ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3299/2017

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta Fundația Convergențe Europene a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și persoanelor Vârstnice, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIRPOSDRU BI), anularea în tot a Deciziei de respingere a cererii de finanțare privind proiectul "Șanse Egale și Respect in Regiunea București - Ilfov" DMI 6.3 "Promovarea egalității de șanse pe piața muncii", decizie comunicată prin Scrisoarea de respingere a cererii de finanțare nr. x din 07 martie 2014, și a Deciziei de respingere a contestației, comunicată prin Scrisoarea de respingere a contestației nr. E 329 din 08 aprilie 2014, constatarea faptului că proiectul depus a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului și în conformitate cu normele legale în vigoare.

La data de 25.11.2014, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIRPOSDRU BI) a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin care a solicitat ca, în ipoteza în care va cădea în pretenții să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 332 din 2 decembrie 2015, Curtea de Apel Timșoara, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată. A anulat Deciziile de respingere a cererii de finanțare nr. x din 07 martie 2014 și de respingere a contestației nr. E 329 din 08 aprilie 2014, a obligat pârâtul să procedeze la o nouă analiză a cererii de finanțare privind proiectul elaborat de reclamantă în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului - Secțiunea Cost-eficiență (30-CF). A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Fondurilor Europene -AM POSDRU, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, curtea de apel a constatat refuzul nejustificat de soluționare a cererii de finanțare, prin raportare la elementele Proiectului și cerințele din Ghidul solicitantului, motivele respingerii cererii pentru singurul criteriu neacceptat fiind generale și nefundamentate obiectiv în ceea ce privește modul de acordare a punctelor și a motivului pentru care nu s-a acordat punctajul maxim, fiind de natură să vatăme reclamanta în drepturile sale legate de accesarea fondurilor europene.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție, a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, între OIR POSDRU și AM POSDRU neexistând un raport juridic legal sau convențional cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de pierderea proceselor cu privire la litigiile izvorâte din derularea programelor de finanțare.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs: reclamanta Fundația Convergențe Europene, pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIR POSDRU Bl), chematul în garanție Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice.

De asemenea, odată cu întâmpinarea depusă la recursul formulat de chematul în garanție, pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIRPOSDRU BI) a formulat recurs incident.

Recurenta reclamantă Fundația Convergențe Europene a solicitat admiterea recursului și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, în baza dispozițiilor art. 452-453 C. proc. civ., având în vedere că soluția instanței de fond vizează doar fondul cauzei, nu și cererea accesorie de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentul pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIR POSDRU Bl) a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței, rejudecarea și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii, cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a reținut în mod neîntemeiat că motivul invocat de evaluatorul 1 "este mult prea general și nu justifică concret motivul pentru care au fost acordate punctajele, neexistând o fundamentare obiectivă a modului de depunctare.". Astfel, evaluatorul a acordat scor total proiect 83 de puncte. Proiectul a îndeplinit punctajul pentru trei din cele 4 criterii, a obținut punctajul maxim pentru metodologie și sustenabilitate, dar nu a îndeplinit punctajul minim necesar pentru criteriul cost-eficiență, cheltuielile de personal fiind supradimensionate. Punctajul total pentru criteriul cost-eficiență (proiectul prezintă clar rezultatele așteptate în raport cu resursele utilizate, bugetul proiectului este bine gestionat cu respectarea principiilor managementului riguros) a fost 19, astfel încât proiectul nu a îndeplinit punctajul minim (21 puncte) de selecție la acest criteriu. Evaluatorul a apreciat că bugetul detaliat al proiectului este structurat pe unități și costuri unitare pentru toate categoriile de cheltuieli incluse, calculele fiind corecte și reflectate în alocarea pe activități, costul cu managerul proiect (202 RON/ora) este de 4 ori mai mare decât cel cu responsabilul financiar (50 RON/oră), diferență care nu se poate justifica numai prin vechime. Cheltuielile de personal reprezintă 75% din buget, ca urmare a supradimensionării acestor costuri.

