ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3130/2011

Deliberând asupra recursului de față pe baza lucrărilor și materialului probator aflate în dosarul cauze constată următoarele: I. Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, prin sentința penală nr. 98 din 22 septembrie 2010 în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. a hotărât următoarele: A. În baza art. 174, art. 175 lit. d), 176 lit. d) cu aplicarea art. 109 C. pen., a condamnat pe inculpatul O.I.I., la o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2 1 ) lit. a), cu aplic. art. 109 C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, aplicându-i-.se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen.ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) de la data majoratului. În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la data de 26 martie 2010 la zi și a fost menținută măsura preventivă a acestuia. B. În baza art. 174, art. 175 lit. d), 176 lit. d) cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul O.D.O. la pedeapsa de 20 de ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) C. pen.

pe o perioadă de 5 ani de la terminarea executării pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav. În baza art. 211 alin. (1), alin. (2 1 ) lit. a), cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen. a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,aplicându-i-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. ca pedeapsă rezultantă, pedeapsa cea mai grea, aceea de 20 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat).

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la data de 26 martie 2010 la zi și a fost menținută măsura preventivă a acestuia. Pe latură civilă în conformitate cu dispozițiile art. 14 și următoarele C. proc. pen., art. 998, art. 999 și urm.C. civ. au fost obligați inculpații în solidar, iar inculpatul minor O.I.I. în solidar cu parte responsabilă civilmente G.L. să plătească suma de 667,60 lei către fiecare parte civilă B. (fostă M.) C., M.O., M.I. și M.O..A., iar părții civile D.V. suma de 300 de lei cu același titlu. S-a luat act că partea civilă D.B.N. nu are pretenții civile în cauză. S-a luat act că partea vătămată C.G.C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 109 alin (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea la rămânerea definitivă a cauzei a următoarelor bunuri: coletul 01 - pantaloni aparținând inculpatului O.O.D., către acest inculpat, coletul 02 - pantaloni aparținând inculpatului O.I.I., către acest inculpat, coletul - 03 conținând ceas electronic sport și coletul 13 conținând 1 pulover, șosete, cămașă carouri, pulover fermoar, trei perechi pantaloni tricotați, 2 bluze cu fermoar, una roșie și una neagră, pantaloni velur maro, pantaloni velur albaștri, cizme de cauciuc, căciulă în carouri multicoloră, scurtă bărbătească către părțile civile B. (fostă M.) C., M.O., M.I. și M.O..A., iar coletul – 04 cuțit către martorul C.G.C. Hotărând astfel, prima instanță a reținut în fapt următoarele: Martorul C.G.C.

este proprietarul unei stâne în localitatea Feldioara, județul Brașov, iar victima M.G. era angajatul acestuia la această stână, ocupându-se în fapt de păstorirea oilor. La data de 13 martie 2010, în jurul orelor 15, victima M.G. la solicitarea martorului a plecat cu oile la pășunat, pe pășunea situată în apropierea vechiului complex de porci din comuna Feldioara, urmând să se înapoieze în jurul orelor 17. întrucât, victima nu s-a întors până în jurul orelor 18 și afară începuse să se însereze, martorul C.G.C. a plecat în căutarea acesteia. Potrivit martorei C.M., care se afla la stână, după un timp, martorul C.G.C. a strigat-o de pe deal pentru a trimite un alt angajat pentru a aduce oile acasă întrucât nu îl găsise pe M.G., iar oile erau răvășite pe pășune.

Oile au fost aduse la stână și la numărătoarea efectuată s-a constatat că erau cu 7 mai puține. Potrivit declarațiilor martorilor ascultați, respectiv C.G.C., C.M. și U.D., discuțiile care s-au purtat au fost în sensul că ciobanul, respectiv M.G. vânduse oile și plecase cu banii obținuți din vânzarea lor. Întrucât data de 13 februarie 2010 a corespuns unei zile de sâmbătă, martorul C.G.C. arată că în ziua de luni ce a urmat a mers la Poliția Feldioara, a predat buletinul victimei, a anunțat dispariția acesteia și a oilor. În data de 24 februarie 2010, fiind zi de târg de animale în comuna Feldioara, martorul C.G. a mers la acest târg și aici s-a întâlnit cu martorul L.E., o cunoștință, care locuia în comuna Vâlcele, județul Covasna care l-a întrebat dacă îi lipsește niște oi, lăsându-i impresia că are cunoștință unde sunt acestea, însă nu a dorit să-i spună alte amănunte.

Ulterior, martorul C.G.C. a fost sunat de concubina sa, martora C.M. care l-a anunțat că martorul B.T., în timp ce se afla cu oile la pășunat în apropierea vechiului complex de porci găsise un cadavru într-un tub cilindric de ciment, prin care curgea apă, iar martora bănuia că era fostul angajat M.G. Martorul C.G.C. a anunțat organele de poliție din localitatea Feldioara. în urma descinderii la fața locului și a verificărilor ulterioare s-a stabilit că victima din tubul cilindric de ciment era M.G. în vârstă de 58 de ani și prezenta multiple leziuni la nivelul capului. Raportul de autopsie medico-legală din data de 25 martie 2010 al Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov arată că moartea numitului M.G.

a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii menigo - cerebrale, hemoragie subarahnoidă masivă și contuzie cerebrală gravă, consecutivă unui politraumatism cranio - cerebral cu fractură de boltă și bază craniană și fracturi costale multiple bilateral, iar leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri directe și repetate cu corpuri dure. S-a stabilit că leziunile tanato-generatoare sunt cele de la nivelul extremității cefalice, iar între acestea și deces există legătură de cauzalitate directă. Cu referire la aprecierea datei decesului s-a concluzionat faptul că având în vedere condițiile de mediu, apă rece, frig, decesul poate data din data de 13 martie 2010. în sângele recoltat la autopsie de la cadavrul victimei s-a pus în evidență o alcoolemie de 1,25 mie care era prezentă la data decesului.

Din investigațiile efectuate s-a stabilit că anterior datei de 24 februarie 2010, cu aproximativ 2 săptămâni, părțile civile D.V. și D.B.N. din comuna Araci, județul Covasna au cumpărat în două rânduri, odată 2 oi pentru suma de 150 lei și odată 7 oi pentru suma de 350 de lei și un câine ciobănesc de culoare albă de la doi tineri din comuna Feldioara. Din verificările efectuate a rezultat că cei doi tineri sunt inculpații O.I.I. și O.D.O.

