ÎCCJ, Decizia nr. 121/2006

ÎCCJ, Decizia nr. 121/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 217/P/1997 din 29 mai 1998, Parchetul

de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, secția parchetelor militare, a dispus

punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de

libertate, a inculpaților:

de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b)

C. pen. și de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1),

art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. b),

art. 75 lit. a) și art. 13 din același cod.

infracțiunilor prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175

lit. e), art. 176 lit. b) C. pen. și de art. 25, cu referire la art. 20,

raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen.,

toate cu aplicarea art. 33 lit. b), art. 75 lit. a) și art. 13 din același cod.

prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174

alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen. și de art. 25, cu

referire la art. 31 alin. (2) și art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art.

175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. b), art.

75 lit. a) și art. 13 din același cod.

prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174

alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen. și de art. 25, cu

referire la art. 31 alin. (2) și art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art.

175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. b), art.

75 lit. a) și art. 13 din același cod.

prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen. și

de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1),

art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a)

și art. 13 din același cod.

infracțiunii prevăzute de art. 174 alin. (1), art. 174 lit. e) C. pen., cu

aplicarea art. 73 lit. b) și art. 13 din același cod.

Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitului lt. col. C.D., sub aspectul infracțiunilor

prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art.

176 lit. b) C. pen. și de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174

alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33

lit. b), art. 75 lit. a), art. 13 C. pen., întrucât fapta nu există.

În același sens s-a dispus cu privire la inculpatul

g-ral maior (r) Ș.I., sub aspectul infracțiunilor prevăzute de art. 25,

raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen. și

de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175

lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b), art. 75 lit.

a), art. 13 C. pen., întrucât fapta nu există.

S-a dispus neînceperea urmăririi penale în privința:

- militarilor în termen care au făcut parte din

dispozitivele formate în: „Piața Libertății”, „str. Horea - zona Metropol -

Astoria”, „Piața Mărăști”, „Calea Moților”, sub aspectul infracțiunii prevăzute

de art. 178 alin. (2) și (5) C. pen., întrucât în cauză a intervenit

prescripția răspunderii penale;

- inculpatului lt. col. C.I.L., sub aspectul

infracțiunii prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2) și art. 20,

raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.,

întrucât fapta nu există;

- g-ral lt. (r) C.I., sub aspectul infracțiunilor

prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art.

176 lit. b) C. pen. și de art. 25, raportat la art. 20 - art. 174 alin. (1),

art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., întrucât faptele nu există;

- inculpaților M.I., g-ral maior (r) Ș.I., N.C., col.

(r) I.N., col. R.S. și a lucrătorilor de miliție și securitate, sub aspectul

infracțiunilor prevăzute de art. 250 alin. (1) și (2) și art. 266 alin. (1) C.

pen., întrucât în cauză a intervenit amnistia (art. 2 din Decretul - lege nr.

2/1990).

S-a reținut de către organul de urmărire penală că,

în urma dispoziției date de C.N., în seara zilei de 17 decembrie 1989, a fost

organizată o teleconferință cu primii secretari ai comitetelor județene de

partid, la care au participat și conducători ai autorităților având atribuții

de menținere a ordinii publice, precum și câțiva comandanți de mari unități

militare.

Autoritățile județului Cluj au fost reprezentate la

teleconferința menționată, de M.I., în calitate de prim secretar al comitetului

județean și președinte al consiliului popular județean, g-ral col. T.I., în

calitate de comandant al Armatei a IV-a și g-ral maior Ș.I., în calitate de șef

al Inspectoratului județean de miliție.

În timpul teleconferinței menționate, care a

început la ora 18.00, șeful statului s-a referit la evenimentele revoluționare

ce aveau loc la Timișoara, calificate de către acesta. ca acțiuni provocate de

huligani, impulsionate de forțe externe interesate în destabilizarea regimului

politic din România.

Cu acest prilej, inculpații menționați au ascultat

dialogul dintre C.N., I.C. și R.B., din care rezulta că la Timișoara se făcea

uz de armă împotriva demonstranților.

În aceeași seară, după terminarea teleconferinței,

inculpatul M.I. a dat ordin de intensificare a acțiunilor de patrulare, pe

străzile municipiului Cluj, a unităților militare și ale miliției, alarmate

încă din timpul zilei.

Anterior, în seara zilei de 16 decembrie 1989,

ministrul apărării naționale a transmis, personal, inculpatului g-ral col.

T.I., un ordin conținând 14 puncte, referitor, între altele, la pregătirea de

luptă și înarmarea unităților militare, modul de avertizare și de folosire a

armelor de foc, în caz de nesupunere la somație, precum și la mișcările de

trupe pe străzile municipiului.

În baza acestui ordin, inculpatul T.I. a dispus

dislocarea unităților militare din Florești și Someșeni, în sensul constituirii

detașamentelor de intervenție, având ca misiune blocarea căilor de acces spre

principalele piețe și sediile autorităților din municipiul Cluj.

În executarea acestui ordin, inculpatul col. B.V. (pe

atunci maior) a constituit la U.M. 01215 Florești, pe care o comanda, două detașamente

de intervenție.

În cursul zilei de 17 decembrie 1989, unitățile

militare din garnizoanele Someșeni și Florești au primit, succesiv, alarma

pentru exercițiu și, apoi, alarma pentru luptă parțială.

