ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 761/2006

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 761 din 6 februarie 2006 Prin sentința penală nr. 399 din 5 octombrie 2005 a Tribunalului Ialomița a fost respinsă cererea condamnatului S.V.L. de întrerupere a executării pedepsei de 22 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prin sentința penală nr. 403/2000 a aceluiași tribunal. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut, în baza anchetei sociale efectuate, că familia condamnatului nu se află în situația prevăzută de art. 453 lit. c) C. proc. pen., starea locativă precară, și lipsurile materiale cu care se confruntă membri familiei neputând fi ameliorate în termenul maxim de 3 luni prevăzut de lege.

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia penală nr. 884 din 15 noiembrie 2005, a respins apelul declarat de condamnat împotriva hotărârii primei instanțe, considerând nefondate criticile formulate în sensul că motivele invocate impuneau întreruperea executării pedepsei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs condamnatul care a susținut că familia sa se confruntă cu greutăți materiale deosebite fiind lipsită de venituri, că locuința pe care o ocupă este insalubră și cererea de întrerupere a executării pedepsei este pe deplin justificată. Recursul declarat nu este întemeiat. În conformitate cu dispozițiile art. 455 raportat la art. 453 alin. (1) lit. c) C. proc.

pen., executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când din cauza unor împrejurări speciale continuarea pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat și familie. În acest caz executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni și numai o singură dată. Prin cererea adresată instanței condamnatul a susținut că familia sa are o situație economică precară, că mama sa, cei patru frați minori, concubina și cu cei doi copii minori ai recurentului locuiesc în condiții improprii, și că pentru rezolvarea acestei probleme ar fi necesară întreruperea executării pedepsei. Din referatul de anchetă socială aflat în dosar, rezultă că opt membrii ai familiei condamnatului se confruntă cu grave probleme materiale, locative și de sănătate, însă acestea datează de mai multă vreme și nu pot fi remediate în termenul de 3 luni prevăzut de lege.

Așa fiind, soluțiile instanțelor de fond și de apel de respingere a cererii de întrerupere a executării pedepsei, sunt conforme cu dispozițiile legale evocate. În consecință, Curtea, constatând nefondate criticile formulate de condamnat, urmează, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) C. proc. pen, a respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat, cu obligarea condamnatului la cheltuieli judiciare către stat. S-a stabilit ca onorarul pentru apărătorul din oficiu a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.