ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1659/2005

Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul T.P. a chemat în judecată pe pârâții M.B.I. și R.I.C., solicitând să se constate că a dobândit prin cumpărare, consemnată într-un act sub semnătură privată, un tractor U.650 de la pârâtul R.I.C. care aparținuse pârâtului M.B.I. Prin cerere reconvențională, pârâtul M.B.I. a solicitat să se constate nulitatea actului sub semnătură privată. În cauză a formulat cerere de intervenție D.A.I.A. Timiș, în interes propriu, invocând nulitatea actului de vânzare-cumpărare, deoarece tractorul a fost înstrăinat de un neproprietar, pârâtul R.I.C., deși exista o interdicție de înstrăinare, bunul fiind achiziționat cu subvenție de la bugetul de stat conform O.G.

nr. 36/1999. Prin sentința civilă nr. 2115 din 23 februarie 2003, Judecătoria Lugoj a admis acțiunea formulată de reclamant și a constatat că acesta a cumpărat de la pârâtul R.I.C. un tractor U 650, nr. omologare nou 2 RN 001359808, nr. identificare UZTIU 06502y5271255-775194, cu suma de 7000 DM achitată integral. A respins ca neîntemeiată cererea reconvențională și cererea de intervenție în interes propriu. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul-reclamant M.B.I. și intervenienta D.A.D.R. Timiș. Curtea de Apel Timișoara, prin decizia nr. 1058 din 19 mai 2004 a admis apelurile declarate, a schimbat în tot sentința atacată, în sensul că a respins în tot acțiunea reclamantului și a admis cererea reconvențională și cererea de intervenție.

A constatat nulitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între reclamantul T.P. și pârâtul R.I.C. având ca obiect tractorul U.650, în litigiu. Instanța de apel a reținut că părțile contractante au fost în cunoștință de cauză cu privire la adevăratul proprietar al bunului, astfel încât convenția este lovită de nulitate absolută, operând dispozițiile art. 968 C. civ., cauza fiind ilicită. Deși Judecătoria Lugoj a reținut că nulitatea vânzării bunului altuia se acoperă dacă între timp vânzătorul dobândește proprietatea bunului vândut, ceea ce s-a realizat ca urmare a condamnării vânzătorului R.I.C. prin sentință penală și obligării sale la despăgubiri către partea vătămată, pârâtul M.B.I.

Această sentință penală, nu face decât să confirme lipsa consimțământului proprietarului tractorului cu privire la vânzare și, totodată, că obligația ce rezultă din convenție este fondată pe o cauză ilicită. Infracțiunea comisă de R.I.C., abuz de încredere, nu poate acoperi deci nulitatea absolută a convenției. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul T.P. invocând motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc. civ. Motivarea recursului se referă la istoricul litigiului, se fac aprecieri cu privire la comportamentul părților la încheierea convenției și după aceea și se apreciază asupra probelor administrate, criticându-se aprecierea dată de instanțe. Conform art. 304 alin. (1) C. proc.

civ., în calea de atac extraordinară a recursului, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate. Deși recurentul invocă motivele de casare arătate nu face referiri concrete pentru nici unul dintre ele. La situația de fapt stabilită pe bază de probe, instanța a aplicat corect prevederile legale incidente. Instanța de apel nu a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, hotărârea pronunțată nu este lipsită de temei legal și nu a fost aplicată greșit legea. Din contra au fost corect aplicate prevederile art. 966 și art. 968 C. civ., raportat la convenția încheiată între părți. Față de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E : Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul T.P., împotriva deciziei civile nr. 1058 din 19 mai 2004 a Curții de Apel Timișoara. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 3 martie 2005.