Ascultați în faza de urmărire penală de procuror și cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă de judecător, inculpații au recunoscut că în data de 13 februarie 2010 au mers pe pășunea unde se afla victima cu o sticlă de alcool asupra lor pentru a o îmbăta pe victimă și ulterior de a-i fura niște oi, însă odată ajunși la fața locului, cei doi inculpați au consumat împreună cu victima sticla de băutură alcoolică, după care au agresat-o fizic, aplicându-i lovituri cu o bâtă și cu picioarele, care au condus la moartea victimei, iar ulterior au furat din turma pe care aceasta o avea în grijă 7 oi.

Astfel, din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați a rezultat că cei doi o cunoșteau pe victimă ca fiind cioban și că se numește „Nea G.”, că paște turma de oi în acel loc și au cumpărat o sticlă de alcool de la magazinul din sat, pe care l-au prepara cu zahăr și chimen, iar apoi s-au dus pe pășune cu o căruță și un cal, unde se afla ciobanul cu intenția de a-l îmbăta, pentru ca ulterior să-i fure niște oi. Odată ajunși pe pășune, au băut toți trei sticla de alcool, după care inculpatul O.D.O. a lovit cu bățul ciobanului calul cu care veniseră, iar victima l-a înjurat pe inculpat. în aceste circumstanțe, inculpatul a început să o lovească pe victimă. Inculpatul minor O.I.I. a declarat că fratele său, coinculpatul O.D.O.

l-a înghiontit cu bâta în capul pieptului pe M.G., iar apoi –„ Fratele meu l-a lovit tare pe Nea G. cu bâta în piept, astfel că acesta a căzut într-o parte" (declarația inculpatului O.I.I. - Dosar 221/1372/2010 - propunere de arestare preventivă). Inculpatul arată în continuare că el s-a supărat atunci că fratele său a lovit calul și a vrut la rândul său să-l lovească, dar pentru că acesta a fugit, a lovit-o pe victimă,,dându-i două bâte în cap în timp ce acesta se afla la pământ”. După aceea inculpatul, arată că a lovit-o pe victimă,,cu picioarele în coaste”. Atunci s-a apropiat și coinculpatul O.D.O. care a început să lovească victima tot în coaste. Tot inculpatul O.I.I. a arătat „Am dat în Nea G. până când nu a mai avut suflare.

Nu am realizat atunci că îl vom omorî din atâtea lovituri pentru că amândoi, eram amețiți”. În ceea ce-l privește pe inculpatul O.D.O. și acesta recunoaște cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, dar și în faza de urmărire penală în fața procurorului că l-a lovit pe cioban, iar conflictul a izbucnit atunci când ciobanul I-a înjurat pentru că lovise calul. în urma loviturii, victima a căzut pe spate și în continuare a fost lovit de celălalt coinculpat O.I.I., cu pumnii și picioarele. Din declarația dată de inculpatul O.I.I. în fața procurorului rezultă că l-a lovit pe cioban, acesta fiind căzut jos arătând că „am lovit-o cu bâta de două ori în zona capului loviturile aplicându-le de sus în jos, cu intensitate mare.

După cele întâmplate am mai aplicat victimei căzute mai multe lovituri cu picioarele pe întreg corpul până am constatat că M.G. nu mai mișcă". Din declarația inculpatului O.D.O. rezultă că cel care a început să-l lovească inițial pe cioban a fost fratele său arătând „Fratele meu I.I. a lovit victima cu pumnii și cu picioarele pe întreg corpul, iar apoi cu bâta aparținând acestuia, a lovit-o în zona capului, nu pot aprecia numărul loviturilor aplicate." Din declarațiile ambilor inculpați rezultă că atunci când au văzut că victima nu mai mișcă au luat hotărârea de a o târî până în tubul de ciment prin care curgea apă pentru a o ascunde, ceea ce au și făcut. Declarațiile inculpaților în faza de urmărire penală și cu ocazia propunerii de arestare preventivă în fața judecătorului, sunt concordante și rezultă cu claritate că ambii au comis acte de agresiune asupra victimei, cu observația că inculpatul major O.D.O.

a încercat să plaseze răspunderea în ceea ce privește lovirea victimei cu preponderență asupra inculpatului minor și să inoculeze ideea că el a fost de fapt cel care s-a ocupat de prinderea a 4 oi, în timp ce inculpatul minor lovea victima pentru ca mai apoi, să-i aplice niște lovituri la nivelul picioarelor și al coastelor. În fața instanței, inculpații nu au mai recunoscut săvârșirea faptei, arătând că s-au întâlnit cu victima și au cumpărat de la aceasta 7 oi pentru suma de 400 de lei pe care le-au vândut apoi unor oameni din comuna Araci pentru suma de 350 de lei și un câine ciobănesc, arătând că de fapt au fost obligați să declare, astfel cum s-a consemnat în faza de urmărire penală și cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă întrucât au fost agresați de organele de anchetă.

Instanța de fond a observat că potrivit cercetărilor întreprinse, inculpații nu au prezentat la data la care au fost introduși în arest nici un fel de urme de violență, (precizările I.PJ. Brașov, Centru de reținere și arestare preventivă, fila 189, Dosar 336/1372/2010), iar cu prilejul fiecărei audieri au fost asistați de apărători. Mai mult, în fața instanței, cu ocazia soluționării de propunere de arestare preventivă, inculpații au fost ascultați de judecător, fiind asistați de apărători, iar din declarațiile acestora luate în mod separat a rezultat fără dubiu că au săvârșit acte de violență asupra victimei și ulterior când au văzut că aceasta nu mai mișcă au târât-o sub tubul cilindric prin care curgea apa.