În intervalul dintre cele două alarme, comandanții

unităților militare din localitățile menționate au primit ordin, de la

inculpatul T.I., ca militarii ce urmau a fi scoși din unități, să aibă asupra

lor armament și muniție, să aresteze persoanele ce nu se vor supune somațiilor

și chiar să fie împușcate.

Prin caracterul lui excesiv, acest ordin a depășit

prevederile ordinului în 14 puncte primit de la ministrul apărării naționale.

Executarea acestui ordin era de natură a expune la

riscuri majore, viața cetățenilor, întrucât militarii ce formau detașamentele

de intervenție, erau slab instruiți, aceștia fiind încorporați abia în luna

septembrie 1989.

Ulterior, în seara zilei de 18 decembrie 1989, în

municipiul Cluj-Napoca a sosit N.C., din partea Comitetului Politic Executiv al

Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a subliniat necesitatea

executării dispozițiilor date de șeful statului în teleconferința din 17

decembrie 1989.

În fine, în seara zilei de 20 decembrie, în

municipiul Cluj-Napoca a venit și g-ral lt. I.C., care a făcut cunoscut organelor

județene, situația de la Timișoara și existența anumitor informații obținute

din afara țării, între care unele se refereau la pericolul desprinderii

Transilvaniei de România.

Tot în seara zilei de 20 decembrie 1989 a avut loc o

nouă teleconferință, împrejurare în care inculpatul M.I. l-a asigurat pe C.N.

că va executa ordinele primite, după care a dat dispoziții în sensul formării

de patrule înarmate ale armatei și suplimentarea numărului de patrule ale

miliției.

În dimineața zilei de 21 decembrie 1989, inculpatul

M.I. a avut o convorbire cu E.C., primind dispoziții, urmare cărora s-a

intensificat activitatea de patrulare în municipiul Cluj-Napoca.

Tot în urma acestor dispoziții, inculpatul T.I. a

ordonat comandantului U.M. 01278 Someșeni, să pregătească o companie pentru

intervenție.

În exercitarea atribuțiilor sale de comandant unic al

forțelor militare din județul Cluj, în data de 21 decembrie 1989, inculpatul

M.I. a cerut și primit o hartă la scară mică a municipiului Cluj.

S-au stabilit linii de comunicare între comandamentul

Armatei a 4-a și șeful Inspectoratului județean de poliție, prilej cu care au

fost instalate stații de emisie-recepție în cabinetele inculpaților M.I. și

T.I.

Cu aprobarea inculpatului M.I., s-au luat măsuri

pentru formarea unor dispozitive formate din militari pentru paza unor

obiective și dispunerea unor efective ale miliției în piețe și alte locuri

publice, unde exista posibilitatea adunării unui număr mai mare de persoane.

Toate aceste forțe urmau a fi folosite conform planului

unic de intervenție întocmit în baza Ordinului nr. 02600/1988, al ministrului

de interne și aprobat de inculpatul M.I.

În acest sens, inculpatul T.I. a stabilit, împreună

cu lt. col. G.D., șeful statului major și col. P.P., șeful Secției operații, modul

de asigurare a pazei de către unități ale armatei și a dat ordine în acest

sens.

Totodată, inculpatul menționat a trimis ofițeri de

legătură la unitățile militate din Someșeni și Florești, pentru a instrui

militarii din aceste unități, asupra modului de îndeplinire a ordinului în 14

puncte, dat de ministrul apărării naționale.

În acest context, s-a stabilit ca inculpatul maior

D.I., pe atunci căpitan în U.M. 01278 Someșeni, să constituie un dispozitiv la

podul de pe râul Someș, având ca scop obturarea accesului grupurilor de

persoane dinspre str. Horea către Piața Mihai Viteazu.

În executarea acelorași dispoziții, inculpatul col.

B.V., pe atunci maior, a primit ordin de constituire a unui dispozitiv pe str.

Moților, pentru a împiedica trecerea manifestanților din cartierul Mănăștur,

spre centrul orașului.

În aceeași zi au fost constituite astfel de

dispozitive și în alte zone, toate vizând împiedicarea prin forță a populației

de a-și manifesta nemulțumirea față de regimul politic existent.

În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 15.30,

după ce a aflat de eșecul mitingului organizat la București, tânărul N.C. a

început să strige lozinci antidictatoriale și, însoțit de mai mulți trecători

ce i s-au alăturat, s-a îndreptat spre un dispozitiv militar comandat de

căpitanul C.D.

Postat în fața dispozitivului menționat, arătându-și

pieptul, tânărul N.C. a cerut militarilor să tragă asupra sa.

Cu pistolul în mână, orientat vertical, căpitanul

C.D. a atenționat grupul în care se afla N.C., să nu se apropie de dispozitivul

militar.

Ripostând, N.C. l-a apucat pe ofițer de reverele

mantalei, după care, luptându-se, au căzut împreună pe carosabil.

Concomitent, o altă persoană din grup a încercat să

smulgă pistolul mitralieră de la unul dintre militarii din dispozitiv.

În aceste condiții, un alt militar în termen,

temându-se că vor fi dezarmați, a strigat să se tragă, moment în care militarii

au executat două sau trei rafale de armă, atât în plan orizontal, cât și în

plan vertical.

În urma acestor rafale, persoana care a încercat să

smulgă pistolul mitralieră din mâna militarului în termen, a fost împușcat

mortal și, în cădere, agățându-se de armă, a declanșat focul spre locul unde

N.C. se lupta cu căpitanul C.D.

În timpul focului necontrolat menționat, cei doi au

fost răniți, prin împușcare. Alte persoane au fost ucise sau rănite de focurile

de armă executate de ceilalți militari.

