ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4382/2005

Asupra recursurilor de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 2 martie 2004, reclamantul M.C., a chemat în judecată pe pârâtul B.G.,

solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea

contractului de vânzare-cumpărare mobiliară și a contractului de concesiune din

12 august 2003.

În motivarea cererii reclamantul

arată că la data de 30 iunie 2003 a vândut pârâtului 40 % din acțiunile

deținute la SC M. SA, conform contractului de vânzare-cumpărare încheiat,

contract pe care-l consideră nul de drept pentru neachitarea diferenței de sumă

stipulată în conținutul acestuia.

Se solicită de asemenea și anularea

contractului de concesiune în care pârâtul are calitatea de concesionar pe

motiv că aceasta a fost dobândit prin fals și uz de fals.

S-a formulat și o cerere de

intervenție în interesul reclamantului S.A.U.C.

Tribunalul Botoșani, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 520 din 11

mai 2004 a respins ca nefondată atât acțiunea cât și cererea de intervenție.

În motivarea soluției, instanța de

fond a reținut că pârâtul a făcut dovada achitării în întregime a prețului

acțiunilor cumpărate de la reclamant, iar în ce privește contractul de

concesiune din 12 august 2003, intervenit între C.L.C.C. și pârâtul B.G.,

pentru concesionarea suprafeței de 7306 mp pe o durată de 49 ani, s-a reținut

că reclamantul nu are calitate procesuală activă de a cere constatarea

nulității contractului, deoarece acesta nu este parte contractantă.

Împotriva acestei soluții a

pronunțat apel reclamantul, arătând că nu a primit suma de 100.000 lei rămasă

neachitată din prețul acțiunilor vândute pârâtului prin contractul de vânzare-cumpărare,

situație în care se impune atât anularea contractului de vânzare-cumpărare cât

și cel de concesiune care a avut la bază convenția inițială.

Curtea de Apel Suceava, secția

comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 195 din 4

octombrie 2004 a respins apelul, ca nefondat.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța de control judiciar a reținut că pârâtul-intimat a făcut dovada

achitării diferenței de preț de 100.000 lei, a acțiunilor cumpărate și care

reprezintă 40 % din acțiunile deținute de reclamantul apelant la SC M. SA

Copălău, fapt ce rezultă din recipisa de la 18 august 2003 și din notificarea

executorului judecătoresc.

De asemenea a fost menținută soluția

privind lipsa calității procesuale active de a cere anularea contractului de

concesiune, atâta timp cât reclamantul-apelant nu este parte contractantă.

Cu petițiile înregistrate la data de

9 noiembrie 2004 și respectiv 17 noiembrie 2004 au declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel reclamantul M.C. și SC M. SA, prin administrator C.C.

Recurentul M.C. critică soluția

pronunțată, respectiv faptul că nu s-a avut în vedere că pârâtul B.G. nu a fost

cumpărător de bună credință neachitând la termen prețul acțiunilor, plata

nefiind făcută la dispoziția sa, ci pe raza și la dispoziția SC M. SA.

De asemenea se arată că intimatul a

falsificat și folosit în dobândirea contractului de concesiune inventarul ce

l-a avut în pază folosindu-l drept anexă la contractul de vânzare-cumpărare.

Recurentul C.C. critică soluția

instanței de apel, învederând că nu s-a avut în vedere modificările intervenite

la actele constitutive de SC M. SA, prin care înainte de încheierea

contractului de vânzare-cumpărare acțiuni, s-a diminuat valoarea unei acțiuni,

iar numărul de 1445 acțiuni nu reprezintă 40 % din capitalul social al

societății.

Criticile formulate de recurentul M.C.

sunt nefondate.

Probele administrate fac dovada

achitării prețului acțiunilor cumpărate conform clauzelor din contractul de

vânzare cumpărare, respectiv chitanța C.E.C. Botoșani din 18 august 2003 și din

notificarea executorului judecătoresc.

În aceste condiții nu se justifică

cererea de anulare a contractului de vânzare-cumpărare acțiuni, intimatul pârât

făcând dovada îndeplinirii obligațiilor privind achitarea prețului.

Cu privire la anularea contractului

de concesiune, așa cum a reținut și instanța de apel, recurentul față de

cererea formulată nu are calitate procesuală activă nefiind parte contractantă.

Recursul declarat de SC M. SA prin

administrator C.C. este inadmisibil.

În materie civilă și comercială,

hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat

parte la judecarea pricinii. În consecință, cadrul procesual din punctul de

vedere al părților, stabilit la judecata înaintea instanțelor de fond, nu poate

fi mărit cu ocazia judecății recursului.

Rezultă că numai părțile de la

judecata în fond și apel au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.

În speță SC M. SA nu a fost parte la

judecata pricinii, astfel că nu poate exercita calea de atac a recursului.

Față de cele arătate, în

considerarea dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul

declarat de pârâta SC M. SA Copălău prin

C.C.

și respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul M.C., împotriva

deciziei nr. 195 din 4 octombrie 2004 a Curții de Apel Suceava, secția

comercială și contencios administrativ.

I

revocabilă

.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 30 septembrie 2005.