ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3185/2017

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, sub nr. x/54/2013 reclamanta CNCF "CFR" S.A. - Sucursala Centrul Regional de Exploatare, Întreținere și Reparații CFR Craiova, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Ministerul Transporturilor, a solicitat instanței să dispună anularea Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013 emisă de Ministerul Finanțelor Publice- Serviciul de soluționare a plângerilor prealabile și a contestațiilor, a Dispoziției Obligatorii BIS, înregistrată sub nr. x BIS din 11.01.2013 privind măsurile stabilite de inspecția economico-financiară și a Raportului de Inspecție Economico Financiară înregistrat sub nr. x din 28 decembrie 2012, emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj - Serviciul Inspecție Economico Financiară.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 215/2015 a Curții de Apel Craiova a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Transporturilor, acțiunea fiind respinsă față de acest pârât.

A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta CNCF "CFR" S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice- Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova.

S-a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013, a Dispoziției Obligatorii BIS nr. 90078 BIS din 11.01.2013 și a Raportului de Inspecție Economico Financiară nr. 102082 din 28 decembrie 2012, în ceea ce privește măsura 1 - pentru suma de 1.114.698,13 RON reprezentând subvenție solicitată și măsurile de la pct. 4, 5 și 6.

A fost respinsă cererea vizând restituirea sumei de 1.667.177,90 RON.

În motivarea sentinței instanței a reținut, în esență, că măsurile dispuse prin actele contestate de la pct. 1, 4, 5 și 6 sunt nelegale în raport de probele administrate, respectiv acte și expertiza efectuată raportat la dispozițiile legale incidente.

Cu privire la Măsura nr. 1 prin care s-a dispus restituirea către bugetul de stat a sumei de 1.382.225,68 RON, din care 1.114.690 RON cheltuieli și 267.527,55 RON TVA, s-a reținut că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 în condițiile în care la încheierea contractului de achiziție publică, a solicitat ofertanților declararea subcontractanților iar în ceea ce privește interdicția contractantului de a înlocui subcontractanții, această obligație nu incumbă autorității contractante.

Situațiile de lucrări acceptate la plată de reclamantă au fost întocmite și semnate de adjudecatari, ceea ce a întărit convingerea reclamantei că nu au fost subcontractate lucrările.

Cu privire la materialul geogrile biaxiale, instanța a reținut constatările consultantului fiscal A. și faptul că prețul materialului geogrile biaxiale negociat și acceptat de părți la lucrarea de refacere a terasamentelor căii ferate a fost de 13,22 RON iar situația de lucrări conține același preț astfel că descoperirea în evidențele contabile ale subcontractorului nedeclarat a unor facturi cu prețuri mai mici nu poate fi imputată reclamantei. Toate operațiunile economico-financiare generate de execuția lucrărilor a avut la bază documente justificative constând în facturi fiscale și situații de lucrări întocmite de adjudecatarii contractelor de achiziție publică.

Cu privire la prețul materialului balast, instanța a reținut că prețul a fost negociat și acceptat de părți pentru lucrarea de refacere a terasamentelor fără a se putea reține că reclamanta a încălcat prevederile legale în ceea ce privește plata prețului iar pe de altă parte, neregulile constatate în evidențele contabile ale subcontractanților nedeclarați nu poate fi imputată reclamantei.

În ceea ce privește măsura nr. 4 prin care s-a dispus restituirea la bugetul de stat a sumei de 143.522,40 RON din care 115.743,87 RON cheltuieli și 22.778,53 RON TVA, reprezentând subvenții încasate necuvenit pentru lucrările privind înlăturarea efectelor calamităților naturale produse la data de 20.02.2010, instanța a reținut că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile legale în ceea ce privește cantitatea de geogrile biaxiale și balast, facturile fiscale acceptate la plată fiind conforme cu contractul nr. x/2010 încheiat de reclamantă cu S.C. B. S.A. Pitești.

Măsura nr. 5 prin care s-a dispus restituirea sumei de 87.146,83 RON vizând lucrările de reparații curente la instalația SCB pe raza secției CT4 Târgu Jiu, instanța a reținut în raport de concluziile expertului dar și de Ordonanța Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu că suma plătită de reclamantă către S.C. C. S.R.L. Brașov în baza contractului de lucrări nr. x/2010 a avut la bază documente justificative pentru lucrările executate.