Auzind focurile de armă, inculpatul M.I. a cerut

explicații inculpatului T.I., care i-a raportat că un grup de huligani a atacat

dispozitivul menționat, rănind un militar și un civil, iar militarii au

reacționat în mod legal, folosind armamentul din dotare.

În aceeași zi, la lăsarea serii, dintr-un alt

dispozitiv, comandat de cpt. I.G., s-a executat foc asupra altor grupuri de

civili, fiind ucisă o persoană și rănite alte trei.

Aflând că s-au produs victime în Piața Libertății,

coloane de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu, cărora li s-au alăturat

și alți cetățeni, au înaintat spre centrul orașului, ajungând în apropierea

dispozitivului situat la podul de peste râul Someș, comandat de maiorul D.I.,

pe atunci căpitan.

Deși cetățenii demonstrau pașnic, inculpatul D.I.,

speriat, le-a cerut să nu staționeze, întrucât are ordin să tragă.

În jurul orei 15.40, din ziua de 21 decembrie 1989,

coloana de manifestanți a ajuns la aproximativ 50 m de dispozitivul menționat.

Surescitat, inculpatul D.I. a repetat cu voce tare

că are ordin să tragă și că va trage. Totodată, acesta a făcut semn unui vatman

care oprise tramvaiul pe care îl conducea, să continue deplasarea.

La plecarea tramvaiului, C.V.S., aflată în grupul de

manifestanți, a aruncat spre militarii din dispozitiv, o sticlă cu 2 l amoniac

lichid.

În acest moment, inculpatul D.I. a ridicat pistolul

în plan vertical și a tras un foc de avertisment, fiind urmat de militarii din

dispozitiv care, la rândul lor, au tras focuri de avertisment.

Pentru că focurile de avertisment nu și-au atins

scopul, inculpatul D.I. a ordonat deschiderea focului spre grupul de

manifestanți, iar el a executat foc, cu pistolul din dotare, asupra unui

autoturism ce se apropia de dispozitiv.

Tot cu acel prilej, inculpatul D.I. a îndreptat

pistolul spre C.E., împușcându-l în piept, atunci când acesta a ajuns în fața

magazinului F.

Mai mulți cetățeni au intervenit pentru a acorda

ajutor victimei.

Inculpatul D.I. i-a somat să pună mâinile la ceafă și

să se întoarcă cu fața spre zidul clădirii.

Din ordinul aceluiași inculpat au fost executate în

continuare focuri de armă, atât pentru avertizare, cât și la picioarele

manifestanților.

La fiecare deschidere a focului, manifestanții se

retrăgeau lângă ziduri, de fiecare dată fiind făcute victime.

În timpul executării acestor focuri de armă,

inculpatul D.I. l-a împușcat în cap, mortal, pe Ț.M.C.

Prin utilizarea armelor de foc în zona Astoria -

Metropol din municipiul Cluj, au fost ucise prin împușcare 4 persoane, iar alte

10 au fost rănite.

În aceeași zi, pe str. Moților, unde era dispus

dispozitivul comandat de col. B.V., pe atunci maior, circulația pietonală și

auto a fost permisă până spre seară.

Pentru că lt. major H.M. a retras grupa de militari

aflată sub comanda sa, din dispozitivul menționat, inculpatul B.V. a constituit

o altă grupă, sub comanda maiorului C.I.L., care a primit misiunea de a

împiedica trecerea coloanei de manifestați, având în față trei autovehicule de

mare capacitate, cu farurile aprinse, ce a apărut în fața acestui dispozitiv,

la lăsarea serii.

În jurul orelor 18.00 coloana de manifestanți s-a

apropiat de dispozitivul comandat de inculpatul C.I.L.

Pentru oprirea coloanei au fost făcute somații și

apoi s-a executat foc de avertisment în plan vertical, din ordinul ofițerului

menționat.

În urma acestor focuri de armă, autovehiculele au

fost oprite.

Observând, însă, că nimeni nu a fost rănit,

manifestanții au ajuns la concluzia că militarii erau dotați numai cu muniție

de exercițiu.

Cu toate acestea, coloana de manifestanți nu a mai

înaintat, iar cei aflați în autobasculante au coborât.

Pentru că militarii din dispozitiv erau orbiți de

farurile aprinse, inculpatul C.I.L. a ordonat deschiderea focului, în plan

orizontal, spre farurile autobasculantelor.

În aceeași zi, în jurul orei 17.00, în fața

dispozitivului militar din piața Mărăști, comandat de col. T.G., s-au adunat

grupuri de cetățeni, care au strigat lozinci și și-au manifestat adeziunea cu

demonstranții de la Timișoara.

În timpul acestor manifestații, un cetățean a urcat

la volanul unui autobuz ce fusese oprit în zonă și l-a condus spre

autovehiculele militare, cu scopul vădit de a intra în coliziune cu acestea.

S-a deschis foc asupra roților autobuzului, care a

fost oprit, fără a se înregistra victime.

Fără informarea prealabilă a col. T.G., din

garnizoana Someșeni au fost trimise, după ora 20.00, mai multe mașini de luptă

în sprijinul dispozitivului comandat de acesta.

Drept urmare, la sosirea mașinilor de luptă,

crezându-se atacați, militarii din dispozitiv s-au culcat pe asfalt, unii

dintre aceștia deschizând focul.

Unul din gloanțele trase de militari a rănit la

picior pe C.M.

