ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1988/2016

Decizia nr. 1988/2016

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Întreprinderea Individuală A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și pentru opozabilitate cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Bihor, Oficiul Județean pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Satu Mare și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 6 Satu Mare, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 23 ianuarie 2014, nr. 2974 din 28 ianuarie 2014, a Notificării nr. 3504 din 31 ianuarie 2014 privind constituirea unui debit și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 8595 din 13 martie 2014 împotriva procesului-verbal, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 169 din 29 septembrie 2014, a respins cererea formulată de reclamantă, ca neîntemeiată, reținând neîndeplinirea condițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta-reclamantă Întreprinderea Individuală A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material, solicitând admiterea recursului așa cum a fost formulat.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor recurentei și apărărilor formulate de intimată, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării efectelor Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 23 ianuarie 2014, nr. 2974 din 28 ianuarie 2014, a Notificării nr. 3504 din 31 ianuarie 2014 privind constituirea unui debit și a Deciziei de soluționare a contestației nr. 8595 din 13 martie 2014, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 15 alin. (1) coroborat cu art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată sau după sesizarea instanței de contencios administrativ, persoana vătămată poate să ceară suspendarea executării actului administrativ până la soluționarea definitivă a cauzei.

Prin Sentința nr. 313 din 3 februarie 2015 pronunțată în Dosarul nr. x/35/2014*, Tribunalul Bihor, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta Întreprindere Individuală A. privind anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 23 ianuarie 2014, (nr. 2974 din 28 ianuarie 2014), a Notificării nr. 3504 din 31 ianuarie 2014 și a Deciziei nr. 8595 din 13 martie 3014.

Totodată, prin Decizia nr. 91 din 18 ianuarie 2016, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondat, recursul declarat împotriva acestei sentințe.

Astfel, se constată că, în cauză, acțiunea în anulare a actelor administrative a căror suspendare se solicită a fost soluționată definitiv, împrejurare care, de altfel, pune și problema subzistenței interesului în soluționarea căii de atac exercitate în cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Întreprinderea Individuală A. împotriva Sentinței nr. 169 din 29 septembrie 2014 a Curții de Apel Oradea, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 iunie 2016.

Procesat de GGC - LM