Declarațiile consemnate în faza de urmărire penală și în faza de soluționare a propunerii de arestare preventivă se coroborează cu procesul verbal de reconstituire a săvârșirii faptelor filele 200-216, dosar urmărire penală în care s-a consemnat că în prezența martorilor asistenți, a procurorului, a organelor de poliție și a criminaliștilor, cei doi inculpați au indicat în mod individual faptul că momentul inițial de izbucnire al conflictului a fost cel în care inculpatul O.D.O. a lovit calul și victima a apostrofat-o, după care inculpatul a lovit victima cu piciorul și cu bățul( bâta) cu care aceasta păzea oile. Ulterior, ambii inculpați au lovit victima atât cu bâta, cât și cu picioarele și când au constatat că nu mai mișcă au târât-o, apucând-o de cizme, până în dreptul canalului iar inculpatul minor O.I.I.

a fost cel care a introdus-o în interiorul tubului de ciment pentru că numai acesta era încălțat cu cizme. După aceea inculpații au relatat că au prins 7 oi, le-au legat de picioare, l-au pus în căruță și le-au transportat la Araci unde le-au vândut numitului,, V.", care a fost identificat ulterior în persoana părții civile D.V. Instanța a observat că procedura reconstituirii redată la filele 200-216 dosar urmărire penală a fost filmată, fiind atașat la dosar DVD-ul cu videofilmarea realizată din care rezultă că cei doi inculpați au indicat locul unde au săvârșit faptele, modalitatea în care au procedat și locul unde au ascuns victima, neexistând nici un indiciu din care să rezulte că organele de anchetă au întreprins acte de violență fizică sau psihică asupra inculpaților cu ocazia desfășurării acestei proceduri sau că le-au indicat ce anume să arate sau să declare în cadrul procedurii reconstituirii.

Dimpotrivă, din vizionarea filmului se constată că procedura reconstituirii s-a realizat în mod separat cu fiecare inculpat în parte și fiecare dintre aceștia a indicat amănunțit în fața procurorului, a martorilor asistenți, a organelor de poliție și a criminaliștilor modul în care a săvârșit faptele. După ce au ascuns corpul victimei în tubul de ciment, cei doi inculpați au prins 7 oi din turmă, le-au legat cu niște sfoară adusă de acasă de picioare, le-au urcat în căruța cu care veniseră și s-au deplasat la Araci la partea civilă D.V. pentru a-i vinde oile. De observat că cei doi inculpați mai vânduseră alte două oi aceleiași părți civile în urmă cu câteva săptămâni, animale care erau de asemenea furate de la numitul U. Odată ajunși la Araci, la locuința părții civile, cei doi inculpați au negociat prețul animalelor, de față fiind și D.B.N.

și s-au înțeles inițial la suma de 500 de lei, după care partea civilă D.V. Ie-a oferit 340 de lei, urmând ca ulterior să le mai dea 100 de lei și un câine ciobănesc. Din cei 340 de lei primiți, cei doi inculpați i-au dat înapoi martorului 40 de lei pentru a cumpăra mâncare și băutură de la magazin. Ulterior, cei doi inculpați au mâncat și au băut împreună cu cei D.V. și D.B.N. și au rămas peste noapte la partea civilă D.V. acasă, pentru a dormi. Peste câteva zile, inculpații au revenit la locuința părții civile pentru ca acesta să le dea cei 100 de lei și cățelul, dar partea civilă Ie-a dat numai cățelul și Ie-a spus că nu are bani (declarațiile părților civile D.V. și D.B.N. - filele 103-106, Dosar 336/1372/2010).

Potrivit procesului verbal de identificare, examinare și recunoaștere ovine sustrase la care este anexată planșa foto cu aspecte de la această activitate - fila 186-196, proprietarul oilor sustrase C.G.C., Ie-a identificat în posesia părții civile D.V. după faptul că toate animalele aveau cozile tunse și zona botului era de culoare albă și fără blană. Potrivit procesului verbal de predare primire din data de 26 martie 2010 toate animalele i-au fost predate proprietarului, astfel că acesta nu a avut pretenții civile în cauză. Bâta corp delict nu a fost găsită cu ocazia cercetărilor la fața locului, deși ambii inculpați atât cu ocazia audierilor dar și în cadrul reconstituirii au susținut și au indicat faptul că au aruncat acest corp delict în apa canalului.

Potrivit raportului de expertiză psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici București filele-224, dosar urmărire penală și următoarele, inculpatul O.D.O. a avut capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale, având discernământul păstrat în raport de faptele pentru care este cercetat. Potrivit raportului de expertiză psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală Mina Minovici București filele-228, dosar urmărire penală și următoarele, inculpatul minor O.I.I. prezintă un intelect de limită (deficit instructiv), însă a avut păstrată capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și consecințelor social negative ale faptelor pentru care este învinuit și față de care discernământul a fost păstrat.

II. Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpații O.D.O. și O.I.I. Ministerul Public a criticat sentința în ce privește individualizarea judiciară a pedepsei principale aplicate inculpaților și omisiunea acordării unui spor de pedeapsă raportat la concursul de infracțiuni. În plus, a mai criticat soluția și pentru omisiunea aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și lit. e) pentru inculpatul major, motivele de apel fiind dezvoltate la filele 7-9 dosar. În esență, s-a susținut că față de împrejurările concrete în care inculpații au comis faptele, cu premeditare, conflictul ce a condus la decesul victimei nu a fost spontan ci anume provocat pentru a lovi victima și sa o aduce în neputință de a riposta, de a se apăra, astfel că inculpații au stabilit să îmbete victima, să-i fure oile și să le vândă martorului D.V.

din corn. Araci. În acest scop, inculpații au cumpărat spirt din magazinul ABC din corn. Feldioara și l-au preparat cu chimen pentru a-l bea cu victima, dar aveau pregătită și sfoara pentru legarea oilor; de asemenea, au găsit și motivul de a gresa victima, astfel că au lovit calul, victima reproșând acest lucru și că a lovit calul cu bâta sa ciobănească și au lovit victima cu bâta și cu picioarele până a decedat. S-a mai susținut și lipsa de compasiune a inculpaților, care au ascuns victima într-un tub de ciment de scurgere a apei pluviale și au abandonat-o fără remușcare, iar în cursul procesului au manifestat lipsă de regret, negând fapta și aruncarea responsabilității asupra autorităților (poliție, parchet, instanța) care i-ar fi cercetat abuziv.