De asemenea, consideră că în mod neîntemeiat instanța de fond a reținut că aprecierea celui de al doilea evaluator "este mult prea generală și nu este de natură să motiveze obiectiv neacordarea punctajului maxim.". Astfel, al doilea evaluator a acordat scor total proiect 80 de puncte, apreciind că proiectul nu prezintă un raport realist pentru criteriul cost-eficiență. Proiectul a îndeplinit punctajul pentru trei din cele 4 criterii. Punctajul total pentru criteriul cost-eficiență (proiectul prezintă clar rezultatele așteptate în raport cu resursele utilizate, bugetul proiectului este bine gestionat cu respectarea principiilor managementului riguros) a fost 19, astfel încât proiectul nu a îndeplinit punctajul minim (21 puncte) de selecție la acest criteriu. Evaluatorul a apreciat că proiectul nu prezintă măsuri concrete care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor. Echipa de implementare este supradimensionată, iar costurile cu resurse umane reprezintă peste 75% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Unele costuri s-au supradimensionat ca urmare a estimării greșite.

Consideră că instanța de fond a reținut în mod neîntemeiat că motivările celor doi evaluatori la criteriul cost-eficiență sunt pe alocuri contradictorii, generale, au aceleași argumentații. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă că cererea de finanțare a fost evaluată prin raportare la elementele Proiectului și cerințele din Ghidul solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 369 din 20 iunie 2013, și din Ghidul solicitantului - Condiții specifice pentru cererea de propuneri de proiecte de tip grant nr. x "Șanse egale și respect în Regiunea București-llfov" pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 370 din 21 iunie 2013, cererea fiind respinsă motivat.

Evaluarea cererilor de finanțare este realizată în conformitate cu prevederile art. 60 (a) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune. Prin procesul de evaluare a cererilor de finanțare se asigură respectarea următoarelor principii: transparență - acest principiu este asigurat prin publicarea criteriilor de selecție (inclusiv scorul corespunzător fiecărui criteriu și subcriteriu) înainte de lansarea cererii de propuneri de proiecte; imparțialitate - principiul este asigurat de caracterul obiectiv al criteriilor de selecție și evaluare a proiectelor; eficacitate - prin evaluarea cererilor de finanțare se urmărește aprobarea proiectelor care să garanteze o utilizare eficientă, rațională și în conformitate cu obiectivele stabilite a fondurilor nerambursabile.

Apreciază că instanța de fond, printr-o analiză superficială a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, a preluat afirmațiile reclamantei, fără a analiza susținerile sale și interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia, fără a observa că actele administrative a căror suspendare a solicitat-o intimata reclamantă nu s-au situat în afara Ghidului solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 369 din 20 iunie 2013, și a Ghidului solicitantului - Condiții specifice pentru cererea de propuneri de proiecte de tip grant nr. x "Șanse egale și respect în Regiunea București-llfov" pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 370 din 21 iunie 2013.

Recurentul chemat în garanție Ministerul Dezvoltării, Administrației Publice și Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, în temeiul dispozițiilor art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013, coroborate cu cele ale O.U.G. nr. 9/2014, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii, din perspectiva ineficientei identificării consorțiului procesual pasiv, iar în subsidiar prin confirmarea legalității Deciziei de soluționare a contestației nr. E329 din 08 aprilie 2014, a invocat motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 Cod procedură ciivlă.

În motivarea recursului, a arătat că obiectul pretențiilor urmărește cenzura a două acte administrative emise de entități publice diferite, consorțiul procesual pasiv identificat de reclamantă rezumându-se la un singur pârât; pe calea intervenției forțate, pârâtul a înțeles să cheme în judecată și Ministerul Fondurilor Europene, care justifica legitimitate procesuală cu privire la susținerea legalității deciziei de soluționare a contestației formulate împotriva actului administrativ primar; soluția prin care a fost dispusă anularea deciziei de soluționare a contestației, fără ca emitentul acestui act să fie legitimat pasiv sub acest aspect, prezintă elementele intrinseci eludării contradictorialității; art. 78 din Noul C. proc. civ. reglementează introducerea forțată în cauză, din oficiu, a altor persoane, ce se dispune de instanța de judecată fie din oficiu, pentru cazuri limitativ prevăzute de lege, fie circumstanțiat de voința părților, însă hotărârea nu este consecința unei astfel de premise de evaluare, participarea Ministerul Fondurilor Europene fiind circumstanțiată demersului pârâtului care a înțeles să îi cheme în garanție, astfel că efectele hotărârii judecătorești asupra chematului în garanție nu comportă similitudini efectelor pe care o astfel de soluție le impune pârâtului; pentru aceste considerente, recurentul a apreciat reformabilă soluția pronunțată în speță, întrucât în raport de prevalenta dată în cauză principiului disponibilității acțiunii civile, eliminând ipoteza consolidării oricărui regres pretins de pârâtul Organismul Intermediar Regional POSDRU Regiunea București-llfov, limitele de control de legalitate se impuneau a fi realizate exclusiv pentru manifestările de voință administrativă identificabile în speță în raport de consorțiul procesual pasiv calificat de reclamant.