După ora 21.00 au fost executate în continuare focuri

de armă, în plan vertical.

Datorită modului imprudent de orientare a armei de

către unul dintre militari, a fost rănit la piciorul drept K.M., care se afla

în balconul apartamentului său de la etajul 11 al unui bloc situat în fața dispozitivului.

După încetarea focurilor de avertizare, inculpatul

fruntaș B.M.A., l-a împușcat în cap, mortal, pe R.I. care se apropia

amenințător spre dispozitiv.

S-a conchis că, în condițiile menționate, au fost

săvârșite următoarele fapte concrete:

- Inculpatul M.I., în calitate de prim-secretar al

fostului Comitet Județean de Partid Cluj și de președinte al Consiliului

Județean de Apărare, a determinat pe inculpatul g-ral col. T.I. să ordone,

contrar prevederilor legale, trimiterea trupelor din subordine, cu armament și

muniție de război, să acționeze împotriva populației care manifesta pașnic

împotriva dictaturii, creând prin aceasta un pericol vital iminent, soldat cu

uciderea prin împușcare a 26 persoane și rănirea, în aceeași modalitate, a unui

număr de alte 52 persoane.

- Inculpatul g-ral col. (r) T.I., în calitate de

comandant al Armatei a IV-a, a pus în aplicare „ordinul în 14 puncte” al

ministrului apărării naționale, care încălca dispozițiile legale, ordonând

scoaterea trupelor din subordine în stradă, dotate cu muniție de război, ceea

ce a creat un pericol vital iminent, soldat cu consecințele arătate mai sus.

- Inculpatul D.I., în calitate de comandant al

dispozitivului militar de la intrarea în Piața Mihai Viteazu, pe podul de pe

râul Someș, a ordonat militarilor din subordine, deschiderea focului spre

coloana de manifestanți, ignorând dispozițiile art. 40 alin. (2) din Decretul

nr. 367/1971, cauzând moartea a 4 persoane și rănirea altor 10. Totodată,

personal, acesta a ucis prin împușcare 2 persoane și a mai rănit cel puțin una.

- Inculpații B.V. și C.I.L., în calitate de

comandanți ai dispozitivului militar plasat pe str. Moților, au ordonat,

separat și împreună, deschiderea focului în plan orizontal și la picioare, în

direcția coloanei de manifestanți, cauzând moartea prin împușcare a 9 persoane

și rănirea altor 13 persoane.

- Inculpatul B.M.A., militar în termen, făcând parte

din dispozitivul militar creat la 21 septembrie 1989, în Piața Mărăști, din

Cluj-Napoca, a împușcat mortal pe R.I., ignorând dispozițiile Decretului nr.

367/1971.

Prin sentința nr. 33 din 9 aprilie 2003, secția

penală a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul M.I., pentru

infracțiunile de instigare la omor deosebit de grav și de instigare la

tentativă de omor deosebit de grav.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art.

10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 lit. c), d) și art. 124 C.

pen. a încetat procesul penal față de inculpatul T.I., pentru infracțiunile de

ucidere din culpă (26 victime) și de vătămare corporală gravă (30 infracțiuni),

prin schimbarea încadrării din infracțiunile de instigare la omor deosebit de

grav și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav, în infracțiunile de

instigare la ucidere din culpă și vătămare corporală gravă.

În temeiul acelorași texte a încetat procesul penal

față de inculpatul col. B.V., pentru infracțiunile de ucidere din culpă (9

victime) și de vătămare corporală din culpă [6 infracțiuni prevăzute de art.

184 alin. (1) și (3) C. pen. și 7 infracțiuni prevăzute de art. 184 alin. (2)

și (4) din același cod], prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunile

determinate prin actul de sesizare al instanței.

A încetat procesul penal, pe același temei legal,

față de inculpatul C.I.L., pentru infracțiunile de ucidere din culpă (9

victime), 6 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184

alin. (1) și (3) C. pen. și 7 infracțiuni de vătămare corporală din culpă

prevăzute de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen., prin schimbarea încadrării

juridice din infracțiunile reținute în sarcina acestuia prin rechizitoriu.

În ceea ce privește pe inculpatul fruntaș (r) B.M.A.,

făcându-se aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C.

proc. pen., s-a dispus achitarea pentru infracțiunea de omor calificat

prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c) C. pen., cu

aplicarea art. 73 lit. b) și art. 13 C. pen.

În latura civilă, în temeiul art. 346, 14 și urm. C.

proc. civ., au fost admise acțiunile în daune formulate de părțile civile C.E.,

I.D., P.M., Ț.R., V.B., C.I., I.V., L.L., P.R.H., M.S., M.N., P.M., R.M.V.,

B.F., S.A., M.I., D.S., P.L.M., C.I.O., B.Ș., S.R., T.A., B.L., R.G., K.G.,

R.M.D., M.G., P.C., D.C.D., P.D., C.V., N.M.I., R.M., C.M.I., N.C.N., P.T.,

P.G., N.A., S.I.A., S.E.M., M.C., N.G., T.B.A., L.D., M.M., B.I., B.P.I., C.I.,

C.M., D.M., E.I., C.C., B.I.O., J.I., I.A.D., F.V., M.A., J.V., S.L., M.D.,

F.A.L., L.D.O., L.I.D., M.E., P.I., V.E.M., C.A., S.M. și N.A.I. și au fost

obligați inculpații menționați, în solidar cu partea responsabilă civilmente,

la plata de daune materiale și morale, precum și a cheltuielilor judiciare.