În acest context, în plus față de majorarea pedepselor, Ministerul Public a solicitat și aplicarea unui spor de pedeapsă urmare a concursului de infracțiuni și față de raportul de gravitate și conexitate între infracțiuni. Cu privire la aplicarea în cadrul pedepsei complementare aplicate inculpatului major, s-a susținut că față de împrejurarea că inculpații sunt frați, se impunea și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen. pentru inculpatul major. Inculpații O.D.O. și O.I.I. au criticat sentința pentru netemeinicie, motivele de apel fiind pe larg dezvoltate la filele 30-34 dosar și în concluzii scrise la filele 194-197 dosar. În esență, inculpații au solicitat achitarea (în motivele de apel) și restituirea cauzei la procuror în vederea refacerii urmăririi penale și administrarea tuturor probelor ce se impun.

Astfel, inculpații au arătat că nu știu să scrie și să citească, declarațiile lor fiind consemnate de polițiști care au scris ce au vrut ei, că nu a fost găsită bâta corp delict, amprente, urme de sânge, ADN, prin care să se dovedească faptul că ei sunt autorii agresiunii, nici urmele roților de căruță de au vorbit martorii nu au fost luate în considerare și în special nu a fost corect stabilită data morții victimei.

În acest sens, s-a invocat faptul că victima nu avea cum să fi decedat în urmă 11 zile, sens în care s-a susținut: dacă ar fi ucis victima, aceasta ar fi fost găsită în aceeași seară pe câmp; cercetarea la fața locului a fost efectuată în altă parte decât unde a avut loc întâlnirea dintre ei și victimă; se susțin poziții contradictorii în care a fost găsită victima în fotografiile existențe și depozițiile martorilor; corpul și capul victimei nu sunt orientate în aval ci în amonte; în procesul verbal se vorbește de 5 saci din rafie aflați sub pod, în interiorul cărora se afla nămol, dar nimeni nu a fost interesat de aceștia;nu este stabilit numele martorului B. care, ar fi, fie B.C., fie B.T.; deși se menționează că victima a fost lovită cu propria bâtă ciobănească, aceasta nu a fost găsită și mai mult, stăpânul victimei a declarat că nici nu a existat;obiectele aparținând victimei au fost găsite la o distanță de 200 metri de locul unde se afla victima (cuțit, ceas, obiecte de îmbrăcăminte); martorul B.T.

a relatat că „a doua zi, la aproximativ 200 de metri de locul unde l-am găsit pe M., am observat urmele unei căruțe cu un singur cal", ceea ce demonstrează că cercetarea la fața locului s-a efectuat în altă parte decât locul unde a avut loc întâlnirea dintre ei și victimă; nu au fost audiați toți martorii în ziua în care a fost descoperit cadavrul; nu s-a stabilit în cursul urmăririi penale unde au fost păstorite oile și dacă au existat și câini cu ciobanii la păscut, deși oile au fost păstorite în același loc, prin rotație, la circa 30 de metri mai jos de podul sub care a fost găsită victima și că nu este posibil ca victima să fi zăcut acolo timp de 11 zile fără să fie observată de cineva; rezultă că victima nu a decedat la data stabilită, ci eventual, cu 2-3 zile înainte de a fi găsită, astfel C. pen.

nu puteau fi ei autorii crimei; în cele 11 zile cât a stat în apă, cadavrul nu prezenta semne de intrare în putrefacție, nu au apărut larvele de muscă, nu prezintă urme de mușcături ale animalelor și alte semne ce ar indicat moartea anterioară cu 11 zile și că temperaturile au fost ridicate în acele zile din martie, iar tubul de ciment se încinge de la soare, astfel că în mod normal, după 11 zile, cadavrul trebuia să intre în putrefacție, ceea ce demonstrează că victima a decedat înainte de a fi găsită, cu 2-3 zile; raportul medico-legal de autopsie fost superficial întocmit, invocându-se aspecte precum rigiditatea cadaverică, poziția cadavrului și altele ce ar dovedi că vechimea acestuia ar fi mult mai mică de 11 zile; lipsa urmelor de târâre în canal, în zona canalului sau în interiorul tubului, apa fiind limpede, existența unor urme de animale ce erau adăpate în acel loc și totuși cadavrul a fost găsit după 11 zile; în consecință, inculpații au solicitat restituirea cauzei la parchet pentru completarea urmăririi penale și achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc.

pen. pe motiv că nu este posibil să fie acuzați de fapte pe care nu le-au comis și revocarea măsurii arestării preventive pentru inculpatul O.D. Curtea verificând hotărârea atactă în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 C. proc. pen.,a constatat următoarele: Referitor la situația de fapt aceasta a fost corect și amănunțit stabilită de prima instanță, în concordanță cu probele administrate în cauză. În ceea ce privește apelul promovat de Ministerul Public instanța are a constata că este vizată individualizarea judiciară a pedepsei principale aplicate inculpaților și omisiunea acordării unui spor de pedeapsă raportat la concursul de infracțiuni precum și omisiunea aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e pentru inculpatul major.

Deși s-ar cuveni a se analiza în primul rând acest apel, față de motivele de apel invocate de inculpați, pentru o derulare logică și analiză pertinentă a motivelor de apel și pentru a se răspunde la acestea, instanța va proceda la analiza cumulată a acestora, pentru că se cuvine a analiza mai întâi dacă inculpații se fac vinovați de fapta imputată și abia apoi individualizarea judiciară a pedepselor aplicate. Procedând la analiza tuturor probelor administrate până în prezent, instanța de apel constată că a fost corect stabilită starea de fapt și încadrarea juridică a faptelor. În primul rând, trebuie menționat că prima instanță a procedat la o analiză exhaustivă a probelor administrate în cauză și a dat eficiența cuvenită fiecăreia.

Astfel, în data de 13 februarie 2010, cei doi inculpați, care sunt frați, au mers pe pășunea unde se afla victima cu o sticlă de alcool asupra lor pentru a o îmbăta pe victimă și ulterior de a-i fura niște oi, însă odată ajunși la fața locului, cei doi inculpați au consumat împreună cu victima sticla de băutură alcoolică, după care au agresat-o fizic, aplicându-i lovituri cu o bâtă și cu picioarele, care au condus la moartea victimei, iar ulterior au furat din turma pe care aceasta o avea în grijă 7 oi. Instanța a dat eficiență atât declarațiilor celor doi inculpați date în fața judecătorului la audierea privind propunerea de arestare preventivă a acestora, dar și a declarațiilor martorilor care i-ai văzut pe inculpați în ziua respectivă în acel loc, dar și a martorului care cumpărat de la ei animale ce au fost păstorite de victimă.