În continuare, recurentul chemat în garanție a susținut legalitatea Deciziei de soluționare a contestației nr. E329 din 08 aprilie 2014, a arătat că raționamentul de judecată este lipsit de orice fundament de drept substanțial, instanța rezumându-se la preluarea criticilor reclamantei fără nicio evaluare de substanță a argumentelor evidențiate prin decizia de soluționare a contestației; cenzura astfel dispusă s-a realizat exclusiv din perspectiva opțiunilor de analiză a oportunității rezultatului evaluării, inadmisibil în materia contenciosului administrativ, instanța nu a apreciat asupra temeiniciei criteriilor de control administrativ în raport de condițiile asupra cărora se impunea demersul administrativ; considerentele soluției pronunțate, dincolo de faptul că sunt fundamentate eminamente pe oportunitate, din perspectiva acurateții de raționament argumentația este eliptică de orice silogism; aprecierile pe are instanța le reține argumentate sunt lipsite de relevanță în speță, întrucât plafonul la limitele sale extreme nu poate justifica legalitatea și pertinența costurilor, în lipsa unor argumente vizând complexitatea prestațiilor; concluzia instanței nu își găsește resort în conținutul actelor administrative contestate, este contrară Legii nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. i) și alin. (2), întrucât, având în vedere conținutul actului de control realizat în cadrul contestației prealabile, prezumția unui exces de putere publică este eliminată de plano în speță, actul contestat fiind emis în executarea și aplicarea prevederilor care îl ordonă.

Recurentul pârât Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov, odată cu întâmpinarea depusă la recursul formulat de chematul în garanție, a formulat recurs incident prin care a solicitat casarea în parte a sentinței atacate, cu privire la soluția pronunțată de instanța de fond asupra cererii de chemare în garanție formulate în contradictoriu cu intimata Ministerul Fondurilor Europene și trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond, în vederea admiterii cererii de chemare în garanție, a invocat motivul de casare prevăzut de art. 499 pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului, a arătat că intimata Ministerul Fondurilor Europene a declarat recurs ce tinde la schimbarea hotărârii cu privire la soluția dată cererii de chemare în judecată, analizând și motivele pentru care susține că este întemeiată soluția cu privire la cererea de chemare în garanție, astfel că formulează recurs incident în sensul admiterii cererii de chemare în garanție; a arătat că a formulat o cerere de chemare în garanție a intimatei MFE, pentru ca, în situația în care va cădea în pretenții în cererea principală și va fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, toate aceste cheltuieli să fie suportate de intimatul chemat în garanție MFE, întemeindu-și cererea pe dispozițiile legale ce reglementează calitatea de mandatar al MFE, dispoziții pe care instanța nu le-a analizat,

A arătat că cele două decizii anulate de Curtea de Apel București au fost emise de pârât, însă în calitate de delegat al intimatei MFE, iar reclamanta a solicitat obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată pentru prima dată în recurs.

A invocat prevederile art. 72 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, pentru a dovedi temeinicia cererii de chemare în garanție, este suficient să dovedească temeinicia unei cereri de atragere a răspunderii MFE pentru plata cheltuielilor de judecată ce ar fi fost puse în sarcina sa, precum și prevederile Ordinului Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 600/2008, prin care atribuțiile Autorității de Management pentru Programul operațional sectorial dezvoltarea resurselor umane ("AMPOSDRU") în implementarea programelor de finanțare i-au fost delegate. AMPOSDRU se află la momentul actual în subordinea MFE, conform dispozițiilor art. 1 din O.U.G. nr. 9/2014, așadar AM POSDRU este la momentul actual o structură fără personalitate juridică aflata în subordinea MFE, fapt ce probează calitatea procesuală pasivă a intimatei MFE.

