o sticlă de alcool asupra lor pentru a o îmbăta pe victimă și ulterior de a-i

fura niște oi, însă odată ajunși la fața locului, cei doi inculpați au consumat

împreună cu victima sticla de băutură alcoolică, după care au agresat-o fizic,

aplicându-i lovituri cu o bâtă și cu picioarele, care au condus la moartea

victimei, iar ulterior au furat din turma pe care aceasta o avea în grijă 7 oi.

Instanța a dat eficiență atât

declarațiilor celor doi inculpați date în fața judecătorului la audierea

privind propunerea de arestare preventivă a acestora, dar și a declarațiilor

martorilor care i-ai văzut pe inculpați în ziua respectivă în acel loc, dar și

a martorului care cumpărat de la ei animale ce au fost păstorite de victimă.

Astfel, din coroborarea declarațiilor

celor doi inculpați a rezultat că cei doi o cunoșteau pe victimă ca fiind

cioban și că se numește,, Nea G.", că paște turma de oi în acel loc și au

cumpărat o sticlă de alcool de la magazinul din sat, pe care l-au prepara cu

zahăr și chimen, iar apoi s-au dus pe pășune cu o căruță și un cal, unde se

afla ciobanul cu intenția de a-l îmbăta, pentru ca ulterior să-i fure niște oi.

Odată ajunși pe pășune, au băut toți trei sticla de alcool, după care

inculpatul O.D.O. a lovit cu bățul ciobanului calul cu care veniseră, iar

victima l-a înjurat pe inculpat, împrejurare în care inculpatul a început să o

lovească pe victimă. Inculpatul minor O.I.I. a declarat că fratele său,

coinculpatul O.D.O. l-a înghiontit cu bâta în capul pieptului pe M.G., iar apoi

–„Fratele meu l-a lovit tare pe Nea G. cu bâta în piept, astfel că acesta a

căzut într-o parte”- declarația inculpatului O.I.I. - Dosar 221/1372/2010 -

propunere de arestare preventivă. Inculpatul arată în continuare că el s-a

supărat atunci că fratele său a lovit calul și a vrut la rândul său să-l

lovească, dar pentru că acesta a fugit a lovit-o pe victimă,, dându-i două bâte

în cap în timp ce acesta se afla la pământ". După aceea inculpatul, arată

că a lovit-o pe victimă,, cu picioarele în coaste". Atunci s-a apropiat și

coinculpatul O.D.O. care a început să lovească victima tot în coaste. Tot

inculpatul O.I.I. a arătat „ Am dat în Nea G. până când nu a mai avut suflare.

Nu am realizat atunci că îl vom omorî din atâtea lovituri pentru că amândoi,

eram amețiți".

În ceea ce-l privește pe inculpatul O.D.O.

și acesta recunoaște cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă,

dar și în faza de urmărire penală în fața procurorului că l-a lovit pe cioban,

iar conflictul a izbucnit atunci când ciobanul I-a înjurat pentru că lovise

calul. în urma loviturii, victima a căzut pe spate și în continuare a fost

lovit de celălalt coinculpat O.I.I., cu pumnii și picioarele. Din declarația

dată de inculpatul O.I.I. în fața procurorului rezultă că l-a lovit pe cioban,

acesta fiind căzut jos arătând că „am lovit-o cu bâta de două ori în zona

capului loviturile aplicându-le de sus în jos, cu intensitate mare. După cele

întâmplate am mai aplicate victimei căzute mai multe lovituri cu picioarele pe

întreg corpul până am constatat că M.G. nu mai mișcă". Din declarația

inculpatului O.D.O. rezultă că cel care a început să-l lovească inițial pe

cioban a fost fratele său arătând „Fratele meu I.I. a lovit victima cu pumnii

și cu picioarele pe întreg corpul, iar apoi cu bâta aparținând acestuia, a

lovit-o în zona capului, nu pot aprecia numărul loviturilor aplicate.”

Din declarațiile ambilor inculpați

rezultă că atunci când au văzut că victima nu mai mișcă au luat hotărârea de a

o târî până în tubul de ciment prin care curgea apă pentru a o ascunde, ceea ce

au și făcut.

Deși ulterior, în cursul cercetării

judecătorești și în apel, inculpații au negat comiterea faptei, acreditând

ideea că declarațiile lor au fost consemnate de polițiști care au scris ce au

vrut ei, instanța de fond, dar și cea de apel au în vedere declarațiile

acestora date în fața procurorului și în fața judecătorului la audierea

efectuată la propunerea de arestare preventivă, fiind asistați de către

apărători din oficiu și au dorit să dea declarații, instanța explicându-le

drepturile conferite de art. 70 C. proc. pen.

