ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7095/2005

I.C.C.J., secția civilă și de

proprietate intelectuală, decizia nr. 7095 din 22 septembrie 2005

Prin acțiunea înregistrată la data

de 4 august 2003 la Judecătoria Beiuș reclamantul B.I. a solicitat în

contradictoriu cu pârâții I.F. și Parohia Ortodoxă Delani rectificarea de carte

funciară și stabilirea liniei de hotar între imobilele proprietatea sa și ale

pârâților I.F. și Parohia Ortodoxă Delani.

Prin sentința civilă nr. 931 din 11

iunie 2004 Judecătoria Beiuș a admis în parte acțiunea stabilind linia de hotar

între imobilele nr.top 55 și nr.54/2 din C.F. nr. 176 Delani, proprietatea

reclamantului și imobilele nr.top 56 și 57 proprietatea pârâtei Parohia

Ortodoxă Română ca fiind linia cadastrală materializată pe schița din dosar

întocmită de expert N.P.G.

Împotriva acestei sentințe

reclamantul a formulat apel.

Prin încheierea nr. 99 din 2

decembrie 2004 Curtea de Apel Oradea și-a declinat competența de soluționare în

favoarea Tribunalului Bihor făcând aplicarea dispozițiilor art. II alin. (3)

din Legea nr. 493/2004 privind aprobarea O.U.G. nr. 65/2004 de modificare a

Codului de procedură civilă.

Tribunalul Bihor prin decizia civilă

nr. 174/A din 29 martie 2005 și-a declinat competența în favoarea Curții de

Apel Oradea, a constatat ivit conflictul negativ de competență reglementat de

art. 20 pct. 2 C. proc. civ. și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și

Justiție în vederea soluționării acestui conflict.

Pentru a hotărî astfel instanța a

reținut că în conformitate cu art.1 pct. 2 din O.U.G. nr. 65/2004 pentru

modificarea Codului de procedură civilă tribunalele judecă ca instanță de apel

apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în primă

instanță în cererile de divorț, cererile de împărțeală judiciară cu excepția

celor care potrivit legii nu sunt supuse apelului, în cererile privind

raporturile personale dintre părinți și copiii minori, în cereri privind

filiația și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.

În raport de împrejurarea că cererea

ce formează obiectul judecății nu se încadrează printre situațiile prevăzute

expres ca apelul să fie soluționat de tribunal, Tribunalul Bihor și-a declinat

competența în favoarea curții de apel.

Cu privire la conflictul negativ de

competență urmează a se constata că tribunalul este instanța competentă să

soluționeze apelul pentru următoarele considerente.

În conformitate cu dispozițiile art.

725 alin. (1) C. proc. civ. „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din

momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată începute sub

legea veche precum și executărilor silite începute sub acea lege”.

Este adevărat că din exprimarea de

la pct. 2 al art. 2 lit. e) C. proc. civ. modificat de O.U.G. nr. 65/2004 care

dispune:

„ în orice alte cazuri expres

prevăzute de lege” nu se poate trage concluzia că obiectul dedus judecății este

expres prevăzut de lege.

Urmare modificărilor aduse Codului

de procedură civilă prin Legea nr. 219/2005 competența soluționării apelurilor

declarate împotriva hotărârilor pronunțate de această instanță revine

tribunalului.

Așa fiind, conform art. II alin. (2)

din legea sus menționată a fost stabilită competența soluționării apelului

declarat de reclamantul B.I. în favoarea Tribunalului Bihor.