În continuare, în ceea ce privește delegarea atribuțiilor către OIR POSDRU Bl, conform art. 31 alin. (1)-(4) din H.G. nr. 457/2008, a arătat că responsabilitatea pentru îndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor delegate de către MFE prin AMPOSDRU revine MFE; rezultă că MFE, în subordinea căreia se află AMPOSDRU, are obligația de a suporta orice prejudiciu decurgând din îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor de către OIR POSDRU Bl.

A menționat, cu privire la natura cererii de obligare la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C. proc. civ., că această cerere este întemeiată pe răspunderea civilă delictuală, astfel cum este definită în art. 1349 C. civ., și, având în vedere ca prin cererea de chemare în judecată intimata susține că prin acțiunile sale de respingere a cererii de finanțare i-au încălcat drepturile legitime de accesare a fondurilor structurale, orice prejudiciu decurgând din acțiunea de respingere a cererii de finanțare are ca temei atragerea răspunderii civile delictuale.

Pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIR POSDRU Bl) a depus întâmpinare la recursul formulat de Ministerul Fondurilor Europene, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a hotărârii atacate cu privire la soluția dată de instanța de fond de admitere a cererii de chemare în judecată formulată de Fundația Convergențe Europene și, conform art. 497 N. C. proc. civ., trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond; cu privire la soluția dată de instanța de fond prin sentința atacată, de respingere ca neîntemeiata a cererii de chemare în garanție formulată de subscrisul în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene, a arătat că înțelege să atace sentința prin formularea unui recurs incident, pe care l-a depus odată cu întâmpinarea, conform art. 491 C. proc. civ., astfel cum s-a arătat anterior.

Potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilității recursului. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 12.07.2016, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea actului către părți, conform alin. (4) al aceluiași articol. Părțile nu au depus punct de vedere asupra raportului.

Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 18.09.2016, completul de filtru a respins recursul declarat de reclamanta Fundația Convergențe Europene împotriva sentinței civile nr. 626 din 6 martie 2015 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. A admis în principiu recursurile declarate de pârâtul OIR POSDRU Regiunea București -Ilfov și chematul în garanție Ministerul Dezvoltării Administrației Publice și Fondurilor Europene, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, și a stabilit termen de judecată pentru soluționarea acestora la data de 30 octombrie 2017, cu citarea părților, în ședință publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Pentru respingerea ca inadmisibil a recursului formulat de reclamantă, completul de filtru a avut în vedere că se critică faptul că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra cererii accesorii privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, însă, potrivit dispozițiilor art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri"; prin urmare, legiuitorul a înțeles să instituie o procedură specială și obligatorie de urmat pentru parțile unui litigiu, în situația în care instanța de judecată a omis să se pronunțe asupra unei cereri formulate legal și procedural în fața acesteia, astfel încât singura cale pe care reclamanta o avea la îndemână pentru a obține cheltuielile de judecată solicitate în fața instanței de fond, era aceea a completării sentinței.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate prin cererile de recurs, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București Ilfov a anunțat la data de 1.06.2013 lansarea cererii de propuneri de proiecte nr. 152 "Șanse egale și respect în Regiunea București - Ilfov", Domeniul major de intervenție 6.3 -cerere de propuneri de proiecte de tip grant în regiunea Bucuresti-Ilfov.

Reclamanta a transmis on-line, la data de 5.07.2013, prin intermediul sistemului informatic ActionWeb, cererea de finanțare, iar la data de 11.07.2013 a transmis pe suport de hârtie toate anexele generate de sistemul ActionWeb pentru proiectul 128453 "Egalitate, Atitudine, Respect", cerere de propuneri de proiecte de tip grant nr. 152 "Șanse egale și respect în Regiunea București - Ilfov", axa prioritară 6 "Promovarea incluziunii sociale", Domeniul major de intervenție 6.3, "Promovarea egalității de șanse pe piața muncii".

Evaluarea și selecția proiectelor s-a efectuat în baza Ghidului solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, punctul 5 - Condiții specifice pentru cererea de propuneri de proiecte de tip grant nr. x "Șanse egale și respect în Regiunea București-Ilfov" pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013 și a Metodologiei de evaluare a cererilor de finanțare depuse în cadrul cererilor de propuneri de proiecte 2013.

