ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 07.12.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3414/2016

HOTĂRÂRE
07.12.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3414/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună pe calea ordonanței președințiale obligarea pârâților la asigurarea pe baza de prescripție medicala în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului cu denumirea comerciala ZYTIGA, ce conține ca și substanță activă Abiraterona Acetat, sub forma de comprimate (250 mg), firma și tara de origine fiind B. - Belgia.

Pârâtul Guvernul României a depus la dosar întâmpinare, prin care s-au invocat, pe cale de excepție, nulitatea acțiunii pentru lipsa timbrajului, inadmisibilitatea acțiunii, lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României, iar pe fondul cererii s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate a depus întâmpinare, prin care s-au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive și respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată și nefondată.

Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 2920 din 30 octombrie 2014, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondate excepția netimbrării cererii, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CNAS, excepțiile de inadmisibilitate astfel cum au fost invocate de părțile pârâte Guvernul României și CNAS.

Totodată, a respins cererea de ordonanță președințială formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, ca nefondată.

Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond a formulat recurs astfel cum a fos calificată calea de atac de către instanță, reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată și menținerea celorlate dispoziții ale sentinței privind respingerea, ca nefondate, a excepției netimbrării cererii, excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Guvernul României, excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CNAS și excepțiilor de inadmisibilitate astfel cum au fost invocate de părțile pârâte Guvernul României și CNAS. În motivarea căii de atac, reclamantul a arătat că hotărârea recurată a fost dată cu interpretarea greșită a legii.

În argumentele prezentate în susținerea cererii de recurs, recurentul a învederat că lista medicamentelor compensate și gratuite până la data introducerii cererii subsemnatului nu mai fusese actualizată de 5 ani de zile, ulterior introducerii cererii subsemnatului, cele trei instituții pârâte, au elaborat și actualizat lista de medicamente compensate și gratuite, însă aceasta lista cuprinde molecule noi doar pentru alte afecțiuni în afară de cancer.

Mai susține recurentul că instanța de fond, pronunțându-se asupra cererii a respins-o ca nefondată, motivat în esență de faptul că, potrivit art. II din O.U.G. nr. 23/2014, lista de medicamente compensate și gratuite se definitivează până la data de 30 octombrie 2014, iar în aceste condiții a considerat că referirea la omisiunea de implementare a dreptului Uniunii nu se susține, ca motiv temeinic de admitere a acțiunii.

Conchide, în sensul că, în lipsa unei actualizări a listei medicamentelor compensate și gratuite, actualizare care sa includă și Abiraterona Acetat (denumire comerciala ZYTIGA), acest drept îmi este în mod direct afectat/încălcat, întrucât medicamentul descoperit in ultimii ani, îmi poate salva viața.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă, intimatul - pârât Guvernul României a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. recurentul reclamant A. nu a formulat răspuns la întâmpinare.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 21 iunie 2016, în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 21 iunie 2015, completul de filtru a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecarea acestuia în ședință publică, potrivit art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

La data de 28 noiembrie 2016, intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a depus concluzii scrise, prin care a înțeles să invoce excepția lipsei capacității de folosință a recurentului-reclamant A., întrucât acesta a decedat în anul 2015, așa cum reiese și din cauza nr. x/2/2014 înregistrată pe rolul Curții de Apel București.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Înalta Curte, examinând, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei capacității de folosință a recurentului-reclamant A. din perspectiva celor mai sus-menționate, constată că aceasta este întemeiată, sens în care o va admite și va constata nulitatea recursului promovat în prezenta cauză, pentru argumentele expuse în cele ce urmează.

Așa cum reiese din practicaua prezentei decizii, instanța a fost investită cu o acțiune formulată de reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Naționala de Asigurări de Sănătate, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună pe calea ordonanței președințiale obligarea pârâților la asigurarea pe baza de prescripție medicala în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentului cu denumirea comerciala ZYTIGA, ce conține ca și substanță activă Abiraterona Acetat, sub forma de comprimate (250 mg), firma și tara de origine fiind B. - Belgia.

Examinând cauza în raport de actele și lucrările dosarului, de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția lipsei capacității procesuale de folosință, este o excepție de fond, absolută și peremptorie, care poate fi ridicată de oricare dintre părți, de procuror sau de instanță din oficiu, în tot cursul procesului.

Reglementarea mai sus- menționată consacră această sancțiune în art. 56 alin. (3) teza a II-a C. proc. civ., stabilind expres că actele de procedură efectuate de o persoană fără capacitate procesuală de folosință sunt lovite de nulitate absolută.

Este vorba despre o nulitate necondiționată de existența unei vătămări, față de dispozițiile art. 176 pct. 1 C. proc. civ.

Totodată, potrivit art. 40 alin. (1) teza I C. proc. civ., cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule sau, după caz, anulabile.

Sancțiunea nulității privește actele de procedură efectuate de către o entitate lipsită de capacitate procesuală, iar nu cele îndeplinite de o persoană capabilă, potrivit legii, împotriva uneia incapabile.

Așadar, capacitatea procesuală de folosință reprezintă acea componentă a capacității de folosință a unei persoane fizice care constă în aptitudinea de a dobândi și exercita drepturi și obligații procesuale, aptitudine care încetează odată cu decesul persoanei fizice.

În ceea ce privește recursul, capacitatea procesuală de folosință reprezintă aptitudinea de a formula cererea de recurs și de a sta în proces, aptitudine care există pe durata vieții persoanei fizice.

Față de cele menționate anterior se constată că recurentul-reclamant A. a decedat în anul 2015, așa cum reiese și din actele dosarului, astfel că Înalta Curte, în temeiul art. 40 alin. (1) teza I C. proc. civ. coroborat cu art. 56 alin. (3) din același act normativ, va admite excepția lipsei capacității de folosință a recurentului reclamant, excepție invocată de intimata Casa Națională de Asigurării de Sănătate și, pe cale de consecință, va constata nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2920 din 30 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Admite excepția lipsei capacității de folosință a recurentului reclamant invocată de intimata Casa Națională de Asigurării de Sănătate.

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2920 din 30 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 07 decembrie 2016.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-06-12
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2474/2018
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios adminis
ÎCCJ 2019-09-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4099/2019
Ședința publică din data de 19 septembrie 2019 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată la data de 27.08.2015 pe rolul Curți
ÎCCJ 2017-03-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 863/2017
Decizia nr. 863/2017 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 6 aprilie 2015, sub nr. x/2/2015, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios
ÎCCJ 2016-12-07
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3435/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclama
ÎCCJ 2016-11-18
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3253/2016
Decizia nr. 3253/2016 Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată, reclamanții A., B. și C. au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa
Sursă