ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1779/2014

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin Decizia nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, pronunțată în Dosarul nr. 3371/96/2007 , a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul P.C. împotriva Deciziei civile nr. 77/A din 21 octombrie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș. Prin Decizia nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1039/96/2006, s-a respins recursul declarat de P.C. împotriva sentinței civile nr. 1145 din 22 septembrie 2006 a Judecătoriei Miercurea Ciuc. Împotriva celor două hotărâri sus-menționate au formulat cerere de revizuire P.C. și K.S.I.B.G.H.A.F., ce a fost înregistrată la data de 10 octombrie 2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, sub nr. 4927/1/2013.

Revizuenții nu au indicat temeiul de drept al cererii, iar motivele invocate vizau aspecte de fond ale cauzei. Ulterior, la solicitarea instanței, revizuenții au precizat că cererea de revizuire a Deciziei civile nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție este întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în timp ce revizuirea Deciziei nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă, se solicită în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 9 C. proc. civ. La termenul de judecată din 5 iunie 2014, Înalta Curte a invocat excepțiile tardivității și inadmisibilității cererii de revizuire îndreptate împotriva Deciziei civile nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu temeiurile de drept indicate de revizuenți, respectiv art. 322 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., precum și excepția necompetenței materiale în soluționarea cererii de revizuire îndreptate împotriva Deciziei nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă. Analizând lucrările dosarului și examinând cu prioritate excepțiile invocate, instanța constată că acestea sunt incidente în cauză pentru următoarele considerente: Prin cererea dedusă judecății, se solicită revizuirea Deciziei nr. nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală , în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocându-se contrarietatea acesteia cu prevederile Legii nr. 247/2005. Potrivit art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc.

civ., termenul de revizuire este de o lună și se va socoti, în cazul prevăzut de art. 322 punctul 7 alin. (2), când hotărârile au fost date de instanțe de recurs, de la pronunțarea ultimei hotărâri. În speță, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., se solicită revizuirea Deciziei civile nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizie pronunțată în recurs, situație în care devine incident art. 324 alin. (1) pct. 1 teza a II-a C. proc. civ., când termenul de revizuire se socotește de la pronunțarea ultimei hotărâri. Or, câtă vreme hotărârea a cărei revizuire se cere a fost pronunțată de instanța de recurs la 6 mai 2010 , iar cererea de revizuire a fost înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 10 octombrie 2013 , se constată că cererea de revizuire a fost formulată tardiv, cu mult timp după expirarea termenului de o lună prevăzut de dispoziția legală sus-menționată.

Prin urmare, cum cererea de revizuire a Deciziei nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală , întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a fost formulată cu depășirea termenului legal, instanța urmează a o respinge ca fiind tardiv formulată. Totodată, se constată că s-a solicitat revizuirea aceleiași decizii și în temeiul pct. 9 al art. 322 C. proc. civ., în raport cu Hotărârea Pilot din cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României. Or, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 322 pct. 9 C. proc. civ. , deoarece C.E.D.O. nu a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale cu privire la hotărârea a cărei revizuire se cere.

Astfel, revizuenții nu pot invoca în susținerea cererii de revizuire pe acest temei juridic, o hotărâre pronunțată de C.E.D.O. într-o altă cauză, atâta timp cât, în speță, Curtea Europeană nu s-a pronunțat. În raport de aceste considerente, se constată că cererea de revizuire a Deciziei nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală , în temeiul art. 322 pct. 9 C. proc. civ. , este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. Prin cererea pendinte s-a solicitat și revizuirea Deciziei nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă, fiind indicat ca temei de drept art. 322 pct. 9 C. proc. civ. Dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc.

civ. prevăd că cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere. Numai în situația unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., aceasta se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice, conform art. 323 alin. (2) C. proc. civ. Prin urmare, cum decizia atacată prin cererea de revizuire a fost pronunțată de Tribunalul Harghita , aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea de revizuire formulată de revizuenții P.C. și K.S.I.B.G.H.A.F., în temeiul art. 322 pct. 9 C. proc. civ. Față de cele menționate, în conformitate cu dispozițiile art. 323 alin. (1) C. proc.

civ., raportat la art. 159 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010), soluționarea cererii de revizuire a Deciziei nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă, va fi declinată în favoarea instanței competente, respectiv Tribunalul Harghita. Având în vedere că revizuenții au căzut în pretenții, în conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ., vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimații E.A. și E.I., în cuantum de 2.000 lei, reprezentând onorariul de avocat, conform chitanței aflate la fila 208 din dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca tardivă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 2776 din 6 mai 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., formulată de revizuenții P.C. și K.S.I.B.G.H.A.F. Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a aceleiași decizii, întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 9 C. proc. civ. Declină competența de soluționare a cererii de revizuire a Deciziei nr. 138/R din 20 februarie 2007 a Tribunalului Harghita, secția civilă, formulată de revizuenții P.C. și K.S.I.B.G.H.A.F., în favoarea Tribunalului Harghita. Obligă revizuenții P.C. și K.S.I.B.G.H.A.F. la plata sumei de 2.000 lei către intimații E.A.

și E.I., reprezentând cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 iunie 2014.