Etapele procesului de evaluare a cererilor de finanțare sunt următoarele: Faza A-Verificarea conformității administrative și a eligibilității solicitanților, a partenerilor și a proiectului; Faza B -Selecția cererilor de finanțare, evaluarea cererii de finanțare realizându-se on-line, de către un Comitet de Evaluare, pe baza grilelor prezentate în Anexa 1 și Anexa 2 din Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice.

În Faza A - Verificarea conformității și a eligibilității, cererea de finanțare depusă în format electronic de reclamantă pentru proiectul 128453 "Egalitate, Atitudine, Respect" a fost declarată admisă.

În Faza B, evaluarea cererilor de finanțare s-a realizat pe baza criteriilor de selecție aprobate de Comitetul de Monitorizare POSDRU și prevăzute în Ghidul Solicitantului - Condiții specifice pentru cererea de propuneri de proiecte de tip grant nr. x "Șanse egale și respect în Regiunea București-Ilfov".

Selecția cererilor de finanțare s-a făcut pe baza informațiilor din următoarele secțiuni din cererea de finanțare:

Proiectul 128453 "Egalitate, Atitudine, Respect" depus de reclamantă a îndeplinit punctajul pentru trei din cele 4 criterii, punctajul obținut în evaluarea proiectului fiind acordat de 2 evaluatori diferiți.

Prin Scrisoarea de informare nr. E 309 din 07 martie 2014, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIRPOSDRU BI) a informat reclamanta că, prin Decizia OIR POSDRU nr. 268 din 07 martie 2014, cererea de finanțare a fost respinsă în faza B; a arătat că cererea de finanțare nu a fost selectată, conform criteriilor stabilite în Ghidul Solicitantului; au fost anexate grilele de evaluare.

Reclamanta a formulat contestație, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului - Condiții Generale, punctul 5.6, și Ghidului solicitantului - Condiții Specifice, punctul 6.

Prin Scrisoarea de informare nr. E 329 din 08 aprilie 2014, Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov (OIRPOSDRU BI) a comunicat reclamantei respingerea cererii de finanțare în urma soluționării contestației, arătând că cererea de finanțare nu a fost recomandată de către Comitetul de Soluționare a Contestațiilor pentru finanțare, din motivele prezentate în grilele de evaluare a cererii de finanțare, anexate scrisorii.

Prin sentința recurată, curtea de apel a admis contestația în parte și a anulat Deciziile de respingere a cererii de finanțare nr. x din 07 martie 2014 și de respingere a contestației nr. E 329 din 08 aprilie 2014, a obligat pârâtul să procedeze la o nouă analiză a cererii de finanțare privind proiectul elaborat de reclamantă în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului - Secțiunea Cost eficiență (30-CF); instanța a reținut că nu poate constata că Proiectul poate fi admis la finanțare, întrucât această prerogativă aparține autorității, care, ca urmare a reevaluării proiectului la subcriteriul pentru care a fost respins, urmează să acorde un nou punctaj.

Cu privire la recursul formulat de pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov, cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.:

Înalta Curte, examinând criticile din recurs care pot fi circumscrise dispozițiilor art. 488 pct. 8 C. proc. civ., constată că sunt nefondate susținerile recurentului referitoare la faptul că instanța de fond a reținut că motivele invocate de evaluatori sunt mult prea generale și nu justifică concret motivul pentru care au fost acordate punctajele, neexistând o fundamentare obiectivă a modului de depunctare și de neacordare a punctajului maxim.

Instanța de fond a constatat că motivele respingerii cererii, pentru neîndeplinirea punctajului pentru unul din cele 4 criterii, sunt generale și nefundamentate obiectiv în ceea ce privește modul de acordare a punctelor și a motivului pentru care nu s-a acordat punctajul maxim; considerentele instanței sunt amplu prezentate, prin raportare la elementele Proiectului și cerințele din Ghidul solicitantului.

