ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 446/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 446/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată la 23 august 2002, reclamanții S.M. și S.Ș. au chemat în
judecată pe pârâtul S.S., solicitând să se constate caracterul simulat al
actului autentic de vânzare-cumpărare nr. 531/1999 privind înstrăinarea cotei
indivize de ½ dintr-un tractor U650, precum și obligarea acestuia la
plata cheltuielilor de judecată.
Judecătoria
Craiova, prin sentința civilă nr. 12069 din 12 noiembrie 2003, a respins
acțiunea, reținând că, în speță nu s-a dovedit caracterul fictiv al
contractului de vânzare-cumpărare și nu s-a făcut dovada existenței unui act
secret intervenit între părți, cu privire la același bun.
Apelul
declarat de reclamanți împotriva sentinței judecătoriei a fost respins ca
nefondat de Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 842 din 14
aprilie 2004.
Împotriva
acestei decizii au declarat recurs reclamanții S.M. și S.Ș., susținând, în
esență, că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a legii,
respectiv art. 499 și art. 1175 C. civ.
Recursul
este nefondat.
Simulația
presupune existența concomitentă, între aceleași părți, a două contracte: unul
public (aparent) prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu
corespunde realității și altul secret (contraînscris) care corespunde voinței
reale a părților și prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparența
juridică creată prin actul public, simulat.
Potrivit
art. 1175 C. civ., actul secret, care modifică un act public, nu poate avea
putere decât între părțile contractante și între succesorii lor universali.
Așa
fiind, între părți numai contractul secret (contraînscrisul) produce efecte, în
măsura în care, privit în sine, acest contract este valid sub aspectul
condițiilor de fond și de formă.
Or,
în conținutul acțiunii introductive reclamanții nu au invocat încheierea, între
aceleași părți a unui act secret, diferit de cel pretins aparent, arătând doar
că părțile au convenit verbal asupra unei contribuții diferențiate la
achiziționarea bunului în litigiu.
În
atare situație, corect instanța a reținut că nu s-a făcut dovada caracterului
fictiv al contractului intervenit între părți la 18 martie 1999 și, deci, în
speță nu sunt îndeplinite condițiile care pot duce la concluzia existenței
simulației.
Dealtfel,
în cadrul acțiunii de partaj între părți s-a stabilit, prin hotărâre
irevocabilă, calitatea de coproprietari a reclamanților, pe de o parte și a
pârâtului, pe de altă parte, asupra tractorului în litigiu, dispunându-se
ieșirea din indiviziune a acestora în cote de câte ½.
Pentru
aceste considerente, recursul este nefondat și va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat reclamanții S.M.
și S.Ș. împotriva deciziei nr. 842 din 14 aprilie 2004 a Curții de Apel Craiova,
secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 ianuarie
2005.