Astfel, din coroborarea declarațiilor celor doi inculpați a rezultat că cei doi o cunoșteau pe victimă ca fiind cioban și că se numește,, Nea G.", că paște turma de oi în acel loc și au cumpărat o sticlă de alcool de la magazinul din sat, pe care l-au prepara cu zahăr și chimen, iar apoi s-au dus pe pășune cu o căruță și un cal, unde se afla ciobanul cu intenția de a-l îmbăta, pentru ca ulterior să-i fure niște oi. Odată ajunși pe pășune, au băut toți trei sticla de alcool, după care inculpatul O.D.O. a lovit cu bățul ciobanului calul cu care veniseră, iar victima l-a înjurat pe inculpat, împrejurare în care inculpatul a început să o lovească pe victimă. Inculpatul minor O.I.I. a declarat că fratele său, coinculpatul O.D.O.

l-a înghiontit cu bâta în capul pieptului pe M.G., iar apoi –„Fratele meu l-a lovit tare pe Nea G. cu bâta în piept, astfel că acesta a căzut într-o parte”- declarația inculpatului O.I.I. - Dosar 221/1372/2010 - propunere de arestare preventivă. Inculpatul arată în continuare că el s-a supărat atunci că fratele său a lovit calul și a vrut la rândul său să-l lovească, dar pentru că acesta a fugit a lovit-o pe victimă,, dându-i două bâte în cap în timp ce acesta se afla la pământ". După aceea inculpatul, arată că a lovit-o pe victimă,, cu picioarele în coaste". Atunci s-a apropiat și coinculpatul O.D.O. care a început să lovească victima tot în coaste. Tot inculpatul O.I.I. a arătat „ Am dat în Nea G. până când nu a mai avut suflare.

Nu am realizat atunci că îl vom omorî din atâtea lovituri pentru că amândoi, eram amețiți". În ceea ce-l privește pe inculpatul O.D.O. și acesta recunoaște cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, dar și în faza de urmărire penală în fața procurorului că l-a lovit pe cioban, iar conflictul a izbucnit atunci când ciobanul I-a înjurat pentru că lovise calul. în urma loviturii, victima a căzut pe spate și în continuare a fost lovit de celălalt coinculpat O.I.I., cu pumnii și picioarele. Din declarația dată de inculpatul O.I.I. în fața procurorului rezultă că l-a lovit pe cioban, acesta fiind căzut jos arătând că „am lovit-o cu bâta de două ori în zona capului loviturile aplicându-le de sus în jos, cu intensitate mare.

După cele întâmplate am mai aplicate victimei căzute mai multe lovituri cu picioarele pe întreg corpul până am constatat că M.G. nu mai mișcă". Din declarația inculpatului O.D.O. rezultă că cel care a început să-l lovească inițial pe cioban a fost fratele său arătând „Fratele meu I.I. a lovit victima cu pumnii și cu picioarele pe întreg corpul, iar apoi cu bâta aparținând acestuia, a lovit-o în zona capului, nu pot aprecia numărul loviturilor aplicate.” Din declarațiile ambilor inculpați rezultă că atunci când au văzut că victima nu mai mișcă au luat hotărârea de a o târî până în tubul de ciment prin care curgea apă pentru a o ascunde, ceea ce au și făcut.

Deși ulterior, în cursul cercetării judecătorești și în apel, inculpații au negat comiterea faptei, acreditând ideea că declarațiile lor au fost consemnate de polițiști care au scris ce au vrut ei, instanța de fond, dar și cea de apel au în vedere declarațiile acestora date în fața procurorului și în fața judecătorului la audierea efectuată la propunerea de arestare preventivă, fiind asistați de către apărători din oficiu și au dorit să dea declarații, instanța explicându-le drepturile conferite de art. 70 C. proc. pen. Cu acest prilej, inculpații au arătat că au ascuns și bâta sub acel pod, pentru că era plină de sânge și că au folosit-o atunci când au lovit victima în cap, în rest fiind lovită de ambii inculpați cu picioarele în coaste.

Inculpatul O.D. a mai precizat că își amintește că atunci când au târât victima de picioare pentru a o ascunde, acesta „mai răsufla". În plus, tot în fața instanței, la termenul fixat pentru prelungirea măsurii arestării preventive (Dosar nr. 281/1372/2010), inculpații au solicitat să fie puși în libertate, pe considerent că nu au antecedente penale și că au recunoscut și regretat fapta, concluzii formulate de apărători și însușite de inculpați.

În consecință, inculpații nu au prezentat motive verosimile pentru care au schimbat aceste decalații și nu au mai recunoscut comiterea faptei, iar potrivit cercetărilor întreprinse, inculpații nu au prezentat la data la care au fost introduși în arest nici un fel de urme de violență, (a se vedea precizările IPJ Brașov, Centru de reținere și arestare preventivă, fila 189, dosar 336/1372/ 2010) Esențial este că aceste declarații se coroborează și cu celelalte probe administrate în cauză, cunoscut fiind că simpla recunoaștere a acestora, fără alte probe, nu este suficientă pentru fundamentarea unei soluții de condamnare.

Astfel, potrivit procesului verbal de reconstituire a săvârșirii faptelor filele 200-216, dosar urmărire penală în care s-a consemnat că în prezența martorilor asistenți, a procurorului, a organelor de poliție și a criminaliștilor, cei doi inculpați au indicat în mod individual faptul că momentul inițial de izbucnire al conflictului a fost cel în care inculpatul O.D.O. a lovit calul și victima a apostrofat-o, după care inculpatul a lovit victima cu piciorul și cu bățul (bâta) cu care aceasta păzea oile. Ulterior, ambii inculpați au lovit victima atât cu bâta, cât și cu picioarele și când au constatat că nu mai mișcă au târât-o, apucând-o de cizme, până în dreptul canalului iar inculpatul minor O.I.I.

a fost cel care a introdus-o în interiorul tubului de ciment pentru că numai acesta era încălțat cu cizme. După aceea inculpații au relatat că au prins 7 oi, le-au legat de picioare, l-au pus în căruță și le-au transportat la Araci unde le-au vândut numitului „V.", care a fost identificat ulterior în persoana părții civile D.V. De precizat că procedura reconstituirii redată la filele 200-216 dosar urmărire penală a fost filmată, fiind atașat la dosar DVD-ul cu videofilmarea realizată din care rezultă că cei doi inculpați au indicat locul unde au săvârșit faptele, modalitatea în care au procedat și locul unde au ascuns victima, neexistând nici un indiciu din care să rezulte că organele de anchetă au întreprins acte de violență fizică sau psihică asupra inculpaților cu ocazia desfășurării acestei proceduri sau că le-au indicat ce anume să arate sau să declare în cadrul procedurii reconstituirii.