Evaluarea cererilor de finanțare este realizată în conformitate cu prevederile art. 60 (a) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 pentru stabilirea prevederilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, potrivit cărora "Autoritatea de gestionare este însărcinată cu gestionarea și aplicarea programului operațional în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, în special: (a) să se asigure că operațiunile sunt selecționate în vederea finanțării în conformitate cu criterii aplicabile programului operațional și că sunt conforme, pe toată durata execuției lor, cu normele comunitare și interne aplicabile", prevederile Ghidului solicitantului - Condiții generale pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013, și ale Ghidului solicitantului - Condiții specifice pentru cererea de propuneri de proiecte de tip grant nr. x "Șanse egale și respect în Regiunea București-llfov" pentru implementarea Programului operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013", aprobat prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1.069/2013.

Cu privire la motivul invocat de primul evaluator, care a constatat că bugetul detaliat al proiectului este structurat pe unități și costuri unitare pentru toate categoriile de cheltuieli incluse, calculele fiind corecte și reflectate în alocarea pe activități, însă costul cu managerul proiect (202 RON/ora) este de 4 ori mai mare decât cel cu responsabilul financiar (50 RON/oră), diferență care nu se poate justifica numai prin vechime, iar cheltuielile de personal reprezintă 75% din buget ca urmare a supradimensionării acestor costuri, instanța de fond a constatat că nu se justifică concret acordarea punctajului și nu există o fundamentare obiectivă a modului de depunctare, având în vedere structura proiectului, în care au fost detaliate la toate subcriteriile îndeplinirea tuturor cerințelor; la secțiunea justificarea bugetului, salariile lunare ale experților din echipa de management și echipa de implementare au rezultat prin înmulțirea numărului de ore cu tarifele orare stabilite pentru fiecare expert, tarifele orare fiind situate sub plafoanele stabilite în Ghidul solicitantului - condiții generale 2013, iar numărul de ore alocate fiecărui expert a fost justificat ținând seama de tipologia și complexitatea activităților in care fiecare expert este implicat, precum și de planificarea acestora in timp, reclamata prezentând o sinteza a derulării activităților care vizează participarea persoanelor aparținând categoriilor de grup țintă, cu evidențierea duratei fiecărui eveniment/curs, numărului de persoane participante, partenerii responsabili și experții responsabili, la care trebuie avută în vedere etapa de recrutare și selecție, înregistrare și integrare in activitățile proiectului a celor 510 persoane din grupul ținta; lunar sunt gestionate în cadrul activităților proiectului un număr mare de persoane, în medie peste 90, iar majoritatea cursurilor se derulează simultan, unele chiar în simultan cu alte evenimente; de asemenea, celelalte costuri cuprinse în bugetul detaliat al proiectului, necesare pentru implementarea proiectului, au fost determinate prin consultarea preturilor din bazele de date existente pe internet, link-urile acestora fiind inserate in secțiunea Justificarea bugetului; în ceea ce privește numărul de ore alocate experților din echipa de management, managerul proiect răspunde de planificarea, organizarea, monitorizarea, controlul și evaluarea modului de implementare a întregului proiect, de managementul riscurilor, al calității și managementul schimbării, ceea ce justifică pe deplin numărul de 4 re/zi, respectiv 84 ore/lună alocat managerului proiectului; în ceea ce privește responsabilul financiar, acesta realizează înregistrările contabile, contractele de munca și înregistrarea acestora, state de plată, raportări financiare și coordonarea financiară a proiectului împreună cu managerul proiectului și cu sprijinul expertului contabil și al auditorului financiar, iar activitatea acestuia se desfășoară strict în domeniul financiar - contabil, fără a se implica în nici o altă activitate din cadrul proiectului, astfel încât este justificat numărul de 2 ore/zi, respectiv 42 ore pe luna.