Au fost respinse cererile de despăgubiri formulate de

părțile vătămate F.C.I., M.M.I., G.A., precum și cele formulate de I.D.R.,

P.A.I., N.M., L.S., M.M.A., D.C., P.I.O., P.T.V., D.Z., S.C.A., S.M.A., M.A.N.,

S.Z.A., S.A.N. și S.T.

Prin aceeași hotărâre, prima instanță a constatat că

părțile vătămate D.M., B.L., C.Ș., D.A., D.M.I., A.O. și K.M. nu s-au

constituit părți civile în cauză.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că

probatoriul administrat în cauză a confirmat, în esență, situația de fapt

reținută prin rechizitoriu.

Cu referire la inculpatul T.I., s-a reținut că, chiar

dacă s-a disjuns cauza în privința incidentului din fața Anticariatului,

instanța este obligată, în raport cu împrejurarea punerii în mișcare a acțiunii

penale față de acesta pentru toate evenimentele din municipiul Cluj Napoca, să

rezolve cauza în întregime, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi

penale.

Spre deosebire de rechizitoriu, în care s-a reținut

că inculpatul D.I. ar fi ucis două persoane, instanța de judecată a apreciat că

acest inculpat a ucis, nemijlocit, numai pe victima C.E.

Totodată, în ce privește pe inculpatul B.M.A., căruia

i s-a imputat prin actul de sesizare, uciderea, prin împușcare, a victimei

R.I., instanța a reținut că nu există probe certe din care să rezulte că

inculpatul menționat este autorul acestei fapte.

Cu privire la contribuția celorlalți inculpați la

uciderea sau rănirea persoanelor care s-au aflat în zonele unde militarii au

constituit dispozitive, s-au reținut următoarele:

formate din militari, cu referire la dispozițiile primite de la șeful statului

în timpul teleconferințelor, ordinul ministrului apărării naționale și

informațiile primite cu privire la o planificată invazie a României, inculpații

M.I. și T.I. au avut neîndoielnica reprezentare a iminenței unei situații de

luptă reale, precedată de dezordini interne.

Napoca, în cursul zilei de 21 decembrie 1989, demonstrează că măsurile luate de

inculpatul T.I., nu au fost suficiente și corespunzătoare reglementărilor din

capitolul II al Decretului nr. 367/1971, astfel încât să prevină uciderea și

rănirea unui număr atât de mare de persoane. Totodată, din probele administrate

a rezultat că inculpatul menționat nu s-a preocupat de asigurarea punerii

corespunzătoare în practică a planului de acțiune, în vederea evitării

producerii de victime. Astfel, spre deosebire de factorii de comandă aparținând

Ministerului de Interne, care au folosit în intervențiile făcute, numai ofițeri

și subofițeri ce au acționat într-o modalitate ce nu a cauzat ucideri sau

vătămări corporale, în dispozitivele formate din militari, conform ordinului

inculpatului T.I., au fost introduși militari cu o pregătire precară, având

încărcătoarele atașate armelor din dotare, deși nu se constatase în concret

existența vreunei situații de natura celei prevăzute de actul normativ

menționat. În fine, deși a fost informat asupra incidentelor produse,

inculpatul a menținut în zonele aglomerate ale orașului, dispozitivele

constituite în modul arătat. Mai mult, acesta a dispus instalarea de noi

dispozitive, ceea ce a accentuat starea de tensiune dintre armată și populația

civilă, ceea ce a determinat confruntări în urma cărora s-au produs victime.

S-a concluzionat că, prin modul cum a planificat și

pus în aplicare acțiunile militare, inculpatul a încălcat principiile de ordin

militar menite să protejeze viața persoanelor, precum și dispozițiile art. 40

din Decretul nr. 367/1971.

Urmare a lipsei de prevedere și ușurinței în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau, inculpatul T.I. a cauzat

uciderea a 26 persoane și rănirea altor 53 persoane, toate prin împușcare.

Prin urmare, în raport cu consecințele produse,

faptele reținute în sarcina inculpatului menționat întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpă, prevăzute de art. 178

alin. (2) și (5) C. pen., de vătămare corporală gravă (23 infracțiuni)

prevăzută de art. 182 alin. (2) și (4) C. pen. și de vătămare corporală (30

infracțiuni), prevăzută de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen.

S-a apreciat că faptele reținute în sarcina acestuia,

reprezentând consecința modului defectuos de organizare și realizare a planului

de acțiune, nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care

acesta a fost trimis în judecată, întrucât, așa cum a rezultat din probele

administrate, formarea dispozitivelor de militari a fost concepută ca o acțiune

de intimidare, pentru prevenirea tulburării ordinii publice, și nu în scopul

unei confruntări violente cu manifestanții.

întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care acesta a fost

trimis în judecată sau a altei infracțiuni. Astfel, din materialul probator

administrat a rezultat poziția defensivă a acestuia față de evenimente, lipsa

oricărei inițiative din partea sa pentru combaterea manifestanților. În fine,

chiar dacă au existat consultări între acesta și inculpatul T.I., acestea nu

pot fi considerate de natură a contribui la declanșarea focurilor de armă

împotriva manifestanților, atâta timp, cât inculpatul M.I. nu a cerut să fie

scoase trupe în stradă, a atras atenția să nu se tragă, iar ulterior a adresat

reproșuri celor pe care i-a considerat implicați în deschiderea focului și

chiar a cerut, prin stație, să nu se tragă în manifestanți.

reținut că aceștia, ca profesioniști în arta militară, au acționat fără

prevedere, dispunând deschiderea focului. Astfel, chiar dacă cele trei utilaje

grele ce rulau spre dispozitiv, prezentau un pericol pentru siguranța

militarilor, dată fiind slaba pregătire a acestora, cei doi inculpați trebuiau

să prevadă că aceștia nu vor reuși a îndeplini ordinul de a se trage numai

asupra farurilor și cauciucurilor utilajelor. Mai mult, împușcarea victimelor

putea fi evitată, prin recurgerea la manevre de deplasare a trupelor spre

străzi lăturalnice, așa cum a procedat lt. maj. H.M.

