ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2018
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 674/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Hotărârea pronunțată de tribunal în primă instanță Tribunalul Neamț, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin încheierea din 6 octombrie 2015, a trimis dosarul, având ca obiect nelegalitatea art. 53 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și rectificarea deciziei de pensie anticiapată și reciacularea pensiei începând cu data de 08.07.2015, spre soluționare, Tribunalului Neamț, secția I civilă.
Prin încheierea din data de 18 noiembrie 2015, Tribunalul Neamț, secția civilă, a suspendat judecarea cauzei pentru lipsa părților, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Hotărârea pronunțată de curtea de apel în apel împotriva celor doua încheieri sus-menționate, reclamantul A. a formulat recurs.
Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin încheierea de ședință din 10 august 2016, constatând întrunite condițiile prevăzute de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecata recursului, pentru lipsa părților.
La data de 21 februarie 2017, instanța a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 17 mai 2017.
Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, prin decizia nr. 558 din 18 mai 2017, a constatat perimat recursul, reținând că de la data suspendării judecații și până la data sesizării privind perimarea, părțile nu au înțeles să efectueze acte de procedură în cauză.
Cererea de recurs împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, susținând că decizia recurată este nelegală, întrucât instanța mi a motivat soluția de perimare. Arată că recursul nu a fost lăsat în nelucrare și că a fost asigurată continuitatea judecății.
Procedura derulată în recurs
În temeiul art. 493 alin. (2) din C. proc. civ., s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, prin raport reținându-se că recursul este admisibil în principiu, însă, în opinia raportorului, criticile formulate nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.
Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în complet de filtru, fiind comunicat părților în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (4) din același cod.
Părțile nu au depus la dosar puncte de vedere la raport.
Constatandu-se încheiată procedura de filtru, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea căii de atac, la data de 23 februarie 2018, fără citarea părților.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Analizând recursul sub aspectul îndeplinirii cerințelor prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de neîegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Totodată, conform art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.
Deși nu se prevede în mod expres, este tară dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de neîegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apei în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
În cauză, prin criticile formulate, neîncadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reci amant a susținui că decizia recuraîă este nelegală, întrucât instanța nu a motivat soluția de perimare, cauza nefiind lăsată în nelucrare.
Din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul reclamant nu a formulat nicio critică de nelegalitate cu privire la hotărârea împotriva căreia a exercitat calea de atac, acesta nearătând care sunt argumentele pentru care nu este legală soluția prin care curtea de apel a constatat perimată cererea de recurs.
Or, condiția legală a dezvoltării criticilor din recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegaliîate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea sau modificarea unei hotărâri.
Așa fiind, cum aspectele invocate de recurentul-reelamant nu se grefează pe conținutul hotărârii atacate și cum, în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului, admițând excepția cu acest obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 558 din 17 mai 2017 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2018.