Cu acest prilej, inculpații au arătat

că au ascuns și bâta sub acel pod, pentru că era plină de sânge și că au

folosit-o atunci când au lovit victima în cap, în rest fiind lovită de ambii

inculpați cu picioarele în coaste.

Inculpatul O.D. a mai precizat că își

amintește că atunci când au târât victima de picioare pentru a o ascunde,

acesta „mai răsufla".

În plus, tot în fața instanței, la

termenul fixat pentru prelungirea măsurii arestării preventive (Dosar nr. 281/1372/2010),

inculpații au solicitat să fie puși în libertate, pe considerent că nu au

antecedente penale și că au recunoscut și regretat fapta, concluzii formulate

de apărători și însușite de inculpați.

În consecință, inculpații nu au

prezentat motive verosimile pentru care au schimbat aceste decalații și nu au

mai recunoscut comiterea faptei, iar potrivit cercetărilor întreprinse,

inculpații nu au prezentat la data la care au fost introduși în arest nici un

fel de urme de violență, (a se vedea precizările IPJ Brașov, Centru de reținere

și arestare preventivă, fila 189, dosar 336/1372/ 2010)

Esențial este că aceste declarații se

coroborează și cu celelalte probe administrate în cauză, cunoscut fiind că

simpla recunoaștere a acestora, fără alte probe, nu este suficientă pentru

fundamentarea unei soluții de condamnare.

Astfel, potrivit procesului verbal de

reconstituire a săvârșirii faptelor filele 200-216, dosar urmărire penală în

care s-a consemnat că în prezența martorilor asistenți, a procurorului, a

organelor de poliție și a criminaliștilor, cei doi inculpați au indicat în mod

individual faptul că momentul inițial de izbucnire al conflictului a fost cel

în care inculpatul O.D.O. a lovit calul și victima a apostrofat-o, după care

inculpatul a lovit victima cu piciorul și cu bățul (bâta) cu care aceasta păzea

oile. Ulterior, ambii inculpați au lovit victima atât cu bâta, cât și cu

picioarele și când au constatat că nu mai mișcă au târât-o, apucând-o de cizme,

până în dreptul canalului iar inculpatul minor O.I.I. a fost cel care a

introdus-o în interiorul tubului de ciment pentru că numai acesta era încălțat

cu cizme. După aceea inculpații au relatat că au prins 7 oi, le-au legat de

picioare, l-au pus în căruță și le-au transportat la Araci unde le-au vândut

numitului „V.", care a fost identificat ulterior în persoana părții civile

D.V.

De precizat că procedura

reconstituirii redată la filele 200-216 dosar urmărire penală a fost filmată,

fiind atașat la dosar DVD-ul cu videofilmarea realizată din care rezultă că cei

doi inculpați au indicat locul unde au săvârșit faptele, modalitatea în care au

procedat și locul unde au ascuns victima, neexistând nici un indiciu din care

să rezulte că organele de anchetă au întreprins acte de violență fizică sau

psihică asupra inculpaților cu ocazia desfășurării acestei proceduri sau că

le-au indicat ce anume să arate sau să declare în cadrul procedurii

reconstituirii. Dimpotrivă, din vizionarea filmului se constată că procedura

reconstituirii s-a realizat în mod separat cu fiecare inculpat în parte și

fiecare dintre aceștia a indicat amănunțit în fața procurorului, a martorilor

asistenți, a organelor de poliție și a criminaliștilor modul în care a săvârșit

faptele.

În plus, inculpații s-au deplasat la

locuința martorului D.V. pentru a-i vinde oile sustrase de la victimă

(inculpații au vândut și anterior acestui martori oi sustrase de la numitul U.)

și ajungând la Araci, la locuința părții civile, cei doi inculpați au negociat

prețul animalelor, de față fiind și D.B.N. și s-au înțeles inițial la suma de

500 de lei, după care partea civilă D.V. Ie-a oferit 340 de lei, urmând ca ulterior

să le mai dea 100 de lei și un câine ciobănesc. Din cei 340 de lei primiți, cei

doi inculpați i-au dat înapoi martorului 40 de lei pentru a cumpăra mâncare și

băutură de la magazin. Ulterior, cei doi inculpați au mâncat și au băut

împreună cu cei D.V. și D.B.N. și au rămas peste noapte la partea civilă D.V.

acasă, pentru a dormi. Peste câteva zile, inculpații au revenit la locuința

părții civile pentru ca acesta să le dea cei 100 de lei și cățelul, dar partea

civilă Ie-a dat numai cățelul și Ie-a spus că nu are bani (declarațiile

părților civile D.V. și D.B.N. - filele 103-106, Dosar 336/1372/2010).

