ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4099/2019

Ședința publică din data de 19 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 27.08.2015 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurării de Sănătate, asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentelor Abirateronum (denumire comercială Zytiga) și Denosumab (denumire comercială Xgeva), cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1401 din 25 aprilie 2016, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții Guvernul României, CNAS și Ministerul Sănătății, ca neîntemeiată; a respins excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta ANMDM, ca neîntemeiată; a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamant, ca inadmisibilă; a respins excepțiile lipsei de interes și a inadmisibilității acțiunii în ceea ce privește medicamentul Denosumab, ca neîntemeiate; a respins susținerea referitoare la rămânerea fără obiect a acțiunii în ceea ce privește medicamentul Abirateronum, ca neîntemeiată.

Pe fond, a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurării de Sănătate și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1401 din 25 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.

În motivarea recursului critică soluția de respingere a cererii de chemare în judecată, invocând Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, legislația Uniunii Europene și normele interne. Apreciază că se impunea admiterea cererii sale, având în vedere înscrisurile depuse și textele de lege invocate.

4.1. Intimatul-pârât Ministerul Sănătății a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate, ca temenică și legală.

4.2. Intimata-pârâtă Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.

4.3. Intimata-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat note de ședință, prin care invocă excepția lipsei de interes a moștenitorilor recurentului A., apreciind că în cazul acestora, interesul nu este legitim și personal.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, Înalta Curte constată că acesta este lipsit de interes.

La termenul de judecată din data de 19 septembrie 2019, Înalta Curte, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., a rămas în pronunțare asupra excepției lipsei de interes a recurentei-reclamante în susținerea recursului.

În speță, se constată că obiectul acțiunii reclamantului îl constituie asigurarea pe bază de prescripție medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuție personală) a medicamentelor Abirateronum (denumire comercială Zytiga) și Denosumab (denumire comercială Xgeva).

La termenul de judecată din data de 11 mai 2018, mandatara recurentului-reclamant a învederat instanței faptul că acesta a decedat și a depus o copie a certificatului de deces, solicitând instanței acordarea unui termen în vederea introducerii în cauză a moștenitorilor.

La termenul din data de 09 noiembrie 2019 cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. până la indicarea și dovedirea calității de moștenitor a recurentului-reclamant A..

La data de 31.05.2019, B. a depus copia certificatului de moștenitor, pentru a face dovada acestei calități, fiind introdusă în cauză, în calitate de recurent.

În aceste circumstanțe, în ceea ce privește interesul recurentei în susținerea recursului, Înalta Curte constată că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., una dintre cele patru condiții de exercitare a acțiunii civile rezidă în justificarea unui interes.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.

Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, în primă instanță și în căile de atac și nu doar cu prilejul promovării acțiunii sau formulării căii de atac.

În contextul arătat și față de obiectul prezentului demers juridic, acela de asigurare pe bază de prescripție medicală a unor medicamente în regim de compensare 100%, se constată că recurenta, în calitate de moștenitor al defunctului A. nu poate justifica un interes în susținerea recursului, respectiv un folos practic, material sau moral la care să fie îndrituită a spera în eventualitatea pronunțării unei soluții favorabile, atât timp cât medicamentele erau destinate exclusiv tratării afecțiunilor de care defunctul A. suferea.

Potrivit art. 33 din C. proc. civ.:

"Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual (...)", or, în speță, nu este îndeplinită condiția caracterului personal în ceea ce privește interesul și, prin urmare, nici cea a legimității acestuia, în considerarea caracterului intuitu personae a acțiunii de față.

În consecință, date fiind împrejurările cauzei și obiectul cererii de chemare în judecată, recurenta B. nu poate justifica un interes în susținerea recursului, care să corespundă exigențelor art. 33 C. proc. civ.

Pentru considerentele anterior expuse și în temeiul dispozițiilor 496 C. proc. civ. raportate la art. 248 alin. (1), art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de B. în calitate de moștenitor al lui A. împotriva sentinței civile nr. 1401 din 25 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B. în calitate de moștenitor al lui A. împotriva sentinței civile nr. 1401 din 25 aprilie 2016 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 septembrie 2019.