ÎCCJ, Decizia nr. 291/2004

M.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen. și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.;

T.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen. și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.;

B.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la participație improprie la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen. și de instigare la participație improprie la tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2) și art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.;

C.I.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la participație improprie la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen. și de instigare la participație improprie la tentativă de omor deosebit de grav, prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2) și la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.;

D.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., de tentativă la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) și la art. 175 lit. e) C. pen., de instigare la participație improprie la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) din același cod și de instigare la participație improprie la tentativă de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 31alin. (2) și la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.;

B.M.A., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e), cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. S-a reținut că, în urma dispoziției date de N.C., în calitate de șef al statului și de Secretar general al P.C.R., în seara zilei de 17 decembrie 1989, a fost organizată o teleconferință cu primii secretari ai comitetelor județene de partid, la care au participat și factorii ce răspundeau de ordinea publică în județe, precum și unii comandanți de mari unități ale armatei. Din partea autorităților județului Cluj au participat, între alții, inculpatul M.I., în calitate de prim-secretar al Comitetului județean de partid și de președinte al Consiliului popular județean, inculpatul general col. T.I., în calitate de comandant al Armatei a IV-a, precum și generalul maior Ș.I. în calitate de șef al Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne. În timpul teleconferinței, care a început la ora 18.00, șeful statului s-a referit la evenimentele ce aveau loc la Timișoara, afirmând că acestea au fost provocate de bande de huligani impulsionate de forțe externe interesate în destabilizarea regimului politic din România. Cu acest prilej, inculpații M.I. și T.I. au ascultat dialogul avut de N.C. cu I.C., secretar al C.C. al P.C.R., aflat la Timișoara, precum și cu R.B., prim-secretar al Comitetului județean de partid Timiș, din care rezulta că, în acele momente, la Timișoara se făcea uz de arme de foc împotriva manifestanților. În timpul teleconferinței, la întrebarea șefului statului, inculpatul M.I. i-a răspuns că situația din municipiul Cluj-Napoca era normală. Tot în seara de 17 decembrie 1989, după terminarea teleconferinței, inculpatul M.I., în calitate de președinte al Consiliului Județean de Apărare Cluj, a dat ordin să fie intensificate acțiunile de patrulare ale forțelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne, pe străzile municipiului Cluj-Napoca, care fuseseră alarmate încă din timpul zilei. Anterior, în jurul orei 23.00 din seara de 16 decembrie 1989, ministrul apărării naționale a transmis, personal, inculpatului g-ral col. T.I., un ordin conținând 14 puncte, care se referea, între altele, la pregătirea de luptă și înarmarea unităților, la modul de avertizare și de folosire a armelor de foc în caz de nesupunere la somație, precum și la mișcările de trupe pe străzile municipiului. În baza ordinului în 14 puncte, pe care-l primise de la ministrul apărării naționale, inculpatul g-ral col. T.I., în calitate de comandant al Armatei a 4-a, a dat ordin încă din noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, unităților din microgarnizoanele Florești și Someșeni, aflate în apropiere de municipiul Cluj-Napoca, să constituie detașamente de intervenție, având misiunea de a bloca toate căile de acces spre principalele piețe și sediile instituțiilor politice și administrative ale acestui municipiu. În executarea acestui ordin, inculpatul colonel B.V., pe atunci maior, a constituit la U.M. 01215 Florești, pe care o comanda, două detașamente de intervenție. În cursul zilei de 17 decembrie 1989, unitățile militare din microgarnizoanele Someșeni și Florești au primit, succesiv, alarma pentru exercițiu și, apoi, alarma pentru luptă parțială. În intervalul dintre aceste două alarme, comandanții unităților din cele două microgarnizoane au fost convocați de Comandamentul Armatei a IV-a, unde inculpatul g-ral col. T.I. le-a dat ordin ca militarii ce urmau a fi scoși din unități, să aibă asupra lor armament și muniție, iar persoanele care nu se vor supune somațiilor, să fie arestate și chiar împușcate, depășind, astfel, prin caracterul lui excesiv și periculos, prevederile ordinului în 14 puncte, primit de la ministrul apărării naționale. Executarea acestui ordin era de natură a expune viața cetățenilor la riscuri majore, deoarece militarii ce intrau în compunerea detașamentelor de intervenție, fiind încorporați abia în luna septembrie a anului 1989, erau slab instruiți și puteau să acționeze fără autocontrolul necesar. Ulterior, în seara zilei de 18 decembrie 1989, în municipiul Cluj-Napoca a sosit C.N., în calitate de reprezentant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., care a subliniat necesitatea executării dispozițiilor date de N.C. în cadrul teleconferinței, iar în după amiaza zilei de 20 decembrie 1989 a venit și generalul locotenent I.C., care a făcut comunicări