Depistarea oilor sustrase s-a petrecut

astfel: în data de 24 februarie 2010, fiind zi de târg de animale în comuna

Feldioara, martorul C.G. a mers la acest târg și aici s-a întâlnit cu martorul L.E.,

o cunoștință, care locuia în comuna Vâlcele, județul Covasna care l-a întrebat

dacă îi lipsește niște oi, lăsându-i impresia că are cunoștință unde sunt

acestea însă, nu a dorit să-i spună alte amănunte.

Ulterior, martorul C.G.C. a fost sunat

de concubina sa, martora C.M. care l-a anunțat că martorul B.T., în timp ce se

afla cu oile la pășunat în apropierea vechiului complex de porci găsise un

cadavru într-un tub cilindric de ciment, prin care curgea apă, iar martora

bănuia că era fostul angajat M.G.. Martorul C.G.C. a anunțat organele de

poliție din localitatea Feldioara.

În urma descinderii la fața locului și

a verificărilor ulterioare s-a stabilit că victima din tubul cilindric de

ciment era M.G. în vârstă de 58 de ani și prezenta multiple leziuni la nivelul

capului.

Raportul de autopsie medico - legală

nr 93/ AUT din data de 25 martie 2010 al Serviciului Județean de Medicină

Legală Brașov arată că moartea numitului M.G. a fost violentă și s-a datorat

unei hemoragii menigo - cerebrale, hemoragie subarahnoidă masivă și contuzie

cerebrală gravă, consecutivă unui politraumatism cranio - cerebral cu fractură

de boltă și bază craniană și fracturi costale multiple bilateral, iar leziunile

traumatice constatate s-au putut produce prin loviri directe și repetate cu

corpuri dure. S-a stabilit că leziunile tanato-generatoare sunt cele de la

nivelul extremității cefalice, iar între acestea și deces există legătură de

cauzalitate directă.

Cu referire la aprecierea datei decesului

s-a concluzionat faptul că având în vedere condițiile de mediu, apă rece, frig,

decesul poate data din data de 13 martie 2010. în sângele recoltat la autopsie

de la cadavrul victimei s-a pus în evidență o alcoolemie de 1,25 mie care era

prezentă la data decesului.

Din investigațiile efectuate s-a

stabilit că anterior datei de 24 februarie 2010, cu aproximativ 2 săptămâni,

părțile civile D.V. și D.B.N. din comuna Araci, județul Covasna au cumpărat în

două rânduri, odată 2 oi pentru suma de 150 lei și odată 7 oi pentru suma de

350 de lei și un câine ciobănesc de culoare albă de la doi tineri din comuna

Feldioara. Din verificările efectuate a rezultat că cei doi tineri sunt

inculpații O.I.I. și O.D.O.

Potrivit procesului verbal de

identificare, examinare și recunoaștere ovine sustrase la care este anexată

planșa foto cu aspecte de la această activitate (filele 186-196), proprietarul

oilor, C.G.C., Ie-a identificat în posesia părții civile D.V. după faptul că

toate animalele aveau cozile tunse și zona botului era de culoare albă și fără

blană. Potrivit procesului verbal de predare primire din data de 26 martie  2010

toate animalele i-au fost predate proprietarului.

Declarațiile inculpaților în faza de

urmărire penală și cu ocazia propunerii de arestare preventivă sunt concordante

și rezultă cu claritate că ambii au comis acte de agresiune asupra victimei, cu

observația că inculpatul major O.D.O. a încercat să plaseze răspunderea în ceea

ce privește lovirea victimei cu preponderență asupra inculpatului minor și să

inoculeze ideea că el a fost de fapt cel care s-a ocupat de prinderea a 4 oi,

în timp ce inculpatul minor lovea victima pentru ca mai apoi, să-i aplice niște

lovituri la nivelul picioarelor și al coastelor.

Atitudinea ulterioară a inculpaților

în sensul că au negat comiterea faptei nu este susținută de probe.

