ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2767/2005

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată

următoarele:

La 27 martie 2003, reclamantul B.M. a

chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brașov prin primar, pentru a se

constata nulitatea absolută a donației având ca obiect imobilul teren-grădină

în suprafață de 957 mp situat în Brașov, județul Brașov, înscris în

C.F.nr.25182 Brașov nr.top 680/2.

Motivând acțiunea, reclamantul a

susținut că a fost proprietarul tabular al imobilului și a fost obligat să-l

doneze statului, donația nefiind valabilă și prin prisma prevederilor art. 813

C. civ., întrucât nu există consimțământul statului

exprimat în formă autentică referitor la acceptarea ofertei de donație.

La 16 aprilie 2003 pârâtul

Municipiul Brașov a depus întâmpinare prin care invocă lipsa calității

procesuale pasive cu motivarea că nu a fost parte în contractul de donație.

În ședința publică din 22 mai 2003

de la Judecătoria Brașov, reclamantul, reprezentat prin avocat, a depus cerere

prin care a învederat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Statul

Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.

Prin întâmpinarea din 13 august 2003

Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Brașov, a invocat la rându-i

excepția lipsei calității procesuale pasive motivată prin dispozițiile art. 25

și art. 37 din Decretul nr. 31/1954.

În ședința publică de la 9 octombrie

2003 Judecătoria Brașov a admis excepția ridicată de Municipiul Brașov, a

respins excepția ridicată de Ministerul Finanțelor Publice, a dispus scoaterea

din cauză a Municipiului Brașov și a stabilit că Statul Român are calitate de

pârât reprezentat fiind de Ministerul Finanțelor Publice.

Prin sentința civilă nr. 8414 din 9

octombrie 2003 Judecătoria Brașov a admis acțiunea introdusă de reclamantul B.M.

împotriva pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice

și a constatat nulitatea absolută a donației făcută de reclamant cu privire la

imobilul din Brașov, înscris în C.F.25182 Brașov nr.top 680/2, în prezent

înscrisă în C.F.28116 Brașov nr.top 680/2, constând în grădină de 957 mp.

D.G.F.P. Brașov a declarat apel în

numele Ministerului Finanțelor Publice susținând că prima instanță a respins

nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive și a soluționat nelegal

fondul pricinii.

Apelul a fost respins ca nefondat

prin decizia civilă nr. 206/Ap din 15 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel

Brașov, secția civilă, reținând că, față de obiectul pricinii constând în

constatarea nulității absolute a unui contract de donație în care parte este

Statul Român, în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului

Român.

Instanța de apel a cercetat și

fondul cauzei, concluzionând că prima instanță a pronunțat o sentință legală și

temeinică.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs D.G.F.P. Brașov în numele și în baza mandatului încredințat de

Ministerul Finanțelor Publice.

Cu referire la reprezentarea

statului se susține că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității

procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.

Recursul vizează și modul de

soluționare a fondului pricinii.

Recursul astfel formulat se privește

a fi declarat de Statul Român, parte în proces, prin Ministerul Finanțelor

Publice.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954

„Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în

nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă în astfel de

raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea

stabilește anume alte organe în acest scop”.

Conform art. 12 alin. (1), (4) și

(5) din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz,

în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților publice

centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean

sau local, iar în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra

bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței

cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de

procedură civilă, caz în care statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor,

iar unitățile administrativ-teritoriale de către consiliile județene sau de

consiliile locale, care dau mandat scris președintelui consiliului județean,

respectiv primarului.

În fine, prin art. 19, art. 21 alin.

(1) și art. 38 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt

persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu și capacitate

juridică deplină, autoritățile administrației publice prin care se realizează

autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și

orășenești, ca autorități deliberative, și primarii ca autorități executive,

iar consiliile locale au, printre altele, și atribuții de administrare a

domeniului public și privat al comunei sau orașului.

În raport cu dispozițiile legale

enunțate și de obiectul pricinii, constatarea nulității absolute a unui contract

de donație, acțiune introdusă de reclamant în scopul aducerii imobilului donat

în categoria celor preluate abuziv definite astfel prin art. 2 lit. c) din

Legea nr. 10/2001, instanțele aveau obligația, în funcție de natura dreptului

și finalitatea urmărită de reclamant, de a fixa cadrul procesual în limitele

căruia judecata va avea loc.

Aceasta presupunea ca instanțele să

analizeze calitatea procesuală pasivă a părților indicate de reclamant succesiv

ca pârâte, anume Municipiul Brașov prin primar și ulterior Statul Român prin

Ministerul Finanțelor Publice, numai după ce ar fi stabilit natura juridică a

imobilului obiect al contractului de donație în sensul dacă acesta a aparținut

domeniului public sau privat al statului ori domeniului public sau privat al

municipiului Brașov.

Ori, prima instanță și apoi instanța

de apel, au statuat în sensul lipsei calității procesuale pasive a municipiului

Brașov și existenței acestei calități în persoana Statului Român reprezentat de

Ministerul Finanțelor Publice, fără a face asemenea verificări, ceea ce

constituie încălcarea rolului activ sub aspect procesual și cazul de recurs

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Ca urmare, în temeiul prevederilor

art. 312 alin. (1) și (2) și art. 315 alin. (2) C. proc. civ., recursul de față

va fi admis, hotărârile date în cauză vor fi casate, iar dosarul va fi trimis

spre rejudecare în primă instanță Judecătoriei Brașov, care, în raport de cele

mai sus arătate, va rezolva mai întâi problema calității părților astfel încât

să lege raportul de drept procesual între titularii dreptului dedus judecății,

iar apoi va soluționa fondul litigiului.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de Statul

Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 206/Ap

din 15 martie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.

Casează decizia atacată, precum și

sentința civilă nr. 8414 din 9 octombrie 2003 a Judecătoriei Brașov și trimite

cauza la Judecătoria Brașov pentru rejudecare în primă instanță.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 7 aprilie 2005.