ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 831/2006
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 831/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Petiționarul a sesizat organul de
urmărire penală solicitând cercetarea numiților C.M. (judecător la Judecătoria
Pitești), P.M.A., B.M. și D.A. (judecători la Tribunalul Argeș) sub aspectul
săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și 246 C. pen., motivat de
faptul că, nu s-a reținut corect situația de fapt și nu i s-a admis cererea
privind administrarea unor probe în dovedirea pretențiilor sale.
Prin rezoluția din 17 mai 2005
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a dispus în temeiul art. 228 alin.
(6) C. proc. pen., raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,
neînceperea urmăririi penale față de C.M. și respectiv P.M., B.M. și D.A. sub
aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 289 și 246 C. pen.
Împotriva rezoluției, petiționarul a
formulat plângere potrivit art. 278 C. proc. pen., care a fost respinsă, ca
neîntemeiată, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel
Pitești.
S-a motivat că în speță nu s-a comis
vreo faptă prevăzută de legea penală, administrarea probelor într-o cauză
dedusă judecății fiind atributul exclusiv al judecătorului.
Petiționarul potrivit art. 278
1
C. proc. pen., a solicitat instanței desființarea rezoluției nr. 148/ P din 17
mai 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, reținerea cauzei
spre rejudecare și condamnarea intimatelor pentru infracțiunea prevăzută de art.
246 și 289 C. pen.
Curtea de Apel Pitești, prin
sentința penală nr. 75/ F din 17 noiembrie 2005, a respins, ca nefondată,
plângerea formulată de petiționarul G.A.
Împotriva acestei sentințe,
petiționarul a formulat recurs solicitând în scris, desființarea rezoluției și
constatarea săvârșirii de magistrații judecători a infracțiunilor comise.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond, judecând
plângerea, a verificat rezoluția de neurmărire penală pe baza lucrărilor și a
materialului din dosarul cauzei precum și a înscrisurilor prezentate.
Din probele administrate în cauză
rezultă că instanța de judecată a pronunțat o soluție legală și temeinică,
menținând rezoluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror.
Magistrații judecători și-au
îndeplinit atribuțiile de serviciu fără a efectua acte prin care să vatăme
interesele legale ale petiționarului.
În cauză, făptuitoarele, în calitate
de judecători, au apreciat asupra utilității concludenței și pertinenței
probelor solicitate de către petent astfel cum stabilesc dispozițiile art. 167 alin.
(1) C. proc. civ.
Soluția instanței civile a fost
cenzurată pe calea recursului, instanța de control judiciar confirmând legalitatea
și temeinicia acesteia.
Pentru considerentele arătate și
constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să
respingă, ca nefondat, recursul petiționarului în temeiul dispozițiilor art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc.
pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de petiționarul G.A. împotriva sentinței penale nr. 75/ F din 17
noiembrie 2005 a Curții de Apel Pitești.
Obligă petiționarul la plata sumei
de 60 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8
februarie 2006.