ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3833/2005

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 73

din 15 noiembrie 2004,Tribunalul Covasna a respins cererea de întrerupere a

executării pedepsei de 5 ani închisoare, aplicată condamnatului R.Z., prin

sentința penală nr. 7/2003 a aceluiași tribunal.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a motivat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 455

raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Situația invocată de

condamnat este preexistentă începerii executării pedepsei, iar potrivit

referatului de anchetă socială soția și cei doi copii în vârstă de 13 și 17 ani

locuiesc în casa proprietatea mamei condamnatului care este pensionară.

Familia condamnatului

primește ajutor social în baza Legii nr. 416/2001.

Apelul, declarat de

condamnat, a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 197/ Ap din 13 aprilie

2005 pronunțată de secția penală de la Curtea de Apel Brașov.

Împotriva deciziei, a

declarat recurs, în termenul legal, condamnatul care a solicitat casarea

deciziei și sentinței și admiterea cererii de întrerupere a executării

pedepsei.

Recursul este nefondat.

Așa cum corect au reținut

cele două instanțe, din actele și lucrările dosarului, nu rezultă existența

unor împrejurări speciale din cauza cărora executarea imediată a pedepsei ar

avea consecințe grave pentru familia condamnatului.

Familia condamnatului

beneficiază de ajutor social, soția și copii locuiesc în casa mamei

condamnatului care la rândul ei este pensionară.

Așa fiind, cum cel condamnat

nu ar avea posibilitatea în cursul întreruperii executării pedepsei pe o

perioadă de trei luni să schimbe o stare preexistentă, în mod corect instanțele

au respins cererea de întrerupere și respectiv apelul, hotărârile pronunțate

fiind legale și temeinice.

Recursul urmează a fi

respins în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., iar recurentul

obligat în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor

judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul R.Z. împotriva deciziei penale nr. 107/ Ap din 13

aprilie 2005 a Curții de Apel Brașov.

Obligă pe recurentul

condamnat la plata sumei de 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 21 iunie 2005.