Cu privire la al doilea evaluator, care a apreciat că Proiectul nu prezintă măsuri concrete care să asigure utilizarea eficientă a fondurilor, echipa de implementare este supradimensionată, iar costurile cu resurse umane reprezintă peste 75% din valoarea totală eligibilă a proiectului, unele costuri fiind supradimensionate ca urmare a estimării greșite, instanța de fond a constatat că motivele nu sunt de natură să motiveze obiectiv neacordarea punctajului maxim, în condițiile în care s-a reținut că Proiectul este structurat coerent și este în măsură să furnizeze beneficii reale și sustenabile grupului țintă, are o structură logică și este prezentat clar și coerent și va determina o îmbunătățire sustenabilă a situației grupului țintă; în ceea ce privește tariful/ora, la stabilirea acestuia s-a ținut cont de faptul că funcția de manager proiect implică o mare varietate de capacități manageriale și abilități personale și managerul proiectului poartă răspunderea implementării întregului proiect în toate etapele sale și a atingerii tuturor indicatorilor asumați prin cererea de finanțare, iar tariful de 202 RON/ora (158,12 RON brut + 27,75% contribuțiile angajatorului) este permis de Ghidul solicitantului - condiții generale 2013, în care maximum stabilit este de 196,87 RON (brut) + 27,75% contribuțiile angajatorului, așadar 251,51 RON; de asemenea, în ceea ce privește tariful de 50 RON/ora, acesta este sub plafonul maxim stabilit in Ghidul solicitantului - condiții generale 2013, și este identic cu tariful/oră al responsabilului solicitantului și apropiat de tarifele/oră ale celorlalți experți, diferența între remunerațiile pe lună ale responsabilului financiar și remunerațiile celorlalți experți fiind dată de numărul de ore alocate pe zi desfășurării activității fiecăruia, care sunt justificate.

Față de aceste împrejurări, având în vedere elementele Proiectului și cerințele din Ghidul solicitantului, curtea de apel a constatat în mod corect că reclamanta a justificat diferența dintre costul cu managerul de proiect și cel cu responsabilul financiar, motivele respingerii cererii, pentru neîndeplinirea punctajului pentru unul din cele 4 criterii, fiind generale și nefundamentate, iar recurentul pârât nu indică în mod concret motivele pentru care instanța a aplicat greșit normele de drept material, raportat la împrejurările concrete reținute de instanța de fond din probele administrate și în baza dispozițiilor legale incidente.

Pentru aceste motive, având în vedere situația de fapt rezultată din probele administrate, instanța de fond a constatat în mod corect că este nejustificată, raportat la motivele reținute pentru neacordarea punctajului minim la unul din cele 4 criterii, măsura de respingere a cererii de finanțare, pe cale de consecință este legală soluția de anulare a deciziei de respingere a cererii de finanțare, a deciziei de respingere a contestației și de obligare a pârâtei la o nouă analiză a cererii de finanțare privind proiectul elaborat de reclamantă, în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului - Secțiunea Cost-eficiență (30-CF), nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., invocat de recurentul pârât.

Cu privire la recursul formulat de chematul în garanție Ministerul Dezvoltării, Administrației Publice și Fondurilor Europene (fost Ministerul Fondurilor Europene care, potrivit O.U.G. nr. 9/2014, începând cu data de 1 martie 2014, s-a substituit în drepturile și obligațiile care decurg din preluarea personalului, precum și din actele normative, contractele, convențiile, înțelegerile, protocoalele în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin Autoritatea de management pentru Programul operațional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane", sunt părți, inclusiv în litigiile aferente activităților acestora), reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice:

Pârâtul OIR POSDRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, întemeiată pe dispozițiile art. 72 C. proc. civ., prin care a solicitat ca, în cazul în care va cădea în pretenții, să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina sa.

Cererea de chemare în garanție constituie un mijloc de atragere în proces a unui terț, reglementată pentru situația în care partea care ar cădea în pretenții ar avea posibilitatea să solicite de la o altă persoană despăgubiri pentru dreptul pierdut sau obligația stabilită în sarcina sa prin hotărâre judecătorească. Astfel, potrivit dispozițiilor art. C. proc. civ., " (1) Partea interesată poate să cheme în garanție o terță persoană, împotriva căreia ar putea să se îndrepte cu o cerere separată în garanție sau în despăgubiri".

În cauză, se reține, pe de o parte, că cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca neîntemeiată, instanța de fond apreciind că între OIR POSDRU și AM POSDRU nu există un raport juridic legal sau convențional cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de pierderea proceselor cu privire la litigiile izvorâte din derularea Programelor de finanțare, iar pe de altă parte, faptul că, prin sentința recurată de chematul în garanție pârâtul nu a fost obligat la cheltuieli de judecată.