În raport cu situația critică și tensionată în care

s-au aflat, nu se poate considera, însă, că cei doi inculpați ar fi urmărit sau

acceptat producerea morții ori rănirii unor persoane, ca rezultat al executării

focurilor de armă asupra roților și farurilor utilajelor ce se deplasau între

dispozitivul militar.

Ca urmare, s-a concluzionat că faptele celor doi

inculpați trebuie încadrate în infracțiunea de ucidere din culpă, prevăzută de

art. 178 alin. (2) și (5) C. pen. (9 victime), în 6 infracțiuni de vătămare

corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen., precum și

în 7 infracțiuni de vătămare corporală gravă din culpă, prevăzute de art. 184

alin. (2) și (4) C. pen.

în raport cu împrejurările rezultate din probele administrate, se impune a se

reține că acest inculpat a împușcat mortal pe C.E., de la o distanță de 3 m,

după care a ordonat, în mod repetat, foc de avertisment asupra manifestanților,

fiind ucise 3 persoane și rănite alte 10 persoane.

S-a mai apreciat că, față de împrejurările în care au

fost comise faptele de către acest inculpat, cu referire la faptul că a fost

amenințat de col. C.F., că va fi trimis în judecată pentru trădare și la faptul

exercitării de violențe asupra sa de către unii manifestanți, care i-au produs

o puternică tulburare, se impune reținerea de circumstanțe atenuante.

Împotriva hotărârii primei instanțe au declarat

recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpații

T.I., B.V., D.I. și C.I.L., părțile civile B.F., C.A., M.C., M.M.E., I.D.,

J.V., J.I., B.I., L.D., N.M.I., P.G., N.C.N., R.M., B.A.I., I.A.D., D.C.D.,

C.I., V.D.S., M.E., N.A., D.Z., L.D., L.S., N.M., P.M., C.I.O., C.E.L., C.V.,

M.A., S.R., C.M., R.M.V., R.L., R.G., P.T.V., F.G., R.M.D., I.V., T.B.A., B.Ș.,

S.E.M., M.G., C.R.I., F.A. și D.M., precum și avocatul A.T.

Prin decizia nr. 291 din 25 octombrie 2004,

pronunțată în dosarul nr. 60/2004, al Înaltei Curți de Casație și Justiție,

completul de 9 judecători, au fost admise recursurile declarate în cauză, a

fost casată hotărârea atacată și s-a dispus trimiterea cauzei, la aceeași instanță,

în vederea rejudecării.

Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar

a reținut că prima instanță nu s-a conformat dispoziției art. 334 C. proc.

pen., privind punerea în discuția părților, a schimbării încadrării juridice a

faptelor cu a căror judecare a fost învestită.

Or, schimbarea încadrării, cu neobservarea

dispoziției legale menționate, constituie o încălcare vădită a dispozițiilor ce

reglementează desfășurarea procesului penal, sancționată în condițiile art. 197

alin. (1) C. proc. pen., dacă vătămarea produsă nu poate fi înlăturată în alt

mod.

Vătămarea nu poate fi înlăturată în acest caz,

întrucât schimbarea încadrării juridice a coincis cu momentul soluționării

fondului, împrejurare în raport cu care părțile au fost lipsite de orice posibilitate

de a se apăra în raport cu eventualitățile create de noua încadrare.

În fine, s-a reținut că prin sentința atacată nu s-a

demonstrat existența temeiurilor avute în vedere la admiterea cererilor de

despăgubiri și, respectiv, respingerea acestora, precum și criteriile

stabilirii cuantumului despăgubirilor și modalitatea determinării acestora.

În aceste condiții, instanța de control judiciar nu

are posibilitatea de a verifica dacă au fost aplicate corect principiile ce

guvernează soluționarea acțiunii civile în procesul penal.

Prin sentința nr. 329 din 23 mai 2005, în rejudecare

după casare cu trimitere, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție

a condamnat inculpații:

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru instigare la

infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art.

174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. a), a art. 74, 76 și a art. 13 din același cod, la 5 ani închisoare și 2

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru

instigare la tentativa de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat

la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu

aplicarea art. 75 lit. a), art. 74, art. 76 și art. 13 din același cod.

În baza art. 33 lit. a) și b) și a art. 34 lit. b) C.

pen. a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul M.I. să execute pedeapsa cea

mai grea, de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 71 din același cod.

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., precum

și degradarea militară prevăzută de art. 67 C. pen., pentru instigare la

infracțiunea de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art.

174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. a), art. 74, art. 76 și art. 13 din același cod, la 7 ani închisoare, 5

ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și

degradarea militară prevăzută de art. 67 C. pen., pentru instigare la tentativă

de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 25, raportat la art. 20, art. 174

alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. a), art. 74, art. 76 și art. 13 din același cod.

În baza art. 33 lit. a) și b) și a art. 34 lit. b) C.

pen. a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, 5 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și

degradarea militară, cu aplicarea art. 71 din același cod.