privind situația existentă la Timișoara și în legătură cu anumite informații obținute din afara țării, între care unele se refereau la pericolul ca Transilvania să fie desprinsă de România. S-a mai reținut că în seara zilei de 20 decembrie 1989, cu ocazia unei noi teleconferințe, inculpatul M.I. l-a asigurat pe N.C. că va executa ordinele primite, după care a dat dispoziții ca armata să formeze patrule proprii și să le înarmeze, iar Inspectoratul județean al Ministerului de Interne să-și suplimenteze numărul de patrule. În dimineața zilei de 21 decembrie 1989, în urma unei convorbiri telefonice cu E.C., care i-a cerut să ia măsuri dure, inculpatul M.I. a dat dispoziții care au dus la intensificarea activității de patrulare în municipiul Cluj-Napoca. Tot, în urma acestor dispoziții, inculpatul g-ral col. T.I. a ordonat comandantului U.M. 01278 Someșeni, să pregătească o companie pentru intervenție. În exercitarea atribuțiilor sale de comandant unic al forțelor militare din județul Cluj, inculpatul M.I. a cerut în ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 12.00, să se aducă o hartă la scară mică, a municipiului Cluj, aceasta fiindu-i prezentată după puțin timp de un ofițer din gărzile patriotice. S-au stabilit, apoi, linii de comunicare directă între Comandamentul Armatei a 4-a și șeful Inspectoratului Județean al Ministerului de Interne, cu care prilej au fost instalate, în cabinetele inculpaților M.I. și T.I., stații de emisie-recepție prin care să poată fi recepționate mesajele transmise de miliție și trupele de securitate. Totodată, s-a convenit, cu aprobarea inculpatului M.I., ca paza unor obiective să fie asigurată de armată, iar forțele aparținând Ministerului de Interne, să fie dispuse în piețe și în alte locuri unde se putea aduna un număr mare de persoane, aceste forțe urmând a fi folosite conform planului unic de intervenție întocmit în baza Ordinului ministrului de interne nr. 02600/1988, ce fusese aprobat de inculpatul M.I., în calitate de președinte al Consiliului Județean al Apărării. Ca urmare, inculpatul g-ral col. T.I. a stabilit, împreună cu șeful de stat major, lt.col. G.D., și cu șeful secției operații, col. P.P., modul de asigurare a pazei obiectivelor de către unități ale armatei, dând ordine în acest sens, după care a trimis ofițeri de legătură la unitățile din microgarnizoanele Someșeni și Florești, pentru a face instrucție cu privire la modul de îndeplinire a ordinului, în 14 puncte, dat de ministrul apărării naționale. În acest context s-a stabilit ca inculpatul maior D.I., pe atunci căpitan în U.M. 01278 Someșeni, să constituie un dispozitiv la podul de pe râul Someș, pentru a obtura accesul grupurilor de persoane dinspre strada Horea, către Piața Mihai Viteazu. La rândul său, inculpatul col. B.V., pe atunci maior, a primit ordin să constituie un dispozitiv pe strada Moților, pentru a împiedica trecerea manifestanților din cartierul Mănăștur, spre centrul orașului. În aceeași zi au fost constituite și alte dispozitive, comandate de diferiți ofițeri, urmărindu-se împiedicarea populației, prin forță, de a-și manifesta nemulțumirea față de regimul social-politic existent. În jurul orei 15.30 din ziua de 21 decembrie 1989, după ce s-a aflat despre eșecul mitingului organizat la București, tânărul N.Că. a început să strige lozinci antidictatoriale și, însoțit de mai mulți trecători, care i s-au alăturat, s-a îndreptat spre un dispozitiv comandat de cpt. C.D. și, arătându-și pieptul, a cerut să se tragă asupra sa. Cu pistolul în mână, orientat cu țeava în sus, cpt. C.D. i-a atenționat pe cei din grupul în care se afla N.Că., să nu se apropie. Ripostând, N.Că. l-a apucat pe ofițer de reverele mantalei, după care, luptându-se, s-au prăbușit împreună pe carosabil. În același timp, o altă persoană din grup a pus mâna pe țeava pistolului mitralieră cu care era înarmat un militar în termen, încercând să i-l smulgă. În aceste condiții, un alt militar în termen, temându-se că vor fi dezarmați, a strigat să se tragă, moment în care militarii din dispozitiv au și executat două sau trei rafale de armă, atât în plan orizontal, cât și în plan vertical. În urma acestor rafale, cel care încercase să smulgă pistolul mitralieră din mâna militarului în termen, a fost împușcat mortal, iar în cădere, agățându-se de armă, a declanșat focul spre locul unde N.Că. se lupta cu cpt. C.D. În urma acestui foc necontrolat de pistol mitralieră, N.Că. și cpt. C.D. au fost răniți prin împușcare, iar alte 11 persoane au fost ucise sau rănite de focurile de armă declanșate de ceilalți militari. La auzul focurilor de armă, inculpatul M.I. a cerut explicații coinculpatului T.I., care i-a raportat că un grup de huligani a atacat un dispozitiv, rănind un ofițer și un civil, iar militarii au reacționat, folosind armamentul în mod legal. La lăsarea serii, dintr-un alt dispozitiv, comandat de cpt. I.G., s-a tras asupra altor grupuri, fiind ucisă o persoană și rănite alte trei. Aflând că s-au produs victime în Piața Libertății, coloane de muncitori de la Combinatul de Utilaj Greu, cărora li s-au alăturat și alți cetățeni, au înaintat spre centrul orașului, ajungând în apropierea dispozitivului comandat de inculpatul maior D.I., atunci căpitan, care avea misiunea să oprească trecerea pe podul de peste râul Someș. Speriat, deși cetățenii demonstrau pașnic și cereau să nu se tragă, inculpatul D.I., având pistolul în mână, le-a cerut să nu staționeze, întrucât are ordin să tragă. În jurul orei 15.40 din ziua de 21 decembrie 1989, când coloana de manifestanți a ajuns la aproximativ 50 de metri de dispozitiv, inculpatul D.I., surescitat, repeta cu voce tare că are ordin să tragă și va trage, făcând, totodată, semne unui vatman, care oprise tramvaiul ce-l conducea, să-și