ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2039/2018

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin încheierea din 16 februarie 2018, Curtea de Apel București, secția a IV a civilă a respins, ca inadmisibile, cererile de intervenție accesorie formulate de intervenienții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ. și KKK., în favoarea apelantului intervenient LLL., reținând în motivarea acestei soluții că cererile de intervenție au fost formulate în favoarea unui intervenient, iar nu în favoarea părților originare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs intervenienții, care au formulat următoarele susțineri:

Ținând seama de dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare, în fața instanței de judecată, reprezentantul convențional al intervenientilor a arătat ca "cererile de intervenție vin să sprijine MMM.", ceea ce înseamnă că a susținut poziția procesuală a părții originare, respectiv UNPR.

Întrucât este o simplă apărare, cererea de intervenție voluntară accesorie nu trebuie să cuprindă mențiunile unei cereri de chemare în judecată, ci este suficient să fie făcută în scris și să cuprindă arătarea instanței, numele, adresa sau reședința părților, ori, după caz, denumirea și sediul lor și ale reprezentanților, obiectul și semnătura.

Intervenția accesorie poate fi făcută în orice stadiu al procedurii, inclusiv în căile extraordinare de atac, deci cu atât mai mult direct în singura cale ordinară de atac, apelul.

Prezența unei persoane, intervenientul accesoriu, care prezintă argumente în favoarea reclamantului sau pârâtului, direct în apel, nu este de natură să perturbe bunul mers al procedurii judiciare, ci dimpotrivă contribuie la temeinicia hotărârii definitive care urmează să fie pronunțată, prin permisiunea prezentării cât mai multor argumente în favoarea unei din soluțiile pe care le poate pronunța instanța.

Recurenții susțin că cererea de intervenție accesorie respectă cerințele art. 33 C. proc. civ., în sensul că intervenientii au un interes determinat, legitim, personal, născut și actual.

Persoanele care au participat, respectiv care trebuiau să participe la judecata în primă instanță - reclamantul, pârâtul, intervenientul principal, indiferent că intervine voluntar sau este forțat să o facă, pot formula apel, în măsura în care sunt nemulțumite de hotărârea pronunțată, urmărind reformarea sau modificarea acesteia.

Din dispozițiile art. 49 alin. (3) C. proc. civ. se poate desprinde concluzia că intervenția voluntară accesorie este cererea prin care un terț care justifică un interes solicită introducerea sa într-un litigiu în curs de desfășurare, pentru a apăra drepturile uneia dintre părțile inițiale.

Doctrina juridică consideră în mod constant că intervenția voluntară accesorie este admisibilă în orice materie, întrucât nici o dispoziție procedurală nu o limitează în mod expres, astfel că recurenții consideră că respingerea cererii de intervenție accesorie este neîntemeiată.

Susțin recurenții că au justificat un interes propriu și chiar dacă în cadrul procesului în care au intervenit nu pretind un drept propriu, urmăresc obținerea unui folos pentru sine, iar nu numai pentru partea a cărei poziție o susțin.

Analizând recursurile declarate în cauză, Înalta Curte reține următoarele:

Conform dispozițiilor art. 148 alin. (6) C. proc. civ., cererile adresate instanțelor judecătorești se timbrează, dacă legea nu prevede altfel, iar netimbrarea atrage anularea cererii de chemare în judecată, conform dispozițiilor art. 197 C. proc. civ.

Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute expres de lege, conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.

În situația în care cererea de chemare în judecată este netimbrată, reclamantului i se va pune in vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) din C. proc. civ., că are obligația de a timbra cererea, în cuantumul stabilit de instanța de judecată, și de a transmite acesteia dovada achitării taxei judiciare de timbru.

În cauza de față, la termenul din 3 mai 2018, instanța a constatat că recurenții au obligația de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON pentru fiecare dintre ei, în raport de dispozițiile art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, sens în care a dispus amânarea cauzei la 17 mai 2018 și citarea recurenților cu această mențiune, precum și cu mențiunea că au dreptul de a formula cerere de ajutor public judiciar, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008.

Cu toate că această obligație a fost adusă la cunoștința recurenților, Înalta Curte constată că o parte dintre ei, respectiv cei indicați la pct. 1 - A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. nu au înțeles să depună la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, nu au formulat cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, conform dispozițiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de ajutor public judiciar, în conformitate cu dispozițiile O.U.G. nr. 51/2008.

Având în vedere că excepția netimbrării reprezintă un fine de neprimire a cererii de recurs, Înalta Curte nu poate trece la analiza pe fond a acesteia, astfel că, în raport cu dispozițiile art. 197 C. proc. civ., va anula, ca netimbrat, recursul declarat de intervenienții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q.

Criticile formulate prin cererile de recurs vizează două aspecte.

Sub un prim aspect, recurenții susțin că, în mod greșit, a reținut instanța de apel că nu au fost respectate dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ., întrucât în fața instanței de judecată reprezentantul convențional al intervenientilor a arătat că cererile de intervenție sunt formulate și în favoarea intimatului MMM., ceea ce înseamnă că a susținut poziția procesuală a părții originare, respectiv UNPR, pe lângă cea a apelantului intervenient LLL.

Art. 63 alin. (1) C. proc. civ. prevede că "cererea de intervenție accesorie va fi făcută în scris și va cuprinde elementele prevăzute la art. 148 alin. (1), care se va aplica în mod corespunzător."

În cauza dedusă judecății, prin cererile de intervenție cu care au învestit instanța, intervenienții au susținut că acestea sunt formulate în interesul apelantului intervenient LLL.

Este adevărat că în susținerile orale ale reprezentantului convențional al intervenienților, în fața instanței de apel, acesta a menționat că cererile sunt formulate și în interesul intimatului MMM., numai că, aceste susțineri nu puteau fi avute în vedere de instanță, atâta vreme cât apărătorul intervenienților nu deținea mandat pentru completarea obiectului cererii inițiale, în care se susținea intervenția în interesului apelantului intervenient LLL.

Așa fiind, critica apare ca nefondată și nu poate fi primită.

A doua critică formulată prin cererile de recurs se referă la justificarea interesului în formularea cererilor de intervenție.

Relativ la acest aspect, Înalta Curte reține faptul că singurul argument pentru care instanța de apel a dispus respingerea cererilor de intervenție a fost că acestea nu au fost formulate în interesul părților originare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ.

Conform art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, a arăta motivul de recurs prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, a dezvolta motivul de recurs, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

În cuprinsul cererilor de recurs deduse judecății nu pot fi identificate critici la adresa încheierii recurate, întrucât recurenții nu demonstrează în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele arătate de instanță în fundamentarea acesteia.

Astfel, susținerile recurenților referitoare la justificarea interesului în formularea cererilor de intervenție nu au legătură cu motivarea instanței din apel, care a dispus respingerea cererilor de intervenție, întrucât acestea nu au fost formulate în interesul părților originare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 61 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii pronunțate în apel și constatând că susținerile recurenților privind justificarea interesului în formularea cererilor de intervenție nu vizază argumentele instanței de apel în pronunțarea încheierii recurate, acestea nu pot fi primite.

Pentru considerentele arătate, Înalta Curte va anula, ca netimbrat, recursul declarat de intervenienții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. și va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de intervenienții R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ. și KKK. împotriva încheierii din 16 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, pronunțată în dosar nr. x/2016.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de intervenienții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., împotriva încheierii din 16 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, pronunțată în dosar nr. x/2016.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de intervenienții R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ. și KKK. împotriva încheierii din 16 februarie 2018 a Curții de Apel București, secția a IV a civilă, pronunțată în dosar nr. x/2016.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24.05.2018.