În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea

juridică, privind pe inculpații B.V. și C.I.L., din infracțiunile prevăzute de

art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art.

175 lit. e), art. 176 lit. b) și de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2),

raportat la art. 20, art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., în

infracțiunile prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (1), raportat

la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea

art. 75 lit. a) și art. 13 din același cod și, respectiv, de art. 25, art. 174

alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75

lit. a) și a art. 13 C. pen.

A condamnat inculpații col. B.V. și lt. col. C.I.L.,

la câte 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară prevăzută de art. 67 C. pen.,

pentru instigare, în condițiile participației improprii, la infracțiunea de

omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (1),

raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) și art. 13

din același cod și la câte 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară prevăzută de

art. 67 C. pen., pentru instigare, în condițiile participației improprii, la tentativă

de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (1)

C. pen., raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176

lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), art. 74, art. 76 și art. 13 din

același cod.

În baza art. 33 lit. a) și b) și a art. 34 lit. b) C.

pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpații B.V.

și C.I.L. să execute câte 9 ani închisoare, 5 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară, cu aplicarea

art. 71 din același cod.

5 - În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat

încadrarea juridică, din infracțiunea de omor deosebit de grav, prevăzută de

art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e), art. 176 lit. b) C. pen., în infracțiunea

de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) și art. 175 lit. e) C. pen.,

cu aplicarea art. 13 din același cod, text de lege în temeiul căruia a

condamnat pe inculpatul maior D.I., la 15 ani închisoare și 10 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară

prevăzută de art. 67 C. pen.

În baza art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) și

art. 175 lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., a condamnat pe același

inculpat, la 10 ani închisoare, 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară prevăzută de art. 67 din

același cod, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

A condamnat pe inculpatul D.I., la 15 ani închisoare

și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și

degradarea militară prevăzută de art. 67 C. pen., pentru instigare, în

condițiile participației improprii, la infracțiunea de omor deosebit de grav

prevăzută de art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit.

e), art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și a art. 13 din

același cod.

În baza art. 33 lit. a) și b) și a art. 34 lit. b) C.

pen., a contopit pedepsele, urmând ca inculpatul D.I. să execute pedeapsa cea

mai grea, de 15 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen. și degradarea militară prevăzută de art. 67 C.

pen., cu aplicarea art. 71 din același cod.

6 - În baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art.

10 lit. e) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul fruntaș B.M.A., pentru

infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la

art. 175 lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) și art. 13 C. pen.

A obligat inculpații să plătească părților civile,

despăgubiri și cheltuieli judiciare, după cum urmează:

A - pe inculpații M.I., T.I., B.V. și C.I.L., în

solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la:

1 - 50 milioane lei cheltuieli de înmormântare și

parastase, 3,3 milioane lei onorariu de avocat, 5 milioane lei cheltuieli de

transport, 500 milioane lei pentru îngrijirea copiilor și 500 milioane lei

daune morale, părții civile B.F., soția victimei B.G.

2 - 75 milioane cheltuieli de înmormântare și

parastase pentru victima Z.C., 500 milioane lei daune morale și 50 milioane lei

cheltuieli judiciare. părții civile Ș.B.

3 - 300 milioane lei daune materiale, 300 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile B.L.

4 - 75 milioane lei cheltuieli de înmormântare și

parastase și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile I.I.C.

5 - 115 milioane lei daune materiale, 300 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.V.

6 - 30 milioane lei daune materiale, 150 milioane lei

daune morale și 25 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile G.A.

7 - 20 milioane lei daune materiale, 150 milioane

daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile K.G.

8 - 30 milioane lei daune materiale, 70 milioane lei

daune morale și 25 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile D.M.

9 - 800 milioane daune materiale, 800 milioane daune

morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.G.

10 - 50 milioane daune materiale, 200 milioane lei

daune morale și 15 milioane lei, părților civile L.S., M.M.A. și M.N.

11 - 400 milioane lei daune materiale, 700 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile N.M.I.

12 - 100 milioane daune materiale, 500 milioane lei

daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.L.M.

13 - 150 milioane lei daune materiale și 50 milioane

lei cheltuieli judiciare, părții civile P.C.A.

14 - 20 milioane lei daune materiale, 300 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile D.C.D.

15 - 15 milioane lei daune materiale, 10 milioane lei

daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare. părții civile P.D.

16 - 50 milioane lei daune materiale, 150 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile R.G.

17 - 18 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 35 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile R.M.D.

18 - 24 milioane lei daune materiale, 50 milioane lei

daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile R.L.

19 - 50 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.Z.A.

20 - 500 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.R.

21 - 15 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile T.A.

22 - 10 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile D.S.

B. Pe inculpații M.I., T.I. și D.I., în solidar cu

partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la:

23 - 40 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile B.V.

24 - 200 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.E.L.

25 - 20 milioane lei daune materiale, 50 milioane lei

daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.I.

26 - 200 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile I.D.R.

27 - 100 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile I.V.

28 - 200 milioane lei daune materiale, 600 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile L.L.

29 - 80 milioane lei daune materiale, 40 milioane lei

daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.R.H.

30 - 100 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.N.

31 - 50 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.S.

32 - 200 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.M.

33 - 15 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.M.A.

34 - 200 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile R.M.V.

35 - 500 milioane lei daune materiale, 700 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile Ț.R.