Prin măsura nr. 6, s-a dispus restituirea sumei de 10.506,40 RON, sumă încasată necuvenit pentru lucrarea "Revopsire podurilor metalice de cale ferată" iar instanța de judecată a reținut că lucrarea a fost executată în conformitate cu prevederile caietului de sarcini, astfel că este eronată constatarea inspecției referitoare la lipsa documentelor justificative.

Faptul că subcontractanții nedeclarați nu au justificat cu documente de aprovizionare întreaga cantitate de materiale rezultată din situația de plată acceptată la plată nu poate fi imputată reclamantei în condițiile în care aceasta nu a avut cunoștință de subcontractarea lucrărilor.

În ceea ce privește petitul vizând restituirea sumei de 1.667.177,98 RON instanța a reținut că procedura restituirii de sume este reglementată de art. 117 C. proc. fisc., însă reclamanta nu a urmat procedura instituită de Codul de procedură fiscală, cererea adresată direct instanței neputând fi admisă.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinței nr. 215 din 8 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs atât reclamanta SNCF C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate cât și pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., reclamanta arată că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material în condițiile în care deși s-a dispus anularea Deciziei nr. 1/P din 28.05.2013, cu referire la toate măsurile contestate, s-a respins greșit capătul de cerere privind restituirea sumei de 1.667.177,98 invocând dispozițiile art. 117 C. proc. civ.. Reclamanta nu se află în niciuna din ipotezele reglementate de actul normativ evocat, instanța fiind competentă potrivit dispozițiilor legale să dispună restituirea sumelor ca efect al admiterii contestației.

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, casarea sentinței și rejudecând să se respingă acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate.

Astfel, instanța de fond nu a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale incidente în raport de situația de fapt reținută în condițiile în care:

- lucrările nu au fost executate efectiv de către adjudecători așa cum au fost înscrise în notele explicative date cu ocazia controalelor efectuate;

- lucrările au fost efectuate efectiv de către subcontractanți nedeclarați în cadrul licitației;

- nu toate materialele puse în operă au fost achiziționate de la furnizorii menționați în oferta câștigătoare;

- prețul materialelor puse în operă și valoarea forței de muncă sunt cele înscrise în cuprinsul raportului de inspecție economico-financiare, pe baza documentelor puse la dispoziție de subcontractanții nedeclarați;

- autoritatea contractantă nu a prezentat documente de aprovizionare și consum ale subcontractanților nedeclarați sau achizitori pentru întreaga cantitate de material rezultată din situațiile de plată.

Atâta timp cât s-a constatat că pentru diferențele de preț, de volum și de cantitate înscrise în RIEF nu au fost prezentate documente de către subcontractanții nedeclarați - executanți efectivi ai lucrărilor - și nici de către adjudecători, rezultă că nici înregistrările contabile făcute de reclamantă nu au fost corecte. Asupra acestor aspecte instanța de fond nu s-a pronunțat, preluând concluziile consultantului fiscal care nu a făcut altceva decât să evidențieze situația în raport de înregistrările eronate făcute de reclamantă.

Societatea reclamantă a acceptat la plată lucrări ale căror prețuri și valori pentru materiale, transport și manoperă erau egale cu cele din facturile prezentate, dar nu aveau la bază documente justificative emise de subcontractanții nedeclarați.

Instanța de fond a pronunțat o soluție cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, luând în considerare concluziile celui de al doilea raport dar prin raportul de inspecție fiscală nu au fost constatate diferențe între prețurile din situațiile de lucrări și cele din devizele-ofertă întocmite de ofertanții câștigători, ci s-au constatat diferențe între valorile de achiziție înscrise în documentele de aprovizionare și valorile înscrise în situațiile de plată întocmite de către prestatorii/executanții care au efectuat în realitate lucrările.

Cu ocazia controalelor încrucișate, s-a declarat că lucrările au fost executate de diverși prestatori, nenominalizați în ofertă, astfel că susținerea reclamantei în sensul că nu a avut cunoștință de existența unor subcontractanți decât cei declarați nu poate fi reținută cu atât mai mult cu cât prin decizii ale directorului sucursalei au fost desemnate persoane responsabile pentru contractele de execuție lucrări.