continue deplasarea. Producându-se panică în momentul plecării tramvaiului, C.V.S. a aruncat din rândul manifestanților, spre militarii din dispozitiv, o sticlă cu 2 litri de amoniac lichid. În acest moment, inculpatul cpt. D.I. a ridicat pistolul în plan vertical și a tras un foc de avertisment în aer, fiind urmat de militarii în termen, care au tras și ei focuri de avertisment. Pentru că nu reușise să intimideze pe manifestanți, inculpatul D.I. a dat ordin militarilor din dispozitiv să tragă în manifestanți, iar el a tras, cu pistolul, spre un autoturism ce se apropia de dispozitiv. Tot cu acel prilej, inculpatul D.I. a îndreptat pistolul spre C.E., împușcându-l în piept, atunci când acesta a ajuns în fața magazinului F. În momentul în care alți trei cetățeni au intervenit pentru a acorda ajutor victimei, inculpatul D.I. i-a somat să pună mâinile la ceafă și să-și întoarcă fețele spre zidul clădirii. Din ordinul inculpatului D.I. au fost executate, în continuare, focuri de armă, atât pentru avertizare, cât și la picioarele manifestanților. La fiecare deschidere a focului, manifestanții se retrăgeau lângă ziduri, de fiecare dată fiind făcute victime. În timpul executării acestor focuri de armă, inculpatul D.I. l-a împușcat mortal, în cap, pe Ț.M.C. Prin utilizarea armelor de foc, în zona Astoria-Metropol din municipiul Cluj-Napoca au fost ucise, prin împușcare, 4 persoane, iar alte 10 persoane au fost rănite. Tot în ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 15.30, în urma ordinului dat de inculpatul g-ral col. T.I., inculpatul B.V., pe atunci maior, a format un dispozitiv, în scopul de a împiedica pe manifestanții ce veneau din cartierul Mănăștur, să ajungă în centrul municipiului Cluj-Napoca. Pe strada Moților a fost permisă atât circulația pietonilor, cât și aceea auto, până spre seară, când a apărut o coloană de manifestanți având în față trei autovehicule de mare capacitate cu farurile aprinse. Pentru că lt. major H.M. a retras grupa de militari aflată sub comanda sa, care era destinată să întâmpine coloana de manifestanți, inculpatul B.V. a constituit o altă grupă, punând-o sub comanda coinculpatului C.I.L., pe atunci maior, căruia i-a dat misiunea să împiedice trecerea manifestanților ce veneau dinspre Mănăștur, spre centrul municipiului. În jurul orei 18.00, coloana de manifestanți s-a apropiat de dispozitivul comandat de inculpatul maior C.I.L. Pentru oprirea acestei coloane, au avut loc somații, după care, din ordinul inculpatului C.I.L., militarii din dispozitiv au executat foc de avertisment în plan vertical. În urma acestor focuri de armă, autovehiculele au fost oprite, însă manifestanții, observând că nu fusese nimeni rănit, au ajuns la concluzia că militarii erau dotați numai cu muniție de manevră. Cu toate acestea, coloana de manifestanți nu a mai înaintat, iar cei care se aflau în autobasculante, au coborât. Pentru că militarii din dispozitiv erau orbiți de farurile aprinse, inculpatul C.I.L. a dat ordin să se execute foc asupra farurilor, trăgându-se în direcție orizontală. În acest fel au fost ucise, prin împușcare, 9 persoane, alte 13 fiind rănite. În jurul orei 17.00 din aceeași zi, la un dispozitiv militar instalat în Piața Mărăști, comandat de col. T.G., s-au adunat grupuri de cetățeni care au strigat lozinci și și-au exprimat adeziunea cu manifestanții de la Timișoara. În timpul acestei manifestații, un cetățean a urcat la volanul unui autobuz ce fusese oprit, conducându-l spre autovehiculele militare, cu scopul vădit de a produce o coliziune. Față de această situație, deschizându-se focul asupra roților, autobuzul a fost oprit, fără să se înregistreze victime. După ora 20.00, au fost trimise din microgarnizoana Someșeni, mai multe mașini de luptă în ajutorul dispozitivului comandat de col. T.G., fără informarea prealabilă a acestuia. La sosirea mașinilor de luptă, temându-se că acestea au fost trimise pentru a-i ataca, militarii din dispozitiv s-au culcat pe asfalt, unii dintre ei trăgând cu armele. Unul din gloanțele trase de acești militari a rănit la picior pe C.M., căruia i-au fost necesare 14 - 16 zile de îngrijiri medicale. În continuare, au fost executate focuri de armă în plan vertical, și după ora 21.00. În aceste condiții, datorită modului imprudent în care a fost orientată arma de către unul dintre militarii din dispozitiv, un glonț a lovit, la piciorul drept, pe K.M., care se afla în balconul apartamentului său de la etajul 11 al unui bloc din fața dispozitivului militar, provocându-i leziuni, pentru vindecarea cărora i-au fost necesare 23 - 25 zile de îngrijiri medicale. S-a reținut că rănirea celor două persoane s-a datorat stării de confuzie și imprudenței în folosirea armelor de foc, vinovăția pentru vătămarea corporală produsă acestora revenind celor care, ignorând starea de pericol, au dispus scoaterea trupelor în stradă, cu armament și muniție de război. După ora 21.00, când a încetat executarea focurilor de avertizare, inculpatul fruntaș B.M.A., văzând pe R.I. apropiindu-se amenințător de dispozitiv, a îndreptat arma spre el, împușcându-l, în cap, mortal. S-a conchis că, în condițiile menționate, au fost săvârșite următoarele fapte concrete: - Inculpatul M.I., în calitate de prim-secretar al fostului Comitet județean de partid Cluj și de președinte al Consiliului Județean de Apărare, a determinat pe inculpatul g-ral col. T.I. să ordone, contrar prevederilor legale, trimiterea trupelor din subordine, cu armament și muniție de război, să acționeze împotriva populației care manifesta pașnic împotriva dictaturii, creând prin aceasta un pericol vital iminent, ce s-a soldat cu uciderea prin împușcare a 26 persoane și rănirea altor 52, fapte care constituie instigare la comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav și instigare la tentativa de omor deosebit de grav prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. și, respectiv, de art. 25, raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și a art. 13 din același cod; - Inculpatul g-ral col.