Dimpotrivă, din vizionarea filmului se constată că procedura reconstituirii s-a realizat în mod separat cu fiecare inculpat în parte și fiecare dintre aceștia a indicat amănunțit în fața procurorului, a martorilor asistenți, a organelor de poliție și a criminaliștilor modul în care a săvârșit faptele. În plus, inculpații s-au deplasat la locuința martorului D.V. pentru a-i vinde oile sustrase de la victimă (inculpații au vândut și anterior acestui martori oi sustrase de la numitul U.) și ajungând la Araci, la locuința părții civile, cei doi inculpați au negociat prețul animalelor, de față fiind și D.B.N. și s-au înțeles inițial la suma de 500 de lei, după care partea civilă D.V. Ie-a oferit 340 de lei, urmând ca ulterior să le mai dea 100 de lei și un câine ciobănesc.

Din cei 340 de lei primiți, cei doi inculpați i-au dat înapoi martorului 40 de lei pentru a cumpăra mâncare și băutură de la magazin. Ulterior, cei doi inculpați au mâncat și au băut împreună cu cei D.V. și D.B.N. și au rămas peste noapte la partea civilă D.V. acasă, pentru a dormi. Peste câteva zile, inculpații au revenit la locuința părții civile pentru ca acesta să le dea cei 100 de lei și cățelul, dar partea civilă Ie-a dat numai cățelul și Ie-a spus că nu are bani (declarațiile părților civile D.V. și D.B.N. - filele 103-106, Dosar 336/1372/2010). Depistarea oilor sustrase s-a petrecut astfel: în data de 24 februarie 2010, fiind zi de târg de animale în comuna Feldioara, martorul C.G. a mers la acest târg și aici s-a întâlnit cu martorul L.E., o cunoștință, care locuia în comuna Vâlcele, județul Covasna care l-a întrebat dacă îi lipsește niște oi, lăsându-i impresia că are cunoștință unde sunt acestea însă, nu a dorit să-i spună alte amănunte.

Ulterior, martorul C.G.C. a fost sunat de concubina sa, martora C.M. care l-a anunțat că martorul B.T., în timp ce se afla cu oile la pășunat în apropierea vechiului complex de porci găsise un cadavru într-un tub cilindric de ciment, prin care curgea apă, iar martora bănuia că era fostul angajat M.G.. Martorul C.G.C. a anunțat organele de poliție din localitatea Feldioara. În urma descinderii la fața locului și a verificărilor ulterioare s-a stabilit că victima din tubul cilindric de ciment era M.G. în vârstă de 58 de ani și prezenta multiple leziuni la nivelul capului. Raportul de autopsie medico - legală nr 93/ AUT din data de 25 martie 2010 al Serviciului Județean de Medicină Legală Brașov arată că moartea numitului M.G.

a fost violentă și s-a datorat unei hemoragii menigo - cerebrale, hemoragie subarahnoidă masivă și contuzie cerebrală gravă, consecutivă unui politraumatism cranio - cerebral cu fractură de boltă și bază craniană și fracturi costale multiple bilateral, iar leziunile traumatice constatate s-au putut produce prin loviri directe și repetate cu corpuri dure. S-a stabilit că leziunile tanato-generatoare sunt cele de la nivelul extremității cefalice, iar între acestea și deces există legătură de cauzalitate directă. Cu referire la aprecierea datei decesului s-a concluzionat faptul că având în vedere condițiile de mediu, apă rece, frig, decesul poate data din data de 13 martie 2010. în sângele recoltat la autopsie de la cadavrul victimei s-a pus în evidență o alcoolemie de 1,25 mie care era prezentă la data decesului.

Din investigațiile efectuate s-a stabilit că anterior datei de 24 februarie 2010, cu aproximativ 2 săptămâni, părțile civile D.V. și D.B.N. din comuna Araci, județul Covasna au cumpărat în două rânduri, odată 2 oi pentru suma de 150 lei și odată 7 oi pentru suma de 350 de lei și un câine ciobănesc de culoare albă de la doi tineri din comuna Feldioara. Din verificările efectuate a rezultat că cei doi tineri sunt inculpații O.I.I. și O.D.O. Potrivit procesului verbal de identificare, examinare și recunoaștere ovine sustrase la care este anexată planșa foto cu aspecte de la această activitate (filele 186-196), proprietarul oilor, C.G.C., Ie-a identificat în posesia părții civile D.V. după faptul că toate animalele aveau cozile tunse și zona botului era de culoare albă și fără blană.

Potrivit procesului verbal de predare primire din data de 26 martie 2010 toate animalele i-au fost predate proprietarului. Declarațiile inculpaților în faza de urmărire penală și cu ocazia propunerii de arestare preventivă sunt concordante și rezultă cu claritate că ambii au comis acte de agresiune asupra victimei, cu observația că inculpatul major O.D.O. a încercat să plaseze răspunderea în ceea ce privește lovirea victimei cu preponderență asupra inculpatului minor și să inoculeze ideea că el a fost de fapt cel care s-a ocupat de prinderea a 4 oi, în timp ce inculpatul minor lovea victima pentru ca mai apoi, să-i aplice niște lovituri la nivelul picioarelor și al coastelor. Atitudinea ulterioară a inculpaților în sensul că au negat comiterea faptei nu este susținută de probe.

