ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 862/2006

I.C.C.J., secția penală, decizia nr.

862 din 9 februarie 2006

Prin încheierea din 02 noiembrie 2005,

Curtea de Apel Ploiești a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a

tuturor magistraților din cadrul Tribunalului Prahova formulată de petenta S.A.I.

S-a reținut că printr-o cerere

formulată la 28 octombrie 2005 în cauza ce face obiectul dosarului nr. 4402/2005

aflat pe rolul Tribunalului Prahova având ca obiect soluționarea recursului

declarat de partea vătămată S.A.I., reprezentată de D.M. împotriva sentinței

penale nr. 214 din 10 mai 2005 pronunțată de Judecătoria Mizil, recurenta prin

reprezentant a formulat oral cerere de recuzare cu privire la toți judecătorii

din cadrul Tribunalului Prahova.

Ca urmare, Tribunalul Prahova a

dispus înaintarea dosarului către Curtea de Apel Ploiești în vederea

soluționării cererii de recuzare.

Curtea de Apel, analizând cererea de

recuzare și, constatând, că petenta nu a invocat, în concret, pentru fiecare

dintre magistrații Tribunalului Prahova cazul de incompatibilitate în care

aceștia se află, potrivit dispozițiilor art. 52 alin. (5) C. proc. pen., a

respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare.

Împotriva încheierii Curții de Apel

Ploiești a declarat recurs petiționara.

Recursul este inadmisibil.

Astfel, prin efectul abrogării alin.

(7) al art. 52 C. proc. pen., care prevedea calea de atac a recursului declarat

împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea, legiuitorul a înțeles să

nu mai prevadă nici o cale separată de atac împotriva încheierilor de admitere

ori de respingere a cererilor de recuzare.

De altfel, în preambulul O.U. nr. 55/2004

pentru modificarea Codului de procedură penală se argumentează abrogarea

alineatului 7 al art. 52 C. proc. pen., prin necesitatea eliminării posibilității

de exercitare abuzivă a drepturilor procesuale, care împietează asupra

desfășurării în condiții normale și de celeritate a procesului penal.

Așa fiind, Înalta Curte constată că

recursul declarat de petentă prin reprezentantul său împotriva încheierii de

respingere a cererii de recuzare este inadmisibil, astfel că îl va respinge ca

atare în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Au fost văzute și dispozițiile art. 192

alin. (2) C. proc. pen.