(r) T.I., în calitate de comandant al Armatei a 4-a, a pus în aplicare „ordinul în 14 puncte” al ministrului apărării naționale, care încălca dispozițiile legale, ordonând scoaterea trupelor din subordine, dotate cu armament și muniție de război, pe străzile municipiului Cluj-Napoca, ceea ce a creat un pericol vital iminent, soldat cu moartea prin împușcare a unui număr de 26 persoane și rănirea altor 52, fapte care constituie infracțiunile de instigare la omor deosebit de grav și tentativă la omor deosebit de grav prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. și respectiv, de art. 25, raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și a art. 13 din același cod. - Inculpatul D.I., în calitate de comandant al dispozitivului militar de la intrarea în Piața Mihai Viteazu, pe podul de pe Someș, prin ignorarea dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Decretul nr. 367/1971, a ordonat militarilor din subordine, deschiderea focului de armă spre coloana de manifestanți care intenționa să treacă podul, iar personal a ucis prin împușcare, două persoane și a mai rănit cel puțin una, cauzând în total, prin acțiunile sale directe și ordinele date, moartea a patru persoane și rănirea altor 10, fapt care constituie infracțiunile de omor deosebit de grav, tentativă la omor deosebit de grav, instigare la omor deosebit de grav și instigare la tentativă la omor deosebit de grav, prevăzute de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen.; de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și art. 176 lit. b) C. pen.; de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) din același cod, precum și de art. 25, raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), a art. 31 alin. (2) și a art. 13 C. pen.; - Inculpații B.V. și C.I.L., în calitate de comandanți în cadrul dispozitivului militar plasat pe strada Moților, la contactul cu manifestanții ce doreau să se deplaseze spre centrul orașului, prin ignorarea dispozițiilor art. 40 alin. (2) din Decretul nr. 367/1971, au ordonat, separat și împreună, deschiderea focului în plan orizontal și la picioare spre manifestanți, cauzând moartea prin împușcare, a unui număr de 9 persoane și rănirea altor 13, fapte ce constituie infracțiunile de instigare la omor deosebit de grav și de instigare la tentativă la omor deosebit de grav prevăzute de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. și, respectiv, de art. 25, raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a), a art. 31 alin. (2) și a art. 13 din același cod; - Inculpatul B.M., militar în termen, făcând parte din dispozitivul creat la 21 decembrie 1989 în Piața Mărăști din Cluj-Napoca, prin nerespectarea dispozițiilor Decretului nr. 367/1971, a împușcat mortal pe R.I., faptă care constituie infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e), cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. Procedând la judecarea cauzei, prin încheierea din 1 februarie 1999, secția penală a Curții Supreme de Justiție a admis excepția invocată de inculpați, prin apărătorii lor, la data de 25 ianuarie 1999, înainte de citirea rechizitoriului, cu privire la nerespectarea prevederilor legale referitoare la sesizarea instanței și, potrivit art. 300 alin. (2) C. proc. pen., a restituit dosarul, la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, în vederea refacerii actului de sesizare, respectiv pentru punerea în mișcare a acțiunii penale de către procurorul competent, după efectuarea expertizei medico-legale, în condițiile art. 117 alin. (2) C. proc. pen. Cu adresa nr. 188/1999 din 5 mai 1999, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a sesizat din nou instanța, prin rechizitoriul cu conținut identic, mai puțin prima parte a dispozitivului, în care acțiunea penală a fost pusă legal în mișcare de Procurorul militar șef al secției parchetelor militare, care a și dispus trimiterea în judecată a inculpaților. S-au atașat, totodată, actele privind expertiza psihiatrică efectuată inculpaților în stare de internare. Înainte de citirea rechizitoriului, au fost primite cererile de constituire ca părți civile, a persoanelor vătămate. A. I. Prin sentința nr. 33 din 9 aprilie 2003, secția penală a Curții Supreme de Justiție, făcând aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul M.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., precum și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. II. În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor celorlalți inculpați, după cum urmează: - Pentru inculpatul g-ral col. (r) T.I., din infracțiunile de instigare la omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. și de instigare la tentativă de omor deosebit de grav prevăzută de art. 25, raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) și (5) C. pen. (26 victime), în 30 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen. (părți vătămate N.E., N.A.I., L.D., M.M.E., F.C.I., S.L., F.V., B.L., I.D., P.T., C.A., V.E.M., P.I., D.A., L.I.D., D.M., I.B., B.V., C.I., L.M., M.S., P.M., R.G., K.G., R.M.D., G.R., G.A., P.D., C.M. și K.M.) și în 23 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. (părți vătămate N.A.C., C.