ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5534/2005
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5534/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1056/2004,
Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de
reclamanta SC E. SRL, filiala Cluj-Napoca, împotriva pârâtei A.V.A.S. și în
consecință, a dispus anularea hotărârii nr. 11 din 6 martie 2001 a Colegiului
de conducere al A.V.A.S. (fostă A.P.A.P.S) privind aprobarea Notei nr. 32
privind modalitatea de selectare în vederea agreării lichidatorilor ce pot
participa la licitațiile de desemnare a lichidatorilor societăților comerciale din
portofoliul A.V.A.S. la care Statul deține 50% +1 din capitalul social, a
obligat pârâta să plătească reclamantei, 35.500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, prima
instanță a reținut că prin desființarea hotărârii contestate, reclamanta a fost
vătămată într-un drept al său prevăzut de lege, respectiv dreptul de a
participa la licitații în calitate de lichidator.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești a formulat recurs, A.V.A.S., criticând-o ca nelegală și
netemeinică, întrucât instanța de fond a pronunțat-o cu încălcarea
dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Înalta Curte de Casație și Justiție
a pus în discuția părților, excepția de necompetență materială a instanței de
contencios administrativ, invocată în ședința publică din 23 septembrie 2005,
de către recurentă, prin reprezentant legal.
Acțiunea inițială formulată de
reclamanta SC E. SRL privește obligarea pârâtei A.V.A.S. să includă pe listele
participării la licitațiile de desemnare a lichidatorilor, societățile
comerciale din portofoliul A.P.A.P.S., la care Statul deține 50% +1 din
capitalul social și să se constate ilegalitatea în temeiul excepției de
nelegalitate, a hotărârii nr. 11/2004.
Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru
accelerarea privatizării, în art. 40 prevede că cererile prin care se atacă o
operațiune sau un act prevăzut de lege, de O.U.G. nr. 88/1997, aprobată prin
Legea nr. 44/98, cu modificările și completările ulterioare, precum și
celelalte legi din domeniul privatizării, sunt de competența secțiilor
comerciale ale tribunalelor.
Cum în speță sunt incidente aceste
dispoziții fără posibilitate de tăgadă, Înalta Curte de Casație și Justiție
apreciază că Tribunalul Cluj, secția comercială, este competent să judece, și
nu Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ.
Așa fiind, se va admite recursul declarat de
A.V.A.S., se va casa sentința atacată și se va trimite cauza, spre competentă
soluționare, Tribunalului Cluj, secția comercială.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta
A.V.A.S. împotriva sentinței civile nr. 1056 din 30 noiembrie 2004 al Curții de
Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite
cauza, spre competentă soluționare, Tribunalului Cluj, secția comercială.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 18 noiembrie 2005.