Așa cum s-a demonstrat anterior, toate

probele administrate în cauză confirmă că aceștia sunt autorii faptei.

Instanța are a analiza apărarea

formulată de inculpați, anterior prezentată: prima observație care se impune

este aceea că în fața instanței de fond, aceștia au arătat în concluziile

scrise depuse la filele 30-34 dosar tribunal, că s-au deplasat la stâna lui C.,

unde s-au întâlnit cu victima, că au revenit a doua zi cu ceva de mâncare și rachiu

preparat cu zahăr ars și chimen, au mâncat și băut împreună, după care au

cumpărat de la acesta 7 oi pe care le-au vândut martorului D. din corn. Araci

și că probabil, victima putea fi ucisă de stăpânul stânei, respectiv de

martorul C. care este o fire violentă și meschină, că nu plătește simbria

ciobanilor angajați și că este posibil ca acesta să fi plasat cadavrul în locul

în care a fost găsit cu o noapte înainte.

Este de observat că în această

variantă, inculpații au încercat să justifice faptul că au vândut oile

păstorite de victimă martorilor D. și D.B.N.

De altfel, aceste împrejurări sunt

total diferite de cele analizate anterior, respectiv cu declarațiile și

susținerile inculpaților de la propunerea de arestare preventivă și prelungirea

acestei măsuri și nu se oferă nici un motiv verosimil pentru această

modificare.

Relevantă este și declarația mamei

inculpaților, G.L., aflată la fila 163. voi. I, dosar tribunal, în care a

arătat că a fost prezentă când inculpații au dat declarații la poliție și în

fața procurorului, în prezența unei doamne avocat, fără a face vorbire de

faptul că inculpații ar fi fost loviți de polițiști, ci doar că la procuror, un

polițist care îl însoțea pe inculpatul O.I., ar fi spus acestuia ceva de genul

„Cum mă, că celălalt a recunoscut" și atunci inculpatul O.I. „a povestit

și el cum s-au întâmplat lucrurile" și că declarația de la procuror i-a

fost citită de d-na avocat F.P.

Un alt aspect demn de relevat este că

în perioada cât inculpatul O.I.I. a fost internat în Spitalul penitenciar

București, secția psihiatrie, acesta a încercat să minimalizeze fapta, oferind

ca motivație dorința de a-i lua oi pentru a le vinde, fapta fiind relatată în

fața medicilor cu delăsare și că dacă victima le-ar fi dat oile, nu s-a mai fi

bătut (fila 231 bis dosar u.p.).

Împrejurările referitoare a faptul că

nu a fost stabilită în mod corect data morții victimei, instanța are a observa

că potrivit raportului de autopsie medico-legală, față de condițiile de mediu

(apă, rece, frig), decesul victimei poate data din 13 martie 2010.

În acest sens, sunt de observat

fotografiile judiciare aflate la filele 8-34 dosar u.p., din care rezultă că

victima a fost găsită într-un boss de ciment aflat sub un pod, fiind în fapt un

canal de irigații prin care curge un pârâu cu lățimea de 1,50 metri, adâncimea

apei fiind de 15-20 cm, iar de la nivelul podului până la firul apei fiind o

diferență de 2 metri, din fotografii constându-se că lățimea podului traversat

de canal este de 7,90 metri, iar lățimea canalului de irigație este variabilă,

între 4 și 5 metri, ceea ce înseamnă că beneficiază de aerisire foarte bună,

astfel că temperatura în interiorul acestuia nu este mai ridicată față de cea

din exterior, pentru a favoriza putrefacția avansată a unui cadavru.

În legătură cu existența zilelor

călduroase de primăvară și a temperaturilor de 15u C de care se face vorbire în

motivele de apel, instanța are a observa că potrivit adresei eliberate de

Administrația Națională de Meteorologie (fila 35 dosar curte), în loc. Feldioara

nu există stație meteorologică în rețeaua ANM și că cea mai apropiată stație

este cea de la Brașov, fiind anexat tabelul cu datele înregistrate de această

stație în perioada 13 martie - 24 martie 2010.

Din acest tabel se constată că până în

data de 22.03 temperaturile au fost scăzute, media acestora pentru Brașov fiind

de 0,3°; 1,7°; 2,6°; -1,6°; -2,4°; 1,1°; 4,1°; 5,3°; 8,6° pentru ca în zilele

de 22, 23 și 24 martie să fie mai ridicată, respectiv 11,9°; 10,8° și 11, 2°,

aceste temperaturi fiind cele medii, rezultate din media celor minime și

maxime, așa cum se poate observa din tabelul anexat și sunt aferente orașului

Brașov și nu zonei Feldioara, unde, de regulă, este mai frig.