Ș., D.L., M.C., M.E., P.G., D.M.O., J.V., N.C.N., F.A.L., B.I., A.O., I.I., L.L., M.N., R.M.V., T.A., B.L., M.G., P.C., P.C.D., C.V. și N.M.). În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și a art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 lit. c) și d) și la art. 124 C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului T.I., constatându-se că a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni. - Pentru inculpatul col. B.V., din infracțiunile prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., precum și la art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2) și art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. c) și la art. 176 lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) și (5) din același cod (victime B.G., S.Ș., M.L.C., V.I., N.G.A., P.A., C.I., B.Z.C. și S.D.A.), în 6 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen. (părți vătămate R.G., K.G., R.M.D., R.G., G.A. și P.D.) și în 7 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. (părți vătămate T.A., B.L., M.G., P.C., P.C., C.V. și N.M.). În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și a art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 lit. c) și d) și la art. 124 C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului B.V., pentru toate aceste infracțiuni. - Pentru inculpatul lt.col. C.I.L., din infracțiunile prevăzute de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., precum și la art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., într-o singură infracțiune de ucidere din culpă prevăzută de art. 178 alin. (2) și (5) din același cod (victime B.G., S.Ș., M.L.C., V.I., N.G.A., P.A., C.I., B.Z.C. și S.D.A.), în 6 infracțiuni de vătămare corporală din culpă prevăzute de art. 184 alin. (1) și (3) C. pen. (părți vătămate R.G., K.G., R.M.D., R.G., G.A. și P.D.) și în 7 infracțiuni de vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. (părți vătămate T.A., B.L., M.G., P.C., C.P., C.V. și N.M.). În baza art. 11 pct. 2 lit. b) și a art. 10 lit. g) C. proc. pen., cu referire la art. 122 lit. c) și d) și la art. 124 C. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului C.I.L., constatându-se că a intervenit prescripția răspunderii penale pentru toate aceste infracțiuni. - Pentru inculpatul maior D.I., din infracțiunile prevăzute de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., de art. 20, raportat la art. 174 alin. (1) și la art. 175 lit. e) C. pen., de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) din același cod și de art. 25, cu referire la art. 31 alin. (2), raportat la art. 20, art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen., în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. e) C. pen. (victimă C.E.), în infracțiunea de omor deosebit de grav săvârșită în condițiile omorului calificat cu participație improprie, prevăzută de art. 31 alin. (2), raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) din același cod (victime I.I., P.T. și Ț.M.C.), pentru care, aplicându-se și art. 74, art.76 alin. (2) și art. 13 C. pen., a fost condamnat la câte 5 ani închisoare, precum și în infracțiunea de tentativă la omor deosebit de grav, în condițiile omorului calificat cu participație improprie, prevăzută de art. 31 alin. (2), cu referire la art. 20, raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 lit. e) și la art. 176 lit. b) C. pen. (victime A.O., B.V., C.I., I.I., L.L., L.M., M.S., M.N., P.M. și R.M.V.), pentru care, prin aplicarea art. 74, a art. 76 alin. (2) și a art. 13 C. pen., a fost condamnat la 2 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul D.I. să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare. III. În ceea ce privește pe inculpatul fruntaș (r) B.M.A., făcându-se aplicarea art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus achitarea acestui inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1), raportat la art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 73 lit. b) și a art. 13 C. pen. B. Făcându-se aplicarea art. 346, precum și a dispozițiilor art. 14 și urm. C. proc. pen., au fost admise acțiunile civile formulate în cauză, inculpații fiind obligați la despăgubiri, după cum urmează: 1. Inculpatul D.I., solidar cu coinculpatul T.I. și cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la următoarele sume: - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 150.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.El.; - 50.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile I.D.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.M.; - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale și tot 100.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile Ț.R.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.V.; - 18.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 10.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.I.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile I.V.; - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile L.L.; - 15.000.000 lei cu titlu daune materiale, părții civile P.R.H. (văduva victimei L.M.); - 20.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 25.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.S.; - 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 120.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.N.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.P.; - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile R.M.V. 2. Inculpatul B.V., solidar cu inculpatul C.I.L., ambii solidar și cu coinculpatul T.I. și partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la următoarele sume: - 180.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.F.; - 150.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile S.A. (văduva victimei S.Ș.); - 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.I. (tatăl victimei M.L.C.); - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 15.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile D.S. (văduva victimei V.I.); - 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.L.M. (fiica victimei P.A.); - 5.