Apărările formulate în cauză

Recurenta-reclamantă Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârât prin care solicită, în esență, respingerea recursului formulat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, având în vedere că toate lucrările au fost executate în baza contractelor încheiate cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006 iar la data contractării lucrărilor CN CFR S.A. nu avea cunoștință despre alți subcontractanți în afara celor precizați prin contracte.

Întrucât contractele de achiziție publică au fost întocmite cu respectarea procedurilor de achiziție publică, situațiile de lucrări au fost aprobate și avizate pentru controlul financiar preventiv, respectându-se creditele bugetare în limitele și pentru destinațiile prevăzute, asigurând astfel îndeplinirea condițiilor privind angajarea legală a cheltuielilor, nu se poate reține în sarcina autorității contractante nerespectarea prevederilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 500/2002. De asemenea, nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 52 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, întrucât efectuarea plăților s-a făcut în limita creditelor bugetare aprobate, numai pe bază de acte justificative conform dispozițiilor legale.

Procedura de filtru a recursurilor

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispozițiile art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor declarate în cauză, raport ce a fost comunicat părților, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de ședință din data de 9 mai 2017, instanța de recurs a admis în principiu recursurile declarate în cauză, iar în temeiul dispozițiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a dispus citarea părților în ședință publică.

Hotărârea instanței de recurs

Analizând sentința recurată în limitele criticilor formulate de recurenți, ținând cont de apărările invocate și dispozițiile legale incidente, se constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Criticile formulate nu pot fi reținute de instanța de recurs având în vedere dispozițiile art. 117 C. proc. fisc., aplicate corect de prima instanță, dispoziții ce instituie atât sumele ce port fi restituite cât și procedura de urmat. Este evident că față de dispozițiile Codului de procedură fiscală, care instituie norme cu caracter imperativ și derogator de la dreptul comun, capătul de cerere vizând restituirea sumei de 1.667.177,90 RON, plătită în baza Dispoziției nr. 90078 BIS din 11.01.2013, a fost corect respins de către prima instanță, recurenta-reclamantă având obligația de a parcurge în prealabil procedura administrativă instituită de normele de procedură fiscală.

Astfel, recurenta-reclamantă, a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, să verifice legalitatea actelor administrative emise de pârâtă, respectiv Decizia nr. 1/P din 28.05.2013 privind soluționarea plângerii prealabile, a Dispoziției Obligatorii BIS înregistrată sub nr. 90079/BIS din 11.01.2013 și a Raportului de Inspecție Economică Financiară înregistrat sub nr. x din 28 decembrie 2012; în concret fiind contestate măsurile nr. 1, 4, 5 și 6 cu privire la neregulile reținute de organele de control referitoare la acceptarea unor prețuri și valori pentru materialele folosite la efectuarea lucrărilor ce a făcut obiectul unor contracte de achiziție publică.

Măsura nr. 1 a vizat restituirea sumei de 1.382.225,60 RON, din care 1.114.498,13 RON cheltuieli și 267.527,55 RON TVA, pentru lucrările efectuate la obiectivul "Reparare linie CF Videle Roșiorii Nord, interval Gălăteni Olteni fir 1, km 67+560-72+191", sumă apreciată ca fiind încasată necuvenit.

Este de reținut că pentru efectuarea lucrărilor la obiectivul menționat a fost organizată o licitație publică, adjudecatar fiind S.C. B. S.A. Pitești, fiind încheiat contractul de lucrări nr. x din 27 august 2008.

Pentru executarea lucrărilor, adjudecatarul S.C. B. S.A. Pitești a încheiat contractul de prestări servicii din 2 septembrie 2008 cu S.C. B. Filiala Râmnicu Vâlcea, acesta fiind un subcontractant nedeclarat.

Prin Decizia nr. 1/P din 28.05.2013, s-a reținut încălcarea dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 96 din H.G. nr. 925/2006 precum și pct. 22.1 și 22.2 din Contractul de lucrări nr. x/2008.

Analizând dispozițiile legale evocate raportat la documentația de atribuire a contractului de achiziție publică, în mod corect prima instanță a reținut că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat conform art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 ofertanților să declare subcontractanții.

Faptul că adjudecătorul a înlocuit subcontractanții nominalizați în ofertă fără acceptul reclamantei în calitate de autoritate contractantă nu poate fi imputat acesteia, care a încheiat contractul cu respectarea dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006, pct. 22.1 și 22.2 din Contractul de lucrări nr. x/2008 stabilind obligațiile executantului.