Față de aceste împrejurări, recursul formulat de chematul în garanție nu poate fi primit, între reclamant și chemat în garanție nu există un raport juridic procesual și nici un raport juridic de drept substanțial, chematul în garanție fiind îndreptățit să formuleze recurs în situația admiterii cererii de chemare în garanție împotriva sa. Pentru aceste motive, nu poate fi primit motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 5 C. proc. civ., prin care chematul în garanție solicită respingerea acțiunii din perspectiva ineficienței identificării consorțiului procesual pasiv, în condițiile în care în recurs nu se poate schimba cadrul procesual stabilit în fața primei instanțe, iar susținerile sunt formulate de chematul în garanție în recursul formulat împotriva sentinței prin care cererea de chemare în garanție formulată de pârât pentru plata cheltuielilor de judecată (la care, de altfel, pârâtul nu a fost obligat) a fost respinsă, și nu va fi examinat motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ. invocat de chematul în garanție, întrucât acesta privește fondul cererii de chemare în judecată.

Cu privire la recursul incident formulat de pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea București-llfov:

Astfel cum s-a reținut anterior, pârâtul OIRPOSDRU REGIUNEA BUCUREȘTI-ILFOV a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Fondurilor Europene - Autoritatea de Management pentru Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, întemeiată pe dispozițiile art. 72 C. proc. civ., prin care a solicitat, în cazul în care va cădea în pretenții, să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată stabilite în sarcina sa.

În cauză, pe de o parte, cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca neîntemeiată, apreciindu-se că între OIR POSDRU și AM POSDRU nu există un raport juridic legal sau convențional cu privire la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate de pierderea proceselor cu privire la litigiile izvorâte din derularea programelor de finanțare, iar pe de altă parte, prin sentința recurată pârâtul nu a fost obligat la cheltuieli de judecată.

Pârâtul a formulat recurs incident odată cu întâmpinarea depusă la recursul formulat de chematul în garanție și a solicitat casarea în parte a sentinței, cu privire la soluția pronunțată de instanța de fond asupra cererii de chemare în garanție, și trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța de fond, în vederea admiterii cererii de chemare în garanție.

Recursul incident este reglementat de dispozițiile art. 491 C. proc. civ., raportat la dispozițiile art. 472 C. proc. civ., incidente în materia căii de atac a apelului. Potrivit art. 472 C. proc. civ., care se aplică în mod corespunzător, "(1) Intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să formuleze apel în scris, în cadrul procesului în care se judecă apelul făcut de partea potrivnică, printr-o cerere proprie care să tindă la schimbarea hotărârii primei instanțe.(2) Dacă apelantul principal își retrage apelul sau dacă acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implică cercetarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) rămâne fără efect.".

Raportat la aceste dispoziții, recursul incident nu poate fi primit. Prin reglementarea recursului incident, intimatul care nu a formulat recurs, sperând că nici partea adversă nu o va face, dar care are interes, sau cel al cărui interes s-a născut ca urmare a recursului declarat de partea adversă, are la dispoziție, dacă partea adversă declară recurs, un mijloc procesual prin care să solicite reformarea hotărârii. Recursul incident poate fi formulat numai de către intimat și este îndreptat împotriva părții cu interese contrare, recurent în recursul principal.

În cauză, recurentul în recursul incident este pârâtul, titular al cererii de chemare în garanție (cerere respinsă de instanța de fond) pentru obligarea chematului în garanție la plata cheltuielilor de judecată la care va fi obligat către reclamant în cererea principală, cheltuieli de judecată la care pârâtul nu a fost obligat; de altfel, deși recursul incident a fost declarat de pârât în recursul formulat de chematul în garanție, cu ocazia dezbaterilor în recurs, pârâtul a menționat că nu mai susține recursul incident întrucât a fost respins ca inadmisibil, în procedura de filtru, recursul reclamantului cu privire la cheltuielile de judecată.

Recursul principal, declarat de chematul în garanție, recurs în care pârâtul a formulat recurs incident, a fost respins pentru motivele arătate anterior, și anume, ca urmare a faptului că cererea de chemare în garanție a fost respinsă ca neîntemeiată, iar pârâtul nu a fost obligat la cheltuieli de judecată, chematul în garanție fiind îndreptățit să formuleze recurs în situația admiterii cererii de chemare în garanție împotriva sa.

Față de împrejurările arătate, formularea recursului incident de către pârâtul titular al cererii de chemare în garanție respinse de instanța de fond, în cadrul recursului declarat de chematul în garanție, curtea constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 491, raportat la dispozițiile art. 472 C. proc. civ., și va respinge recursul incident ca nefondat.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ și art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate.