ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2767/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2767/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată
următoarele:
La 27 martie 2003, reclamantul B.M. a
chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Brașov prin primar, pentru a se
constata nulitatea absolută a donației având ca obiect imobilul teren-grădină
în suprafață de 957 mp situat în Brașov, județul Brașov, înscris în
C.F.nr.25182 Brașov nr.top 680/2.
Motivând acțiunea, reclamantul a
susținut că a fost proprietarul tabular al imobilului și a fost obligat să-l
doneze statului, donația nefiind valabilă și prin prisma prevederilor art. 813
C. civ., întrucât nu există consimțământul statului
exprimat în formă autentică referitor la acceptarea ofertei de donație.
La 16 aprilie 2003 pârâtul
Municipiul Brașov a depus întâmpinare prin care invocă lipsa calității
procesuale pasive cu motivarea că nu a fost parte în contractul de donație.
În ședința publică din 22 mai 2003
de la Judecătoria Brașov, reclamantul, reprezentat prin avocat, a depus cerere
prin care a învederat că înțelege să se judece în contradictoriu cu Statul
Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Prin întâmpinarea din 13 august 2003
Ministerul Finanțelor Publice, prin D.G.F.P. Brașov, a invocat la rându-i
excepția lipsei calității procesuale pasive motivată prin dispozițiile art. 25
și art. 37 din Decretul nr. 31/1954.
În ședința publică de la 9 octombrie
2003 Judecătoria Brașov a admis excepția ridicată de Municipiul Brașov, a
respins excepția ridicată de Ministerul Finanțelor Publice, a dispus scoaterea
din cauză a Municipiului Brașov și a stabilit că Statul Român are calitate de
pârât reprezentat fiind de Ministerul Finanțelor Publice.
Prin sentința civilă nr. 8414 din 9
octombrie 2003 Judecătoria Brașov a admis acțiunea introdusă de reclamantul B.M.
împotriva pârâtului Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice
și a constatat nulitatea absolută a donației făcută de reclamant cu privire la
imobilul din Brașov, înscris în C.F.25182 Brașov nr.top 680/2, în prezent
înscrisă în C.F.28116 Brașov nr.top 680/2, constând în grădină de 957 mp.
D.G.F.P. Brașov a declarat apel în
numele Ministerului Finanțelor Publice susținând că prima instanță a respins
nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive și a soluționat nelegal
fondul pricinii.
Apelul a fost respins ca nefondat
prin decizia civilă nr. 206/Ap din 15 martie 2004 pronunțată de Curtea de Apel
Brașov, secția civilă, reținând că, față de obiectul pricinii constând în
constatarea nulității absolute a unui contract de donație în care parte este
Statul Român, în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului
Român.
Instanța de apel a cercetat și
fondul cauzei, concluzionând că prima instanță a pronunțat o sentință legală și
temeinică.
Împotriva acestei decizii a declarat
recurs D.G.F.P. Brașov în numele și în baza mandatului încredințat de
Ministerul Finanțelor Publice.
Cu referire la reprezentarea
statului se susține că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității
procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice.
Recursul vizează și modul de
soluționare a fondului pricinii.
Recursul astfel formulat se privește
a fi declarat de Statul Român, parte în proces, prin Ministerul Finanțelor
Publice.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 25 din Decretul nr. 31/1954
„Statul este persoana juridică în raporturile în care participă nemijlocit, în
nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații. El participă în astfel de
raporturi prin Ministerul Finanțelor, afară de cazurile în care legea
stabilește anume alte organe în acest scop”.
Conform art. 12 alin. (1), (4) și
(5) din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi date, după caz,
în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităților publice
centrale și locale, a altor instituții publice de interes național, județean
sau local, iar în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra
bunului, titularul dreptului de administrare are obligația să arate instanței
cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de
procedură civilă, caz în care statul este reprezentat de Ministerul Finanțelor,
iar unitățile administrativ-teritoriale de către consiliile județene sau de
consiliile locale, care dau mandat scris președintelui consiliului județean,
respectiv primarului.
În fine, prin art. 19, art. 21 alin.
(1) și art. 38 din Legea nr. 215/2001, comunele, orașele și județele sunt
persoane juridice de drept public, având patrimoniu propriu și capacitate
juridică deplină, autoritățile administrației publice prin care se realizează
autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, comunale și
orășenești, ca autorități deliberative, și primarii ca autorități executive,
iar consiliile locale au, printre altele, și atribuții de administrare a
domeniului public și privat al comunei sau orașului.
În raport cu dispozițiile legale
enunțate și de obiectul pricinii, constatarea nulității absolute a unui contract
de donație, acțiune introdusă de reclamant în scopul aducerii imobilului donat
în categoria celor preluate abuziv definite astfel prin art. 2 lit. c) din
Legea nr. 10/2001, instanțele aveau obligația, în funcție de natura dreptului
și finalitatea urmărită de reclamant, de a fixa cadrul procesual în limitele
căruia judecata va avea loc.
Aceasta presupunea ca instanțele să
analizeze calitatea procesuală pasivă a părților indicate de reclamant succesiv
ca pârâte, anume Municipiul Brașov prin primar și ulterior Statul Român prin
Ministerul Finanțelor Publice, numai după ce ar fi stabilit natura juridică a
imobilului obiect al contractului de donație în sensul dacă acesta a aparținut
domeniului public sau privat al statului ori domeniului public sau privat al
municipiului Brașov.
Ori, prima instanță și apoi instanța
de apel, au statuat în sensul lipsei calității procesuale pasive a municipiului
Brașov și existenței acestei calități în persoana Statului Român reprezentat de
Ministerul Finanțelor Publice, fără a face asemenea verificări, ceea ce
constituie încălcarea rolului activ sub aspect procesual și cazul de recurs
prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Ca urmare, în temeiul prevederilor
art. 312 alin. (1) și (2) și art. 315 alin. (2) C. proc. civ., recursul de față
va fi admis, hotărârile date în cauză vor fi casate, iar dosarul va fi trimis
spre rejudecare în primă instanță Judecătoriei Brașov, care, în raport de cele
mai sus arătate, va rezolva mai întâi problema calității părților astfel încât
să lege raportul de drept procesual între titularii dreptului dedus judecății,
iar apoi va soluționa fondul litigiului.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Statul
Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 206/Ap
din 15 martie 2004 a Curții de Apel Brașov, secția civilă.
Casează decizia atacată, precum și
sentința civilă nr. 8414 din 9 octombrie 2003 a Judecătoriei Brașov și trimite
cauza la Judecătoria Brașov pentru rejudecare în primă instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 7 aprilie 2005.