ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2765/2017

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, sub numărul de mai sus, reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâta Comuna Homocea, a solicitat rezilierea unilaterală a Contractului de finanțare nerambursabilă nr. 225/N din 24 mai 2011.

Hotărârile care au generat conflictul de competență

Prin Sentința civilă nr. 570 din data de 1 februarie 2017, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.

În argumentele prezentate în susținerea soluției, tribunalul a reținut că între părți a fost încheiat un contract asimilat unui contract administrativ care a dat naștere unor raporturi juridice de drept administrativ, astfel că, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reclamanta este o autoritate publică centrală iar competența de soluționare a cauzei revine secției de contencios administrativ a Curții de Apel București.

Învestită cu soluționarea cauzei, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 2410 din 19 iunie 2017, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București.

Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecarea cauzei privind pe reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu Comuna Homocea și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea conflictului de competență.

Pentru a se pronunța astfel, instanța, analizând, cu prioritate, excepția necompetentei materiale a Curții de Apel București, invocată din oficiu, față de dispozițiile art. 131, art. 224 și art. 248 C. proc. civ., a constatat că este întemeiată, potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

A reținut că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 554/2004, întrucât contractul de finanțare nu are ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, ci finanțare nerambursabilă din sursă internă (fonduri naționale).

A conchis instanța, în sensul că litigiul de față vizează sume de bani pe care legea specială le asimilează datoriilor fiscale, făcând deci parte din acea categorie de cauze pentru soluționarea cărora art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 a prevăzut un criteriu special exclusiv valoric pentru delimitarea competenței materiale de soluționare în fond între secțiile de contencios administrativ și fiscal ale tribunalelor de cele corespunzătoare ale curților de apel, plafonul maxim pentru care competența revine tribunalului fiind de 1.000.000 RON.

Soluția Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134 și art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Argumente de fapt și de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu a învestit instanța cu o acțiune prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Comuna Homocea să se constate intervenită rezilierea unilaterală a Contractului de finanțare nerambursabilă nr. 225/N din 24 mai 2011, obligarea pârâtei la plata sumei de 29.742,55 lei către reclamantă reprezentând valoarea finanțată în baza contractului precum și dobânda aferentă sumei de recuperat la care se adaugă majorări de întârziere de 0,1%/zi de întârziere, conform legii fiscale aplicabile creanțelor bugetare.

Într-adevăr, între părțile litigante a fost încheiat un contract asimilat unui contract administrativ care a dat naștere unor raporturi juridice de drept administrativ.

În raport de cele reținute, competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificat prin pct. 2 din Legea nr. 76/2012 potrivit cărora:

"Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".

Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Astfel, reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu (A.F.M.) a acordat beneficiarului, pârâta Comuna Homocea, o finanțare nerambursabilă pentru implementarea proiectului intitulat "Îmbunătățirea calității mediului prin realizarea de spatii verzi în Comuna Homocea, județul Vrancea", conform H.G. nr. 110 din 09 februarie 2011.

Reiese că, în cauza pendinte, se solicită rezilierea unui contract administrativ încheiat de o autoritate publică centrală, respectiv Administrația Fondului pentru Mediu (A.F.M.) astfel că, în raport de prevederile sus-menționate, competența se va stabili prin aplicarea criteriului rangului autorității emitente și nu a criteriului valoric, întrucât contractul în cauză nu prevede taxe, impozite, contribuții sau datorii vamale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Administrația Fondului pentru Mediu și pârâta Comuna Homocea, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT