ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4080/2005

Asupra contestației în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin contestația în anulare înregistrată la 22 martie 2004, contestatorul J.I., a solicitat anularea deciziei nr. 966 din 11 martie 2004, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 318 C. proc. civ. În motivarea cererii, contestatorul susține că instanța de recurs nu a cercetat nici unul dintre motivele de casare sau modificare a deciziei 754/2001, pronunțată de Curtea de Apel Galați, invocând lipsa calității procesuale. Calitatea procesuală însă a fost recunoscută în acțiunile și cererile adresate instanțelor judecătorești anterior deciziei atacate.

Datorită tergiversărilor inutile și abuzive, A.F.M.V. a suportat penalități aproximativ 240.000.000 lei, iar patrimoniul de aproximativ 100.000 euro i-a fost lichidat, toate datorându-se imixtiunilor politicului în justiție. Contestația în anulare este inadmisibilă față de motivele invocate. Calea extraordinară de atac, de retractare, contestația în anulare este deschisă împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, în condițiile prevăzute de dispozițiile art. 317 și art. 318 C. proc. civ. Specifică hotărârilor pronunțate de instanța de recurs contestația în anulare se poate exercita când hotărârea este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța respingând recursul sau admițându-l numai în parte a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare sau modificare.

Sistemul procedural actual obligă instanța de judecată să soluționeze mai întâi chestiunile prealabile, excepțiile de procedură și pe cele de fond (art. 158-162 C. proc. civ.), apoi să analizeze fondul litigiului. Respingerea recursului pentru lipsa calității procesuale a recurentului reprezintă o soluționate a cauzei pe excepția procesuală în condițiile art. 161-162 C. proc. civ., așa încât instanța nu putea să pășească la analiza motivelor de casare sau modificare a hotărârii judecătorești atacate. Astfel soluționat litigiul, calea extraordinară de atac pe motiv că s-a omis din greșeală cercetarea unui motiv, este închisă. Tentația de a identifica entitatea juridică născută în scop comercial cu persoana fizică care a creat-o, există.

Ea determină confuzii în conștiința comerciantului cu privire la reprezentarea persoanei juridice și la patrimoniul acesteia. Lipsa dovezilor care să ateste calitatea de succesor în drepturi și obligații a contestatorului față de A.F.M.V. lichidată, a determinat soluționarea recursului având în vedere numai excepția pusă în discuția părților. Legea acordă drepturi procesuale și impune obligații numai subiecților procesului civil; iar calitatea procesuală analizează existența identității între persoana care reclamă și cea care este titular al dreptului, în raportul juridic dedus judecății. Din această perspectivă contestatorul nu a dovedit că este titular al dreptului, chiar dacă el în anterioarele cauze soluționate era administrator al asociației familiale în prezent lichidate.

Odată cu lichidarea entității juridice, drepturile și obligațiile acesteia s-au transformat, s-au transmis ori s-au stins, iar faptul transmiterii, care să confere calitate procesuală contestatorului nu există ca probă a dosarului. Așa fiind, contestația în anulare împotriva deciziei nr. 966 din 11 martie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul J.I. împotriva deciziei nr. 966 din 11 martie 2004, pronunțată de secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 30 iunie 2005.