C. Pe inculpații M.I. și T.I., în solidar cu partea

responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la:

36 - 50 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile B.I.

37 - 25 milioane lei daune materiale, 50 milioane lei

daune morale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile B.A.I.

38 - 50 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile B.I.O.

39 - 50 milioane lei daune materiale, 150 milioane

lei daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.A.

40 - câte 70 milioane lei daune materiale, 200

milioane lei daune morale și 25 milioane lei cheltuieli judiciare, părților

civile C.C., C.A.D. și C.I.I.

41 - 10 milioane lei daune materiale, 25 milioane lei

daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.M.

42 - 30 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.R.I.

43 - 30 milioane lei daune materiale, 50 milioane lei

daune morale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile C.M.A.

44 - 50 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 25 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile D.M.

45 - 50 milioane lei daune materiale, 50 milioane lei

daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile D.M.C.

46 - 20 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile E.I.

47 - 30 milioane lei daune materiale, 40 milioane lei

daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile F.G.

48 - 100 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile F.A.

49 - 50 milioane lei daune materiale, 300 milioane

lei daune morale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile F.C.I.

50 - 15 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile I.A.D.

51 - 400 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile J.V.

52 - câte 100 milioane lei daune materiale, 250

milioane lei daune morale și 35 milioane lei cheltuieli judiciare, părților

civile J.I. și J.A.

53 - 297 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile L.D.

54 - 150 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile L.D.O.

55 - 75 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile L.I.D.

56 - 200 milioane lei daune morale și 20 milioane lei

cheltuieli judiciare părții civile, D.I.

57 - câte 30 milioane lei daune materiale, 250

milioane lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părților

civile M.C. și M.A.N.

58 - 30 milioane lei daune materiale, 500 milioane lei

daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.D.

59 - 15 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.M.E.

60 - 218 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.E.

61 - 80 milioane lei daune materiale, 700 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile M.A.

62 - 150 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare. părții civile M.M.

63 - 400 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile N.C.N.

64 - câte 15 milioane lei daune materiale, 15 milioane

lei daune morale și 25 milioane lei cheltuieli judiciare părților, civile N.A.

și N.A.I.

65 - 50 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile N.G.

66 - 15 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.M.A.

67 - 400 milioane lei daune morale, 200 milioane lei

daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.G.

68 - 20 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 10 milioane lei cheltuieli judiciare. părții civile P.I.

69 - 30 milioane lei daune materiale, 100 milioane

lei daune morale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.T.V.

70 - 50 milioane lei daune morale, 200 milioane lei

daune materiale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile P.T.

71 - 800 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.E.M.

72 - 10 milioane lei daune, părții civile S.I.A.

73 - 15 milioane lei daune materiale, 150 milioane

lei daune morale și 15 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.L.G.

74 - 60 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 30 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile S.M.M.

75 - 50 milioane lei daune materiale, 500 milioane

lei daune morale și 50 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile T.B.A.

76 - 50 milioane lei daune materiale, 200 milioane

lei daune morale și 20 milioane lei cheltuieli judiciare, părții civile V.E.M.

D. Pe inculpații M.I., T.I. și B.M.A., în solidar cu

partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la 700 milioane

lei daune materiale, 500 milioane lei daune morale și 50 milioane lei

cheltuieli judiciare, părții civile R.M.

E. A respins, ca nefondate, cererile de despăgubiri

civile și cheltuieli judiciare formulate de C.R.E., D.Z., P.A.M., R.M.E, S.A.,

S.A.N. și S.T.

F. A respins cererea de obligare la plată, în cauză,

ca parte responsabilă civilmente a Ministerului Finanțelor Publice, pentru

Statul Român.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat

că, așa cum corect a reținut procurorul în actul de trimitere în judecată a

inculpaților, manifestațiile pașnice împotriva dictaturii, în luna decembrie 1989,

în Cluj, au fost reprimate prin folosirea armatei și a armamentului de război.

În urma acestor acțiuni represive au fost împușcate

un număr de 79 persoane, din care 26 persoane au încetat din viață.

Vina inculpatului M.I. constă în aceea că, în calitate

de prim secretar al comitetului județean de partid, a avut comanda

politico-militară și a condus efectiv represiunea.

Inculpatul T.I., în calitate de comandant al Armatei

a IV-a la acea dată, se face vinovat de organizarea, împreună cu inculpatul

M.I., a acțiunii de reprimare a manifestanților, prin scoaterea în stradă a

militarilor înarmați cu muniție de război. Acesta, cu intenție și premeditare,

a pus în aplicare „ordinul în 14 puncte” al ministrului apărării, ordin contrar

Constituției, nelegal și neregulamentar.

Inculpații B.V., C.I.L. și D.I. au ordonat, separat

și împreună, deschiderea focului spre manifestanți, cauzând împușcarea a 22

cetățeni, din care 9 persoane au fost împușcate mortal.

La individualizarea pedepselor, instanța de fond a

avut în vedere limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal,

pentru faptele săvârșite de inculpați, gravitatea acestor fapte, vârsta

înaintată și starea precară a sănătății inculpaților M.I. și T.I., faptul că

inculpații B.V. și C.I.L. au avut grade inferioare celui avut de inculpatul

T.I., precum și gravitatea deosebită a faptelor inculpatului D.I., ce s-a

dovedit a fi fost cel mai zelos dintre făptuitori.

În latura civilă, instanța de fond s-a pronunțat în

limita cererilor părților civile, în