Este de reținut că lucrările ce au făcut obiectul contractului de achiziție publică au fost executate efectiv așa cum arată și recurenta-pârâtă iar faptul că lucrările au fost efectuate efectiv de către subcontractanții nedeclarați în cadrul licitației nu poate duce la concluzia că recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, a încălcat dispozițiile legale, respectiv art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 96 din H.G. nr. 925/2006 sau pct. 22.1 și 22.2 din Contractul de lucrări.

Cu privire la neregula vizând acceptarea unor prețuri și valori pentru materialele geogrile biaxiale la nivelul celor din ofertă, dar care nu au la bază cheltuieli reale stabilite prin documente justificative, se reține că din expertiza efectuată în cauză dar și din documentația de atribuire a contractului de achiziție publică, rezultă că prețul materialelor negociat și acceptat de părți prin contractul de achiziție publică a fost de 13,22 RON, iar situațiile de lucrări conțin același preț.

De asemenea, din probatoriul administrat în cauză rezultă că operațiunile economico financiare au avut la bază documente justificative în sensul dispozițiilor art. 48 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 52/1991, respectiv facturi fiscale și situații de lucrări întocmite de adjudecatarul contractelor de achiziție publică iar faptul că organele de control au descoperit în evidențele contabile ale subcontractanților nedeclarați a unor facturi de aprovizionare la prețuri mai mici nu poate fi imputat reclamantei, considerentele expuse pe larg de prima instanță fiind contrare.

Aceleași considerente sunt valabile și pentru prețul materialului -balast și piatră spartă-, plata acestui material fiind făcută pe baza situațiilor de lucrări întocmite de adjudecatarul S.C. B. S.A. Pitești, în limita prețului negociat și acceptat de părțile contractului principal.

Măsura nr. 4 menționată în Dispoziția Obligatorie contestată, vizează restituirea sumei de 143.522,40 RON reprezentând subvenții încasate necuvenit pentru lucrările privind înlăturarea efectelor calamităților naturale produse la data de 20.02.2010 pentru lucrarea "Reparația terasamentului CF situat între stațiile Balota -Valea Albă pe zona km 345+740-345+755".

Pentru lucrarea menționată recurenta-reclamantă a încheiat cu adjudecatarul S.C. B. S.A., contractul nr. x/2010 iar adjudecatarul a încheiat contractul de prestări servicii nr. 542/2010 cu un subcontractant nedeclarat, respectiv S.C. B. Filiala Râmnicu Vâlcea.

Considerentele expuse în analiza Măsurii nr. 1 sunt valabile și în cazul Măsurii nr. 4 cu referire la dispozițiile art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 și ale art. 96 din H.G. nr. 925/2006, din documentația de atribuire a contractului de achiziție publică rezultând că autoritatea contractantă a respectat obligațiile legale iar faptul că adjudecatarul a înlocuit subcontractanții declarați fără acceptul autorității contractante nu poate fi imputat acesteia în raport de dispozițiile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 conform căruia "Pe parcursul derulării contractului, contractantul adjudecatar nu are dreptul de a înlocui subcontractanții nominalizați în ofertă fără acceptul autorității contractante, iar eventuala înlocuire a acestora nu trebuie să conducă la modificarea propunerii tehnice sau financiare inițiale".

Din analiza textului evocat rezultă că dispozițiile art. 9 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 stabilesc obligații în sarcina contractorului nu a autorității contractante, în cauza de față recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă respectând dispozițiile art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 fără a se putea reține încălcarea dispozițiilor art. 96 alin. (2) din același act normativ, considerentele expuse de prima instanță fiind corecte în raport de dispozițiile legale incidente și situația de fapt reținută.

Cu privire la cantitatea de geogrile biaxiale și balast, din expertiza efectuată rezultă că în evidențele recurentei-reclamante sunt evidențiate conform caietului de sarcini și a proiectului tehnic, cantitățile fiind confirmate de dirigintele de șantier, fiind întocmite procese-verbale pe faze de execuție, rapoarte, etc., conform programului pentru controlul calității lucrărilor stabilite de proiectant, actele fiind semnate de reprezentantul achizitorului și al contractantului.

