ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 862/2006

I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 862 din 9 februarie 2006 Prin încheierea din 02 noiembrie 2005, Curtea de Apel Ploiești a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a tuturor magistraților din cadrul Tribunalului Prahova formulată de petenta S.A.I. S-a reținut că printr-o cerere formulată la 28 octombrie 2005 în cauza ce face obiectul dosarului nr. 4402/2005 aflat pe rolul Tribunalului Prahova având ca obiect soluționarea recursului declarat de partea vătămată S.A.I., reprezentată de D.M. împotriva sentinței penale nr. 214 din 10 mai 2005 pronunțată de Judecătoria Mizil, recurenta prin reprezentant a formulat oral cerere de recuzare cu privire la toți judecătorii din cadrul Tribunalului Prahova.

Ca urmare, Tribunalul Prahova a dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel Ploiești în vederea soluționării cererii de recuzare. Curtea de Apel, analizând cererea de recuzare și, constatând, că petenta nu a invocat, în concret, pentru fiecare dintre magistrații Tribunalului Prahova cazul de incompatibilitate în care aceștia se află, potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (5) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare. Împotriva încheierii Curții de Apel Ploiești a declarat recurs petiționara. Recursul este inadmisibil. Astfel, prin efectul abrogării alin. (7) al art. 52 C. proc. pen., care prevedea calea de atac a recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea, legiuitorul a înțeles să nu mai prevadă nici o cale separată de atac împotriva încheierilor de admitere ori de respingere a cererilor de recuzare.

De altfel, în preambulul O.U. nr. 55/2004 pentru modificarea Codului de procedură penală se argumentează abrogarea alineatului 7 al art. 52 C. proc. pen., prin necesitatea eliminării posibilității de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, care împietează asupra desfășurării în condiții normale și de celeritate a procesului penal. Așa fiind, Înalta Curte constată că recursul declarat de petentă prin reprezentantul său împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare este inadmisibil, astfel că îl va respinge ca atare în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Au fost văzute și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.