ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5879/2005

Deliberând asupra conflictului

negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. 11940 din

19 decembrie 2003, Judecătoria Cluj Napoca, a admis cererea de chemare în

garanție formulată de pârâta SC P.F. S.N.C. Cluj-Napoca împotriva chematei în

garanție C.C. B.P. Gilău în contradictoriu cu reclamanții F.E., G.V., U.I. și

T.E. precum și cererea de chemare în garanție formulată de C.C. B.P. Gilău

împotriva chematului în garanție B.L. și drept urmare, chemata în garanție C.C.

a fost obligată să plătească pârâtei SC P.F. S.N.C. Cluj Napoca suma de

90.162.897 lei, despăgubire, în baza garanției pentru evicțiune și 15.552.000

lei cheltuieli de judecată.

Chematul în garanție B.L. a fost

obligat să plătească C.C. despăgubirile în sumă de 90.162.897 lei și 28.914.000

lei cheltuieli de judecată.

Cererea de chemare în garanție

formulată de C.C. B.P. Gilău împotriva O.J.C.C. Cluj a fost respinsă.

Împotriva sentinței au formulat cale

de atac C.C. Gilău și B.L. intitulând-o „apel”, cu toate că în dispozitivul

sentinței calea de atac prevăzută de instanță era recursul.

Prin decizia civilă nr. 9 din 29

septembrie 2004 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul nr.

101/2004, a fost declinată competența de soluționare a recursurilor declarate

în cauză în favoarea Tribunalului Cluj, secția civilă.

În motivarea deciziei s-a reținut că

în raport de obiectul acțiunii de fond, Tribunalul a pus în discuția părților

competența materială a Tribunalului Comercial de a soluționa calea de atac

formulată de cei doi chemați în garanție, constatând că este necompetent să

exercite controlul hotărârii, întrucât cauza este de natură civilă și nu

comercială.

Prin decizia civilă nr. 443/A/2004

pronunțată în dosarul nr. 5586/2004 s-a declinat competența soluționării

apelului în favoarea Curții de Apel Cluj.

În motivarea deciziei s-a reținut că

având în vedere prevederile art. 2 pct. 1 lit. b) și art. 2 pct. 3 C. proc.

civ., prevederile și modificările intervenite prin Legea nr. 195 din 25 mai

2004 s-a recalificat calea de atac, apel. Întrucât la data înregistrării

apelurilor erau aplicabile modificările O.G. nr. 58/2003, competența

soluționării aparține Curții de Apel.

După declinarea la Curtea de Apel

Cluj, s-a format dosarul nr. 441/2005.

În ședința publică din 16 februarie

2005 s-a invocat excepția necompetenței materiale a Curții de Apel în baza art.

158, art. 159 pct. 2 C. proc. civ., apreciindu-se a fi competent tribunalul,

instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea.

Prin încheierea civilă nr.

540/S/2005 Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie, a declinat competența de soluționare a recursurilor

declarate de chemații în garanție, în favoarea Tribunalului Cluj și a constatat

conflict negativ de competență, trimițând dosarul spre soluționare Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

La Înalta Curte de Casație și

Justiție s-a format dosarul nr. 5045/2005.

Soluționând conflictul negativ de

competență, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele

considerente:

Pârâta SC P.F. S.N.C. a solicitat

obligarea chematei în garanție la plata despăgubirilor în baza garanției pentru

evicțiune, suma solicitată cu acest titlu fiind 90.162.897 lei.

Obiectul cererii îl constituie

despăgubirea rezultată din evicțiune, care este sub 1 miliard de lei.

Litigiul dedus judecății are o

valoare de sub 1 miliard lei, iar sentința este pronunțată după data intrării

în vigoare a Legii nr. 195/2004 care a modificat textul art. 282

1

alin. (1) C. proc. civ., în sensul că hotărârile judecătorești date în primă

instanță în cererile introductive pe cale principală privind litigii civile al

căror obiect au o valoare de până la 1 miliard lei, nu sunt supuse apelului.

Art. 299 alin. (3) C. proc. civ.,

introdus prin art. I din Legea nr. 195/2004 de aprobare a O.U.G. nr. 58/2003

stipulează că judecarea căii de atac a recursului este de competența instanței

imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în cauză, în care hotărârea

dată în primă instanță este supusă numai recursului.

În consecință, sentința pronunțată

în cauză poate fi atacată cu recurs și nu apel iar competența materială de

soluționare a cauzei aparține tribunalului, instanța imediat superioară celei

care a pronunțat hotărârea, în speță, Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de soluționare

a recursului declarat de chemații în garanție C.C. Gilău și B.L. împotriva

sentinței civile nr. 11940 din 10 decembrie 2003 a Judecătoriei Cluj, în

favoarea Tribunalului Cluj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 6 iulie 2005.