Recurenta-reclamantă a acceptat la plată facturile fiscale însoțite de situațiile de lucrări, în limita cantităților stabilite și pentru sumele negociate prin contractul de achiziție publică, considerentele expuse de prima instanță fiind însușite de instanța de recurs în raport de probatoriul administrat și dispozițiile legale incidente.

Măsura nr. 5 din actele contestate vizează restituirea sumei de 87.146,83 RON pentru lucrările de reparații avute la instalația SCB pe raza secției CT 4 Târgu Jiu. Pentru această lucrare, recurenta-reclamantă a încheiat contractul de achiziție publică nr. 44 din 14 iunie 2010 cu S.C. C. S.R.L. în calitate de adjudecatar care a subcontractat lucrările către S.C. D. S.R.L., prin contractul nr. xA/2010.

Neregulile constatate de organele de control vizează încălcarea dispozițiilor art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006 și pct. 22.1 și 22.2 din contractul de achiziție publică, criticile recurentei cu privire la faptul că "lucrările au fost executate efectiv de către subcontractanții nedeclarați" urmând a fi respinsă pentru aceleași considerente ce au fost expuse pentru Măsurile nr. 1 și 4.

Cu privire la încălcarea prevederilor art. 1 și 12 din Anexa 4 din H.G. nr. 28/2008 privind aprobarea devizului general pe obiectiv de investiți și lucrări de investiții, se constată că recurenta-reclamantă a respectat dispozițiile legale la încheierea contractului de achiziție publică, decontarea cheltuielilor fiind făcută în limita prețurilor negociate și acceptate pe baza documentelor justificative, concluziile expuse pe larg prin raportul de expertiză fiscală fiind edificatoare în sensul celor menționate.

Din actele de la dosar, astfel cum a reținut și instanța de fond, rezultă că situația plăților și emiterea facturilor de către S.C. C. S.R.L. fără a avea documente justificative a făcut obiectul unor cercetări penale finalizate prin emiterea Ordonanței nr. 756/P/2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin care s-a concluzionat că "sumele achitate de CN CF CFR S.A. către S.C. C. S.R.L., în baza contractului de prestări servicii nr. 44 din 14 iunie 2010, au avut la bază documente justificative pentru lucrările executate".

Prin Măsura nr. 6 s-a dispus restituirea sumei de 54.282,07 RON pentru lucrarea "Revopsire la poduri metalice de cale ferată".

Și pentru această lucrare recurenta-reclamată a încheiat prin procedura de licitație publică, contractul nr. x/2010 cu adjudecatarul S.C. C. S.R.L. care, la rândul său, a încheiat contracte de prestări servicii cu un subcontractant nedeclarat, respectiv cu S.C. D. S.R.L., dar recurenta-reclamantă și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa conform art. 96 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 raportat la art. 45 din O.U.G. nr. 34/2006, iar faptul că lucrările au fost executate de un subcontractant nedeclarat nu poate fi imputat autorității contractante, dispozițiile art. 96 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 stabilind obligații în sarcina adjudecatarului.

Din probatoriul administrat nu rezultă că recurenta-reclamantă Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a avut cunoștință de încheierea contractelor dintre adjudecatarii contractelor de achiziție publică și subcontractanții nedeclarați pentru a se putea reține încălcarea dispozițiilor legale evocate prin actele contestate.

Toate lucrările ce au făcut obiectul contractelor de achiziție publică au fost executate conform caietelor de sarcini, a situațiilor de lucrări, sumele fiind decontate în cuantumul negociat pe baza documentelor justificative ținând cont de dispozițiile art. 48 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 82/1991, documente emise de adjudecatarii contractelor de achiziție publică.

Recurenta-pârâtă critică faptul că instanța de fond a preluat concluziile din cel de-al doilea Raport de expertiză fiscală, critică ce nu poate fi reținută, instanța de fond administrând această probă cu respectarea dispozițiilor art. 330 alin. (1) și art. 337 alin. (1) C. proc. civ., iar culpa recurentei nu poate fi reținută cu atât mai mult cu cât documentele justificative au fost cele prevăzute în procedura de achiziție publică.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursurile declarate de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova împotriva sentinței nr. 215/2015 din 8 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de reclamanta Compania Națională de Căi Ferate C.F.R. S.A. București - Sucursala Regională de Căi Ferate și de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova împotriva sentinței nr. 215/2015 din 8 mai 2015 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 octombrie 2017.