Așa cum s-a demonstrat anterior, toate probele administrate în cauză confirmă că aceștia sunt autorii faptei. Instanța are a analiza apărarea formulată de inculpați, anterior prezentată: prima observație care se impune este aceea că în fața instanței de fond, aceștia au arătat în concluziile scrise depuse la filele 30-34 dosar tribunal, că s-au deplasat la stâna lui C., unde s-au întâlnit cu victima, că au revenit a doua zi cu ceva de mâncare și rachiu preparat cu zahăr ars și chimen, au mâncat și băut împreună, după care au cumpărat de la acesta 7 oi pe care le-au vândut martorului D. din corn. Araci și că probabil, victima putea fi ucisă de stăpânul stânei, respectiv de martorul C. care este o fire violentă și meschină, că nu plătește simbria ciobanilor angajați și că este posibil ca acesta să fi plasat cadavrul în locul în care a fost găsit cu o noapte înainte.

Este de observat că în această variantă, inculpații au încercat să justifice faptul că au vândut oile păstorite de victimă martorilor D. și D.B.N. De altfel, aceste împrejurări sunt total diferite de cele analizate anterior, respectiv cu declarațiile și susținerile inculpaților de la propunerea de arestare preventivă și prelungirea acestei măsuri și nu se oferă nici un motiv verosimil pentru această modificare. Relevantă este și declarația mamei inculpaților, G.L., aflată la fila 163. voi. I, dosar tribunal, în care a arătat că a fost prezentă când inculpații au dat declarații la poliție și în fața procurorului, în prezența unei doamne avocat, fără a face vorbire de faptul că inculpații ar fi fost loviți de polițiști, ci doar că la procuror, un polițist care îl însoțea pe inculpatul O.I., ar fi spus acestuia ceva de genul „Cum mă, că celălalt a recunoscut" și atunci inculpatul O.I.

„a povestit și el cum s-au întâmplat lucrurile" și că declarația de la procuror i-a fost citită de d-na avocat F.P. Un alt aspect demn de relevat este că în perioada cât inculpatul O.I.I. a fost internat în Spitalul penitenciar București, secția psihiatrie, acesta a încercat să minimalizeze fapta, oferind ca motivație dorința de a-i lua oi pentru a le vinde, fapta fiind relatată în fața medicilor cu delăsare și că dacă victima le-ar fi dat oile, nu s-a mai fi bătut (fila 231 bis dosar u.p.).

Împrejurările referitoare a faptul că nu a fost stabilită în mod corect data morții victimei, instanța are a observa că potrivit raportului de autopsie medico-legală, față de condițiile de mediu (apă, rece, frig), decesul victimei poate data din 13 martie 2010. În acest sens, sunt de observat fotografiile judiciare aflate la filele 8-34 dosar u.p., din care rezultă că victima a fost găsită într-un boss de ciment aflat sub un pod, fiind în fapt un canal de irigații prin care curge un pârâu cu lățimea de 1,50 metri, adâncimea apei fiind de 15-20 cm, iar de la nivelul podului până la firul apei fiind o diferență de 2 metri, din fotografii constându-se că lățimea podului traversat de canal este de 7,90 metri, iar lățimea canalului de irigație este variabilă, între 4 și 5 metri, ceea ce înseamnă că beneficiază de aerisire foarte bună, astfel că temperatura în interiorul acestuia nu este mai ridicată față de cea din exterior, pentru a favoriza putrefacția avansată a unui cadavru.

În legătură cu existența zilelor călduroase de primăvară și a temperaturilor de 15u C de care se face vorbire în motivele de apel, instanța are a observa că potrivit adresei eliberate de Administrația Națională de Meteorologie (fila 35 dosar curte), în loc. Feldioara nu există stație meteorologică în rețeaua ANM și că cea mai apropiată stație este cea de la Brașov, fiind anexat tabelul cu datele înregistrate de această stație în perioada 13 martie - 24 martie 2010. Din acest tabel se constată că până în data de 22.03 temperaturile au fost scăzute, media acestora pentru Brașov fiind de 0,3°; 1,7°; 2,6°; -1,6°; -2,4°; 1,1°; 4,1°; 5,3°; 8,6° pentru ca în zilele de 22, 23 și 24 martie să fie mai ridicată, respectiv 11,9°; 10,8° și 11, 2°, aceste temperaturi fiind cele medii, rezultate din media celor minime și maxime, așa cum se poate observa din tabelul anexat și sunt aferente orașului Brașov și nu zonei Feldioara, unde, de regulă, este mai frig.

Prin urmare, aceste temperaturi scăzute au putut favoriza conservarea cadavrului, alături aerisirea aferentă canalului de irigații în care a stat victima în această perioadă și nivelul apei de 15-20 cm., cadavrul fiind acoperit parțial de apă. Referitor la faptul că nu este posibil ca victima să fi stat în acel loc 11 zile fără a fi găsită de nimeni, instanța are a observa topografia locului, așa cum rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului și fotografiilor judiciare efectuate cu acest prilej, fiind vorba de o diferență de nivel de la nivelul podului până la firul apei de 2 metri, astfel că este foarte posibil ca în această perioadă victima să nu fie descoperită, cu atât mai mult cu cât victima se afla în interiorul boss-ului de ciment și nu în afara acestuia, unde ar fi putut fi observată cu ușurință.

De altfel, se poate constata cu ușurință din fotografiile judiciare aflate la filele 45-57 dosar u.p., că nu era ușor de observat o persoană ce ar fi fost culcată în interiorul canalului, fiind evidente urmele plăgilor de la nivelul capului, acesta arătând ca și cum ar fi stat mai mult timp în apă (spatele cadavrului). De altfel, din analiza raportului de necropsie, rezultă că s-a constatat nu o lipsă a începerii procesului de putrefacție, ci o putrefacție moderată la nivelul abdomenului. În legătură cu lipsa conținutului stomacal, inculpații afirmă că au băut împreună cu victima, or alcoolemia acesteia era de 1,25 g%o, nefiind stabilit cu certitudine dacă într-adevăr victima a și mâncat împreună cu inculpații, cert fiind doar că a consumat alcool.