Prin urmare, aceste temperaturi

scăzute au putut favoriza conservarea cadavrului, alături aerisirea aferentă

canalului de irigații în care a stat victima în această perioadă și nivelul

apei de 15-20 cm., cadavrul fiind acoperit parțial de apă.

Referitor la faptul că nu este posibil

ca victima să fi stat în acel loc 11 zile fără a fi găsită de nimeni, instanța

are a observa topografia locului, așa cum rezultă din procesul verbal de

cercetare la fața locului și fotografiilor judiciare efectuate cu acest prilej,

fiind vorba de o diferență de nivel de la nivelul podului până la firul apei de

2 metri, astfel că este foarte posibil ca în această perioadă victima să nu fie

descoperită, cu atât mai mult cu cât victima se afla în interiorul boss-ului de

ciment și nu în afara acestuia, unde ar fi putut fi observată cu ușurință.

De altfel, se poate constata cu

ușurință din fotografiile judiciare aflate la filele 45-57 dosar u.p., că nu

era ușor de observat o persoană ce ar fi fost culcată în interiorul canalului,

fiind evidente urmele plăgilor de la nivelul capului, acesta arătând ca și cum

ar fi stat mai mult timp în apă (spatele cadavrului).

De altfel, din analiza raportului de

necropsie, rezultă că s-a constatat nu o lipsă a începerii procesului de

putrefacție, ci o putrefacție moderată la nivelul abdomenului.

În legătură cu lipsa conținutului

stomacal, inculpații afirmă că au băut împreună cu victima, or alcoolemia

acesteia era de 1,25 g%o, nefiind stabilit cu certitudine dacă într-adevăr

victima a și mâncat împreună cu inculpații, cert fiind doar că a consumat alcool.

Mai mult, o parte a canalului era

acoperită cu stuf uscat și s-a dispus blocarea firului apei în vederea

continuării cercetării sub pod dar nu au fost găsite mijloace materiale de

probă care să intereseze ancheta și de asemenea, au fost ridicate și comparate

probele de vegetație de pe ambele maluri ale canalului.

Celelalte aspecte invocate de

inculpați atât în motivele de apel cât și în concluziile scrise și care fac

referiri strict la chestiuni ce țin de poziția cadavrului și alte asemenea

împrejurări nu prezintă relevanță cu privire la data morții acesteia.

Chestiunile ce pot prezenta relevanță în acest context au fost deja analizate

mai sus.

Potrivit depozițiilor martorilor C. și

B.T., acesta din urmă a găsit în data de 22 martie, la 100 de metri de la pod

în direcția complexului de porci, un ceas de mână și un cuțit folosit la stână

care au aparținut victimei, acestea fiind date de către martorul B. martorului

C. care Ie-a recunoscut ca fiind ale victimei.

Față de declarația martorilor C. (care

a relatat că ultima dată a văzut victima în data de 13 martie în jurul orelor

14,00-14,30) și B.G. (care a relatat că în acea zi, în jurul orelor 15,30-16,00

a văzut doar oile, fără a fi păzite de cineva) se constată că victima a

dispărut în data de 13 martie 2010.

Aceste depoziții sunt confirmate cu

depoziția martorului B.T. care a confirmat că de la această dată victima a

dispărut, el fiind angajat la 20 martie chiar în locul victimei și cunoscând de

această dispariție de la martorul C.

În legătură cu sacii cu nămol

descoperiți în interiorul canalului, aceștia au fost verificați, dar nu au avut

legătură cu cauza, deoarece nu conțineau nimic și erau plini de nămol, astfel C.

pen. nu au prezentat relevanță pentru anchetă.

Urmele de căruță ce existau pe ambele

laturi ale canalului au fost verificate de organele de poliție cu prilejul

cercetării, constatându-se că nici acestea nu au prezentat relevanță, cu atât

mai mult cu cât la țară există multe căruțe, urmele fiind amestecate.

În consecință, instanța constată că în

mod corect s-a stabilit data morții ca fiind cea de 13 martie 2010, această

dată fiind confirmată atât de proba științifică, dar si de martori.

În speță, inculpații au solicitat

restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, motivele

fiind anterior indicate și analizate de instanță.

