ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3225/2018

CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3225/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 6.01.2009, reclamanta A. a chemat in judecata pe pârâții Tribunalul Brașov, Curtea de Apel Brașov, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea acestora la plata diferențelor de drepturi salariale echivalente cu sporul de 50% din salariul de bază brut lunar începând cu 1.02.2006 la zi și pe viitor drepturi actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legala până la data achitării.

Prin sentința nr. 27 din 04 februarie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de litigii de muncă și asigurări sociale, s-a admis excepția puterii lucrului judecat pentru pretențiile aferente perioadei 01.02.2006 - 25.09.2007, s-a admis, în parte, acțiunea formulată de reclamanta A., au fost obligați pârâții 1-3 să achite reclamantei drepturile salariale echivalente sporului de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu data de 01.11.2007 la zi și pe viitor, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflație și se va aplica dobânda legală până la data plății efective, a fost obligată pârâta Curtea de Apel Brașov să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantei, a fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării sumelor datorate și s-a respins restul pretențiilor.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția civilă, la data de 29 noiembrie 2017, reclamanta A. a solicitat lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 27/F din 4.02.2009 pronunțată de către Curtea de Apel Brașov în sensul de a se preciza natura dobânzii la care pârâții au fost obligați, dobânda care este una penalizatoare.

Prin încheierea din 11 ianuarie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2009 de către Curtea de Apel Brașov, secția civilă, s-a lămurit dispozitivul sentinței civile nr. 27/04.02.2009 a Curții de Apel Brașov, secția litigii de muncă și asigurări sociale pronunțată în dosar civil nr. x/2009, în sensul că dobânda la care au fost obligați pârâții este una penalizatoare.

Împotriva acestei din urmă încheieri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov.

La termenul din 27 septembrie 2018, văzând dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, pe cele ale art. 402 alin. (3) din C. proc. civ., precum și Decizia nr. 104/20 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea Constituțională, Înalta Curte a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea recursurilor, asupra căreia reține următoarele:

Sentința civilă nr. 27 din 04 februarie 2009 a fost pronunțată în primă instanță de Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de litigii de muncă și asigurări sociale, în condițiile reglementate de art. I din O.U.G. nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Dispozițiile art. I din O.U.G. nr. 75/2008 prevedeau că:

"(1) cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonaței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curtile de apel. (2) Recursul împotriva hotărârilor pronuntate în primă instanță de cuțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație șii Justiție."

Art. II din același act normativ prevedea că:

"(1) dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justitiei, începute sub legea anterioară.(2) Cauzele prevăzute la alin. (1) aflate în curs de judecată în fond la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi trimise de îndată spre soluționare curților de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. (3) Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate cu privire la cererile prevăzute la alin. (1) aflate pe rolul curților de apel la data intrarii în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit de îndată la Înalta Curte de Casație si Justiție, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

Dispozițiile art. I și art. II din O.U.G. nr. 75/2008, prin care a fost instituită o competență specială derogatorie de la jurisdicția reglementată de Codul muncii, au făcut obiectul excepției de neconstituționalitate, prin decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Curtea Constituțională, publicată în Monitorul Oficial nr. 73/6 februarie 2009, constatându-se neconstituționalitatea acestora.

Astfel, Curtea Constituțională a statuat că "stabilirea în competența instanței supreme a soluționării recursurilor împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel în primă instanță are ca efect extinderea sferei sale de competență și supradimensionarea activității acesteia, în condițiile în care potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu funcționează în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție o secție specializată în soluționarea conflictelor și litigiilor de muncă".

Urmare a deciziei Curții Constituționale, competența de soluționare a conflictelor de muncă a revenit în primă instanță tribunalelor, potrivit art. 2 lit. c) C. proc. civ. soluționarea căii de atac a recursului în aceste litigii a revenit curților de apel în condițiile reglementate de art. 3 pct. 3 C. proc. civ.

Ulterior, dispozițiile legale sus redate au fost abrogate prin articolul unic pct. 1 și 2 din Legea nr. 76/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Din perspectiva celor expuse, urmare a deciziei Curții Constituționale sus-menționate și abrogării dispozițiilor legale evocate, recursurile declarate împotriva sentinței civile nr. 27 din 04 februarie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, de litigii de muncă și asigurări sociale, au fost soluționate tot de Curtea de Apel Brașov, prin decizia civilă nr. 446/R din 16 aprilie 2009.

Prin urmare, odată cu abrogarea dispozițiilor art. I și II din O.U.G. nr. 75/2008 s-a revenit la competențele anterioare edictării acestora, astfel că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. c) din C. proc. civ. de la 1865, aplicabil în speță (în conformitate cu dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012), competența de soluționare în primă instanță a conflictelor de muncă aparține tribunalelor, iar conform art. 3 pct. 3 C. proc. civ., recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate în soluționarea conflictelor de muncă sunt de competența curților de apel.

Potrivit art. 402 alin. (3) C. proc. civ., hotărârea prin care s-a soluționat contestația privind înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea ce se execută.

Față de considerentele arătate și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 158 alin. (1) și art. 159 pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, urmează a declina competența de soluționare a recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov împotriva încheierii din 11 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2009 de către Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Declină competența de soluționare a recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Brașov împotriva încheierii din 11 ianuarie 2018, pronunțată în dosarul nr. x/2009 de către Curtea de Apel Brașov, secția civilă, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27.09.2018.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2018-03-21
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 922/2018
Decizia nr. 922/2018 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția civilă, la data de 3 noiembrie 2017 reclamanta A. a solicitat, în temeiul dispozițiilor 2811 C. proc. civ., l
ÎCCJ 2018-02-14
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 411/2018
Asupra cauzei de față constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 25/F din 3.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă - complet specializat de litigii de muncă și asigurări sociale s-au hotărât următoarele: "Respinge ex
ÎCCJ 2017-06-09
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 983/2017
, în sensul că aceasta este o dobândă penalizatoare. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 281 1 C. proc. civ. Ulterior, la data de 10 ianuarie 2017,aceeași petentă a formulat o cerere de lămurire dispozitiv cu referire la aceeași se
ÎCCJ 2018-01-31
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 282/2018
ție prin Decizia nr. 2/2014 pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, în sensul că, în aplicarea și interpretarea dispozițiilor art. 1082 și art. 1088 C. civ. adoptat în anul 1864, respectiv a celor ale art. 1531 alin. (1)
ÎCCJ 2018-02-16
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 474/2018
Decizia nr. 474/2018 Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brașov, secția civilă, la data de 24 aprilie 2008, sub nr. x/62/2008, reclamanții A., B. și C. au solic
Sursă