ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 206/2019

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București, la data de 23.12.201, sub nr. x/2011, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Municipiul București prin Primar General: anularea Dispoziției nr. 13662/04.04.2011, prin care a fost respinsă notificarea formulată în baza Legii nr. 10/2001; să se constate că defunctul D. și soția sa, A., au avut calitatea de proprietari asupra cotei de 13/60 din imobilul situat în București, str. x; să se dispună restituirea în natură a proprietății.

Prin Sentința civilă nr. 1045 din 28 mai 2012, Tribunalul București, secția a III-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamanților.

Această hotărâre a fost atacată pe calea recursului de către reclamanți.

Învestită cu soluționarea recursului, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, la termenul de judecată din data de 21 februarie 2013, a dispus suspendarea judecării căii de atac, până la soluționarea irevocabilă a Dosarului nr. x/2013 al Tribunalului București.

Pricina a fost repusă pe rol în vederea discutării excepției de perimare, pentru termenul de judecată din data de 15.10.2018.

Prin Decizia civilă nr. 521 din 15 octombrie 2018, instanța a constatat perimată cererea de recurs formulată în cauză.

În considerentele hotărârii, a reținut că Dosarul nr. x/2013 a fost soluționat definitiv la 14.10.2016, conform extraselor din programul electronic ecris, iar, de la această dată, timp de un an, părțile nu au efectuat niciun act de procedură, în vederea judecării cauzei.

Împotriva acestei ultime decizii, au exercitat recurs reclamanții A., C., E., F. și G., cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, la data de 6 noiembrie 2018.

În vederea soluționării prezentei căi de atac, s-a fixat termen de judecată la data de 31 ianuarie 2019, în ședință publică, cu citarea părților.

În ședința publică de la acest termen, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității căii de atac pe care o va analiza cu prioritate față de dispozițiile art. 137 C. proc. civ. și pe care o va admite, pentru următoarele considerente:

În speță, prin Decizia civilă nr. 521 din 15 octombrie 2018, a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a constatat perimat recursul exercitat de reclamanții din prezenta cauză împotriva Sentinței civile nr. 1045 din 28 mai 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în litigiul având ca obiect Legea nr. 10/2001.

Prevederile art. 299 C. proc. civ., care reglementează obiectul recursului, stipulează că sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională. De asemenea, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ. procedură civilă, hotărârile date în recurs sunt irevocabile chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Astfel, au acest caracter irevocabil hotărârile pronunțate în recurs, când pricina a fost soluționată prin reținerea unui incident procedural, cum este cel al perimării.

Împotriva hotărârii judecătorești se pot exercita căile de atac prevăzute de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se poate deroga.

Or, așa cum s-a menționat anterior, cu referire la dispozițiile procedurale care circumstanțiază obiectul recursului, împotriva hotărârilor irevocabile nu mai este deschisă această cale de atac.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 253 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea care constată perimarea este supusă recursului în termen de 5 zile de la pronunțare nu sunt aplicabile în cauză. Acest text de lege este redat în Titlul III din C. proc. civ. la judecata în primă instanță, ceea ce înseamnă că se referă numai la hotărârile pronunțate în fond de prima instanță. Totodată, prevederile art. 298 și 316 C. proc. civ. arată că dispozițiile de procedură privind judecata în primă instanță se aplică și în instanța de apel, iar cele privind judecata în apel se aplică și în instanța de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice dispozițiilor care reglementează cele două căi de atac.

Cum, în speță, decizia atacată nu se încadrează în ipotezele instituite de dispozițiile art. 299 C. proc. civ., incidente în cauză, fiind una irevocabilă, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din același cod, nesusceptibilă de a fi supusă cenzurii pe calea recursului, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul exercitat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamanții A., C., E., F. și G. împotriva Deciziei civile nr. 521 din 15 octombrie 2018 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - NN