Mai mult, o parte a canalului era acoperită cu stuf uscat și s-a dispus blocarea firului apei în vederea continuării cercetării sub pod dar nu au fost găsite mijloace materiale de probă care să intereseze ancheta și de asemenea, au fost ridicate și comparate probele de vegetație de pe ambele maluri ale canalului. Celelalte aspecte invocate de inculpați atât în motivele de apel cât și în concluziile scrise și care fac referiri strict la chestiuni ce țin de poziția cadavrului și alte asemenea împrejurări nu prezintă relevanță cu privire la data morții acesteia. Chestiunile ce pot prezenta relevanță în acest context au fost deja analizate mai sus. Potrivit depozițiilor martorilor C. și B.T., acesta din urmă a găsit în data de 22 martie, la 100 de metri de la pod în direcția complexului de porci, un ceas de mână și un cuțit folosit la stână care au aparținut victimei, acestea fiind date de către martorul B. martorului C. care Ie-a recunoscut ca fiind ale victimei.

Față de declarația martorilor C. (care a relatat că ultima dată a văzut victima în data de 13 martie în jurul orelor 14,00-14,30) și B.G. (care a relatat că în acea zi, în jurul orelor 15,30-16,00 a văzut doar oile, fără a fi păzite de cineva) se constată că victima a dispărut în data de 13 martie 2010. Aceste depoziții sunt confirmate cu depoziția martorului B.T. care a confirmat că de la această dată victima a dispărut, el fiind angajat la 20 martie chiar în locul victimei și cunoscând de această dispariție de la martorul C. În legătură cu sacii cu nămol descoperiți în interiorul canalului, aceștia au fost verificați, dar nu au avut legătură cu cauza, deoarece nu conțineau nimic și erau plini de nămol, astfel C. pen.

nu au prezentat relevanță pentru anchetă. Urmele de căruță ce existau pe ambele laturi ale canalului au fost verificate de organele de poliție cu prilejul cercetării, constatându-se că nici acestea nu au prezentat relevanță, cu atât mai mult cu cât la țară există multe căruțe, urmele fiind amestecate. În consecință, instanța constată că în mod corect s-a stabilit data morții ca fiind cea de 13 martie 2010, această dată fiind confirmată atât de proba științifică, dar si de martori. În speță, inculpații au solicitat restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, motivele fiind anterior indicate și analizate de instanță. Instanța constată că în speță nu sunt incidente dispozițiile prevăzute de art. 333 C. proc.

pen. privind restituirea cauzei la procuror. Potrivit acestor dispoziții restituirea se dispune în situații expres și limitativ enumerate de lege, respectiv când cercetarea penală a fost efectuată de alt organ decât cel competent, când nu au fost respectate dispozițiile referitoare la competența după materie sau calitatea persoanelor, sesizarea instanței, prezența învinuitului sau inculpatului și asistarea acestuia de către apărător, or, în speță nu este incident nici unul din aceste cazuri. Prin urmare, cererea de restituire nu poate fi primită, nefiind îndeplinite cerințele legale imperative pentru a se putea dispune restituirea. În legătură cu solicitarea de achitare a inculpaților întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc.

pen., se constată că indiferent de cele reținute și invocate, acest temei este aplicabil strict în situațiile în care fapta imputată nu există, în sensul că nu a fost creată nicio modificare a realității obiective, ori, în speță, a existat o faptă constând în suprimarea vieții victimei. Chiar dacă s-ar admite ideea că inculpații nu s-ar face vinovați de aceasta, nu se poate susține că fapta nu există, ci, eventual că aceasta nu a fost comisă de inculpați sau că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale acesteia ori că ar exista o împrejurare ce ar înlătura caracterul penal al fapte, ceea ce ar atrage incidența altor cazuri prevăzute la art. 10 C. proc. pen., respectiv lit. c) sau lit. d). Oricum, din lecturarea motivelor de apel și concluziilor scrise depuse atât în fața instanței de fond cât și a celei de apel, se constată că inculpații arată că nu sunt ei autorii faptei, ceea ce impune analizarea cazului prevăzut de art. 10 lit. c) C. proc.

pen. Așa cum s-a demonstrat mai sus, urmărirea penală a fost completă, au fost prelevate și analizate toate urmele găsite la locul descoperiri cadavrului și locului unde victima pășuna oile și toate probele administrate dovedesc, fără putință de tăgadă că inculpații sunt autorii suprimării violente a vieții victimei în scopul de a o deposeda de oi pe care să le vândă, probe care se coroborează cu recunoașterea acestora în declarațiile date în fața procurorului și în fața judecătorului cu prilejul propunerii arestării preventive. De asemenea, inculpații nu au oferit motive veridice ale schimbării acestor declarații, ce au fost date în prezența apărătorului și a mamei acestora, unul dintre inculpați fiind minor.

Cum în speță prezumția de nevinovăție a fost răsturnată de probele administrate și anterior analizate, constatându-se că inculpații se fac vinovați de comiterea acestor fapte, instanța va proceda la analizarea individualizării judiciare a pedepselor aplicate și care se constituie în motiv de apel invocat de Ministerul Public. În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatului minor O.I.I. prima instanță a ținut seama de prevederile art. 100 și 99 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, starea fizică de dezvoltare intelectuală și morală a inculpatului, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și a trăit, astfel cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov.

Instanța are a observa că mediul în care inculpatul a fost crescut și educat a fost marcat de lipsa exercitării unei autorități parentale în vederea socializării primare a acestuia, dezinteres față de situația școlară, prezența consumului de alcool, mijloace scăzute de subzistență, persistența unui climat familial lipsit de afectivitate și interes față de soarta copiilor. Din analiza referatului de evaluare presentențială rezultă că relațiile dintre membrii familiei sunt reci, caracterizate prin indiferență. Inculpatul minor este neșcolarizat, acesta repetând de trei ori clasa I; acesta nu are antecedente penale, dar potrivit datelor oferite de Poliția Feldioara este cercetat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat de animale, una dintre acestea fiind comisă împreună cu fratele său cu două zile înainte de faptele pentru care este judecat în acest dosar.

Se apreciază în referatul întocmit că factorii de risc ai comportamentului inculpatului, în situația în care acesta este găsit vinovat pentru faptele pentru care este cercetat în acest dosar, sunt evoluția în timp pe scara gravității faptelor, diversificarea activității infracționale, empatia scăzută față de victimă, neasumarea responsabilității comiterii faptelor și deformarea adevăru