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile I.C. (fiul victimei C.I.); - 21.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.Ș. (tatăl victimei B.C.); - 25.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 150.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile S.R. (văduva victimei S.D.A.); - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile T.A.; - 146.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.L.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 40.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile R.G.; - 20.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 35.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile K.G.; - 11.200.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile R.M.D.; - 11.200.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile R.G.; - 22.500.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile M.G.; - 150.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 100.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.C.; - 20.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 40.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile D.C.D. (fostă P.); - 6.800.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile P.D.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.V.; - 150.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile N.M.I. 3. Inculpatul T.I., solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la următoarele sume: - 150.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile R.M. (văduva victimei R.I.); - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și tot 10.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.M.; - 200.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile N.C.N.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.T.; - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.G.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile N.A.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile S.I.A. (fratele victimei S..); - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile S.E.M. (văduva victimei S.A.); - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.C.; - 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile N.G. (tatăl victimei N.Că.); - 35.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile T.B.A. (tatăl victimei T.B.I.); - 115.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile L.D.; - 45.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 100.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.M. (văduva victimei M.V.); - 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.I. (tatăl victimei B.Is.); - 25.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile B.P.I.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.I. (tatăl victimei C.R.); - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.M.; - 12.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 10.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile D.M.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile E.I. (tatăl victimei I.E.); - 45.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.C. (fiica victimei C.V.); - 50.000.000 lei cu titlu de daune materiale și tot 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile I.B.; - 20.000.000 lei cu titlu de daune materiale și tot 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile J.I. (tatăl victimei J.D.S.); - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile I.A.D.; - 30.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 20.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile F.V.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 200.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile A.M. (văduva victimei M.A.); - 200.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile J.V.; - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 35.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile S.L.; - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 50.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.D. (văduva victimei M.L.); - 100.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile F.A.L. (căsătorită M.); - 50.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile D.L.; - 10.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 20.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile L.I.D.; - 65.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 70.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile M.E.; - 20.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile P.I.; - 50.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 30.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile V.E.M.; - 40.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 25.000.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile C.A.; - 35.000.000 lei cu titlu de daune materiale și 60.000.000 lei cu titlu de daune morale, părții civile S.M. (mama victimei S.I.); - 15.000.000 lei cu titlu de daune materiale, părții civile N.A.I. Prin aceeași sentință, au fost respinse cererile de despăgubiri formulate de părțile vătămate F.C.I., M.M., G.A., precum și de I.D., P.A.I., N.M., L.S., M.M., D.C., P.I., P.T., D.Z., S.C.A., S.M., M.A., S.A., A.S. și Ș.T. Totodată, s-a constatat că părțile vătămate D.M., B.L., C.Ș., D.A., M.D., A.O. și K.M. nu s-au constituit părți civile. Inculpatul D.I. a fost obligat, solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, să plătească statului, suma de 15.000.000 lei cheltuieli judiciare. Inculpații D.I. și T.I. au fost obligați la câte 50.000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorariul de avocat, către următoarele părți civile: E.C., I.D., P.M., Ț.R., B.V., C.I., I.V., L.L., M.S., M.N., M.P. și R.M.V., fiecare inculpat, solidar și cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale. Au mai fost obligați inculpații B.V., C.I.L. și T.I., fiecare, solidar și cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la câte 34.000 lei cheltuieli judiciare, reprezentând onorarii de avocat, către părțile civile D.S., P.L., B.Ș., S.R., T.A., B.L., R.G., K.G., P.C., D.C.D., P.D., C.V. și N.M.I., precum și la câte 800.000 lei. către partea civilă B.F. Inculpatul T.I. a mai fost obligat, solidar cu partea responsabilă civilmente Ministerul Apărării Naționale, la câte 100.000 lei cheltuieli judiciare către părțile civile C.M., N.C.N., P.T., P.G., N.A., S.E.M., M.C., T.B.A., L.D., M.M., I.B., B.P.I., C.I., C.Ma., D.M., E.I., C.C., B.I., J.I., I.A.D., F.V., M.A., J.V., S.L., P.I., V.E.M. și C.A. Prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: În după amiaza zilei de 17 decembrie 1989, a fost convocată o ședință a Comitetului Politic Executiv al fostului Comitet Central al P.C.R., în cadrul căreia C.N., în calitate de Secretar general al partidului, de președinte al statului și de comandant suprem al forțelor armate, a informat pe participanți că în municipiul Timișoara, în urma unei stări conflictuale apărute cu prilejul evacuării din casa parohială a unui preot reformat, s-au declanșat tulburări ce au degenerat în evenimente deosebit de grave, soldate cu distrugeri, incendii, sustrageri, precum și cu ocuparea temporară și devastarea sediului Comitetului Județean Timiș al P.C.R. A precizat că, în timpul acestor tulburări, au fost atacați și răniți militari din trupele Ministerului Apărării Naționale și din forțele Ministerului de Interne, ce se aflau în misiune de apărare a ordinii și liniștii publice. Datorită atitudinii ministrului apărării naționale, a ministrului de interne, precum și a șefului Departamentului Securității Statului, pe care a apreciat-o ca fiind șovăielnică, șeful statului a propus destituirea acestora. Apoi, a cerut să se facă uz de arme de foc, pentru restabilirea ordinii, calificând evenimentele, ca fiind determinate de forțe externe ostile României, care se amestecă în treburile interne. După această ședință, la ora 18.00 din seara aceleiași zile a fost organizată o teleconferință cu factorii de conducere politică din județe și cu comandanții militari, în cadrul căreia C.N. i-a informat pe participanți cu privire la succesiunea evenimentelor de la Timișoara, cerând să fie luate măsuri radicale pentru preîntâmpinarea unor astfel de situații în alte localități. După ce a menționat că, în urma declarării stării de necesitate la Timișoara, a dat ordin forțelor Ministerului de Interne și Ministerului Apărării Naționale să folosească armamentul din dotare pentru reprimarea tulburărilor, i s-a raportat din acel oraș că ordinul respectiv a și fost pus în aplicare. Alături de alte persoane, la sediul Comitetului județean de partid Cluj au participat la teleconferință: inculpatul M.I., în calitate de prim-secretar al comitetului județean, inculpatul g-ral col. T.I., în calitate de comandant al Armatei a 4-a, precum și generalul maior Ș.I., în calitate de șef al Inspectoratului Județean Cluj al Ministerului de Interne. În timpul teleconferinței, după ce s-a comunicat că la Timișoara s-a trecut la executarea ordinului de folosire a armelor de foc, inculpatul M.I. a raportat secretarului general al partidului, că în județul Cluj situația era normală. Datorită situației create, tot în ziua de 17 decembrie 1989, trupele Ministerului Apărării Naționale din întreaga țară au intrat în alarmă de luptă parțială, iar forțele aparținând Ministerului de Interne, au fost puse în stare de alertă maximă. În municipiul Cluj, ca și în celelalte mari orașe, au continuat misiunile de patrulare instituite, încă din noiembrie 1989, cu ocazia Congresului partidului. Patrulele Ministerului Apărării Naționale și Ministerului de Interne aveau misiunea de a controla circulația persoanelor pe străzile orașului și de a nu permite deplasarea în grupuri a cetățenilor. În seara zilei de 17 decembrie 1989, în jurul orei 23.00, ministrul apărării naționale a transmis, comandantului Armatei a 4-a (inculpatul T.I.), un ordin în 14 puncte care reglementa modul de acțiune a trupelor Ministerului Apărării Naționale, prevăzând: - scoaterea muniției și distribuirea acesteia către militari, numai la primirea misiunii de luptă; - pregătirea tuturor subunităților și unităților militare, indiferent de armă, pentru executarea unor misiuni specifice celor de infanterie; - portul permanent al pistolului și muniției aferente de către ofițeri; - atenție sporită pentru paza și păstrarea muniției; - prezența permanentă în unități a tuturor cadrelor; - convocarea în unitățile militare, a cadrelor detașate la lucrări în economia națională; - la nivelul fiecărei companii, formată din trei plutoane, să se asigure comanda cu cel puțin trei ofițeri și un subofițer; - pentru subunitățile de tancuri, destinate să intervină în orice situație, să se stabilească 2-4 militari înarmați, care să acționeze ca desant pe fiecare mașină de luptă; - să fie mobilizați toți militarii prin mijloace politico-educative, să acționeze cu hotărâre; - militarii de pe mașinile de luptă să nu aibă asupra lor materiale voluminoase; - militarii să aibă permanent asupra lor hrană rece pentru o zi; - între unitățile și subunitățile participante la acțiuni de intervenție să se mențină permanent legătura; - folosirea sistemului de somație și intervenție, prin avertizare cu cuvintele „stai”, „stai că trag”, urmând ca, în caz de nesupunere, să se tragă foc în plan vertical, iar dacă era nesocotită somația și avertismentul, să se tragă la picioare; - pentru zădărnicirea acțiunilor întreprinse de cei care tulbură ordinea, să se acționeze prin fixare de front în față și executarea concomitentă a unor manevre în flanc și spate pe străzile paralele. În zilele următoare, ordinul a fost difuzat de inculpatul g-ral col. T.I., în toate unitățile din subordine. Imediat după teleconferința organizată de șeful statului, inculpatul g-ral col. T.I. a convocat comandanții unităților militare din microgarnizoanele Florești și Someșeni, pentru a le transmite conținutul teleconferinței, în legătură cu situația de la Timișoara, în conformitate cu dispozițiile date de C.N. Încă din noiembrie 1989, în microgarnizoana Florești erau constituite două subunități de intervenție sub comanda inculpatului B.V., pe atunci maior, în calitate de comandant al U.M. 01215 Florești. Aceste subunități au fost alarmate în noaptea de 17 spre 18 decembrie 1989, una aflându-se sub comanda căpitanului C.D., iar cealaltă sub comanda căpitanului M.M. În seara zilei de 18 decembrie 1989, în municipiul Cluj-Napoca a sosit C.N., membru al Comitetului Politic Executiv al P.C.R., care participase la ședința acestui organism din 17 decembrie 1989, iar la 20 decembrie 1989 a sosit și C.I., general-locotenent în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Ambii au discutat cu inculpatul M.I., care i-a informat că la Cluj situația era calmă și că se luaseră măsuri de îmbunătățire a aprovizionării populației. Tot în seara zilei de 18 decembrie 1989, orele 22.45, ministrul apărării naționale l-a sunat din nou pe inculpatul g-ral col. T.I. și i-a ordonat să ia măsuri pentru creșterea capacității de luptă, urmând ca, pe plan județean și local, comandanții de garnizoană să acționeze pentru protejarea sediilor instituțiilor, clădirilor, podurilor, așa cum vor stabili primii secretari, în calitate de comandanți ai tuturor forțelor din județ. Ulterior, în dimineața zilei de 20 decembrie 1989, ministrul Apărării Naționale i-a reamintit inculpatului g-ral col. T.I. să acționeze la cererea primului secretar și a reprezentantului Comitetului Politic Executiv, pentru evitarea distrugerii edificiilor, a podurilor, pentru prevenirea incendiilor, a devastării piețelor publice. Fiind elaborat în ziua de 20 decembrie 1989, un plan de acțiune a tuturor unităților militare în municipiul Cluj, în scopul participării la apărarea ordinii publice, la nivelul statului major al Armatei a 4-a s-a pregătit un plan de intervenție a forțelor Ministerului Apărării Naționale, pe străzile acestui municipiu, cu participarea a 10% din efectivele existente în garnizoanele Cluj, Someșeni și Florești. Aceste forțe urmau să se alăture celor ale Ministerului de Interne și să fie amplasate conform unui plan elaborat în perioada 18 - 20 decembrie 1989, de ofițeri ai secției operații din Comandamentul Armatei a 4-a. În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orelor 13.00 - 14.00, după ce a discutat cu ministrul apărării naționale, M.V., precum și cu coinculpatul M.I., inculpatul g-ral col. T.I. a transmis ordinul pentru pregătirea introducerii militarilor în dispozitive, potrivit planului de intervenție, acest ordin fiind comunicat unităților, fie direct de către acest inculpat, fie de către șeful statului major al armatei. Anterior, în jurul orei 11.00 din aceeași zi, din ordinul inculpatului g-ral col. T.I. s-au constituit două grupe de coordonare a intervenției în oraș conduse de lt. col. C.F., pentru subunitățile din Someșeni și de col. L.V., pentru subunitățile din Florești. Pe harta planului de intervenție a militarilor în oraș, la care au lucrat ofițeri din statul major al Armatei a 4-a, au fost fixate locurile de instalare a 34 dispozitive militare cu misiuni de apărare a ordinii publice, stabilindu-se, totodată, să se facă uz de armă, numai în cazuri excepționale, când viața militarilor ar fi pusă în pericol sau ar exista riscul ca aceștia să fie dezarmați, dar numai în condițiile prevăzute de lege. Până la ora 14.42 din ziua de 21 decembrie 1989, s-au primit, la conducerea Armatei a 4-a, informații că aveau loc incidente violente în orașele Sibiu, Cugir și Târgu Mureș. Ca urmare, inculpații M.I. și C.N. au cerut instalarea unor dispozitive la podul de pe Someș, pe calea de acces spre Piața Mihai Viteazu, în zona Mărășești și pe strada Lenin. La rândul său, inculpatul g-ral col. T.I. a dat ordin lt. colonelului C.F., să deplaseze subunitățile din microgarnizoana Someșeni, în municipiul Cluj-Napoca și să fixeze dispozitive în zonele menționate. La scurt timp, din ordinul inculpatului g-ral col. T.I., transmis prin șeful statului major, s-a dispus aducerea în municipiul Cluj-Napoca, a trupelor din microgarnizoana Florești, deși, până în acel moment, nu existau informații din care să reiasă că ar fi avut loc acte de vandalism, acțiuni teroriste, incendieri sau distrugeri. În urma acestor ordine, la orele 15.40 din ziua de 21 decembrie 1989, dispozitivele erau instalate conform planului de acțiune. S-a reținut că în municipiul Cluj-Napoca nu s-au produs evenimente violente, soldate cu morți și răniți, până la data de 21 decembrie 1989. În cursul zilei de 21 decembrie 1989, după ce au aflat despre eșecul mitingului de la București, salariații de pe platforma industrială a municipiului Cluj-Napoca, în special cei de la Combinatul de Utilaj Greu, au hotărât să vină în centrul municipiului, în număr mare, pentru a manifesta și a-și arăta nemulțumirile. Astfel, înainte de ora 14.00, mulți dintre cei care ieșeau din schimbul I, precum și cei care ar fi urmat să intre în schimbul II, au decis să se îndrepte spre centrul orașului. Pentru că transportul în comun a fost întrerupt, salariații de la Combinatul de Utilaj Greu s-au încolonat cu scopul de a se îndrepta spre centrul orașului. Între timp, în dimineața zilei de 21 decembrie 1989, cu ocazia un