Instanța constată că în speță nu sunt

incidente dispozițiile prevăzute de art. 333 C. proc. pen. privind restituirea

cauzei la procuror.

Potrivit acestor dispoziții

restituirea se dispune în situații expres și limitativ enumerate de lege,

respectiv când cercetarea penală a fost efectuată de alt organ decât cel

competent, când nu au fost respectate dispozițiile referitoare la competența

după materie sau calitatea persoanelor, sesizarea instanței, prezența

învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărător, or, în

speță nu este incident nici unul din aceste cazuri.

Prin urmare, cererea de restituire nu

poate fi primită, nefiind îndeplinite cerințele legale imperative pentru a se

putea dispune restituirea.

În legătură cu solicitarea de achitare

a inculpaților întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen., se

constată că indiferent de cele reținute și invocate, acest temei este aplicabil

strict în situațiile în care fapta imputată nu există, în sensul că nu a fost

creată nicio modificare a realității obiective, ori, în speță, a existat o

faptă constând în suprimarea vieții victimei.

Chiar dacă s-ar admite ideea că

inculpații nu s-ar face vinovați de aceasta, nu se poate susține că fapta nu

există, ci, eventual că aceasta nu a fost comisă de inculpați sau că nu ar fi

întrunite elementele constitutive ale acesteia ori că ar exista o împrejurare

ce ar înlătura caracterul penal al fapte, ceea ce ar atrage incidența altor

cazuri prevăzute la art. 10 C. proc. pen., respectiv lit. c) sau lit. d).

Oricum, din lecturarea motivelor de

apel și concluziilor scrise depuse atât în fața instanței de fond cât și a

celei de apel, se constată că inculpații arată că nu sunt ei autorii faptei,

ceea ce impune analizarea cazului prevăzut de art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Așa cum s-a demonstrat mai sus,

urmărirea penală a fost completă, au fost prelevate și analizate toate urmele

găsite la locul descoperiri cadavrului și locului unde victima pășuna oile și

toate probele administrate dovedesc, fără putință de tăgadă că inculpații sunt

autorii suprimării violente a vieții victimei în scopul de a o deposeda de oi

pe care să le vândă, probe care se coroborează cu recunoașterea acestora în

declarațiile date în fața procurorului și în fața judecătorului cu prilejul

propunerii arestării preventive.

De asemenea, inculpații nu au oferit

motive veridice ale schimbării acestor declarații, ce au fost date în prezența

apărătorului și a mamei acestora, unul dintre inculpați fiind minor.

Cum în speță prezumția de nevinovăție

a fost răsturnată de probele administrate și anterior analizate, constatându-se

că inculpații se fac vinovați de comiterea acestor fapte, instanța va proceda

la analizarea individualizării judiciare a pedepselor aplicate și care se

constituie în motiv de apel invocat de Ministerul Public.

În ceea ce privește pedepsele aplicate

inculpatului minor O.I.I. prima instanță a ținut seama de prevederile art. 100

și 99 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, starea

fizică de dezvoltare intelectuală și morală a inculpatului, de comportarea lui,

de condițiile în care a fost crescut și a trăit, astfel cum rezultă din

referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă

Tribunalul Brașov.

Instanța are a observa că mediul în

care inculpatul a fost crescut și educat a fost marcat de lipsa exercitării

unei autorități parentale în vederea socializării primare a acestuia, dezinteres

față de situația școlară, prezența consumului de alcool, mijloace scăzute de

subzistență, persistența unui climat familial lipsit de afectivitate și interes

față de soarta copiilor.

Din analiza referatului de evaluare

presentențială rezultă că relațiile dintre membrii familiei sunt reci,

caracterizate prin indiferență. Inculpatul minor este neșcolarizat, acesta

repetând de trei ori clasa I; acesta nu are antecedente penale, dar potrivit

datelor oferite de Poliția Feldioara este cercetat pentru săvârșirea mai multor

infracțiuni de furt calificat de animale, una dintre acestea fiind comisă

împreună cu fratele său cu două zile înainte de faptele pentru care este

judecat în acest dosar. Se apreciază în referatul întocmit că factorii de risc

ai comportamentului inculpatului, în situația în care acesta este găsit vinovat

pentru faptele pentru care este cercetat în acest dosar, sunt evoluția în timp

pe scara gravității faptelor, diversificarea activității infracționale, empatia

scăzută față de victimă, neasumarea responsabilității comiterii faptelor și

deformarea adevăru