ÎCCJ, decizie (scj.ro #82176)

Contract.

Simulație. Dovada actului secret

Cuprins pe materii

: Drept civil. Probațiunea obligațiilor.

Înscrisuri. Simulație.. Proba actului secret

Index alfabetic

: Drept civil

- simulație (proba actului secret)

- act secret (dovada simulației)

C.civ.:art.

1175

Actul secret, care modifică un act public, la care

se referă art. 1175 C. civ., produce efecte în măsura în care este

valid sub aspectul condițiilor de fond și de formă

.

Î.C.C.J.,

secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia

nr

. 446 din 25 ianuarie 2005

Reclamanții S.M. și S.Ș. au chemat în judecată pe pârâtul

S.S., solicitând să se constate caracterul simulat al actului autentic de

vânzare-cumpărare nr.531/1999 privind înstrăinarea cotei indivize de

˝ dintr-un tractor U650.

Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr.12069 din 12

noiembrie 2003, a respins acțiunea, iar Curtea de Apel Craiova,

secția civilă, prin decizia nr.842 din 14 aprilie 2004, a respins

apelul reclamanților reținându-se că nu s-a făcut dovada

actului secret.

Reclamanții au declarat recurs susținând, în esență,

că s-a făcut o aplicare greșită  a  art.1175 C.

civ

.

Recursul este

nefondat

.

Simulația presupune existența concomitentă, între aceleași

părți, a două contracte: unul public (aparent) prin care se

creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde

realității și altul secret (

contraînscris

)

care corespunde voinței reale a părților și prin care

acestea anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică

creată prin actul public, simulat.

Potrivit art.1175 din Codul civil, actul secret, care modifică un act

public, nu poate avea putere decât între părțile contractante și

între succesorii lor universali.

Așa fiind, între părți numai contractul secret (

contraînscrisul

) produce efecte, în măsura în care,

privit în sine, acest contract este valid sub aspectul condițiilor de fond

și de formă.

Or, în conținutul acțiunii introductive reclamanții nu au

invocat încheierea, între aceleași părți a unui act secret,

diferit de cel pretins aparent, arătând doar că părțile au

convenit verbal asupra unei contribuții diferențiate la

achiziționarea bunului în litigiu.

În atare situație, corect instanțele au reținut că nu s-a

făcut dovada caracterului fictiv al contractului intervenit între

părți la 18 martie 1999 și, deci, în speță nu sunt

îndeplinite condițiile care pot duce la concluzia existenței

simulației.

Pentru aceste considerente, recursul a fost respins.