ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2810/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2810/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 95/D/2010

Tribunalul Cluj i-a condamnat pe inculpații, după cum urmează:

lui l. și R.F.) în baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr.

678/2001 (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.

13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 678/2001), cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii de trafic de minori, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și 3

ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d)

C. pen.

De asemenea,

l-a condamnat pe același inculpat, în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen.,

pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, la pedeapsa de 3 (trei)

ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a), b) și d) C. pen., iar în baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art.

74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de

proxenetism, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt

concurente, iar în baza art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) și (3) C. pen. a

contopit pedepsele stabilite pentru acestea și a aplicat inculpatului pedeapsa

cea mai grea, respectiv aceea de 7 (șapte) ani închisoare și 3 ani interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.

De asemenea,

prima instanță a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen., în condițiile și pe

perioada prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350

C. proc. pen., prima instanță a menținut starea de arest a inculpatului, iar în

baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia timpul detenției

preventive începând cu data de 06 ianuarie 2009 și până la zi.

lui G. și R.) a fost condamnată prin aceeași sentință, în baza art. 13 alin.

(1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001 (prin schimbarea încadrării

juridice din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr.

678/2001), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 lit.

a) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, la pedeapsa de

7 (șapte) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen.

De asemenea,

Tribunalul Cluj a condamnat-o pe aceeași inculpată, în baza art. 12 alin. (1) și

(2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit.

b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, la pedeapsa

de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea exercitării drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a), și b) C. pen., iar în baza art. 329 alin. (1) C.

pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen., pentru săvârșirea

infracțiunii de proxenetism, la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33

lit. a) C. pen. a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt

concurente, iar în baza art. 34 lit. b), art. 35 alin. (1) și (3) C. pen. a

contopit pedepsele stabilite pentru acestea și a aplicat inculpatei pedeapsa

cea mai grea, respectiv aceea de 7 (șapte) ani închisoare si 3 ani interzicerea

exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), și b) C. pen.

De asemenea,

prima instanță a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condițiile și pe

perioada prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 350

C. proc. pen., prima instanță a menținut starea de arest a inculpatei, iar în

baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată acesteia timpul detenției

preventive începând cu data de 31 martie 2009 și până lăzi.

Tribunalul

Cluj, în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen. combinat cu art. 998 și art.

1003 C. civ., i-a obligat pe inculpații A.l.C. și B.M., în solidar, la plata

despăgubirilor civile în sumă de 10.000 euro sau contravaloarea în lei la data plății,

cu titlu de daune morale, către partea civilă K.A.R., respectiv la plata

despăgubirilor civile în sumă de 30.000 lei, cu titlu de daune morale, către

partea civilă B.M.

De asemenea,

prima instanță, în baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 a dispus

confiscarea specială de la fiecare inculpat, în favoarea statului, a sumei de

23.250 lei dobândită în urma săvârșirii infracțiunilor de trafic de minori și

trafic de persoane deduse judecății, iar în temeiul art. 19 alin. (1) din Legea

nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea

specială de la inculpați a unui furtun din material plastic, de culoare neagră

și aproximativ 50 cm lungime, folosit la săvârșirea infracțiunii de trafic de

minori față de partea vătămată L.l.F. (f. 92 d.u.p.).

În baza art. 329

alin. (4) C. pen., a dispus confiscarea specială de la fiecare inculpat, în

favoarea statului, a sumei de 300 lei dobândită în urma săvârșirii infracțiunii

de proxenetism dedusă judecății.

Conform art. 189

C. proc. pen., prima instanță a stabilit în favoarea Baroului Cluj suma de 900 lei

reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, iar potrivit art. 191

C. proc. pen. au fost obligați inculpații A.l.C. și B.M. la plata sumelor de

câte 1500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a

pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin rechizitoriul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -

Serviciul Teritorial Cluj, înregistrat sub nr. 101/D/P/2008, au fost trimiși in

judecată inculpații A.l.C. și B.M., pentru săvârșirea, de către fiecare dintre

inculpați, a infracțiunilor de trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1),

(3) și (4) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de

trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 și de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., totul cu

aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a

reținut în sarcina celor doi inculpați că, în anul 2008, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, le-au recrutat și găzduit pe părțile vătămate K.A.R.,

în vârstă de 16 ani și L.l.F., în vârstă de 13 ani, la locuința lor situată în

Cluj-Napoca, iar prin amenințare și violență, le-au obligat să practice prostituția

(partea vătămată K.) în zona clubului S. și, respectiv, cerșetoria (partea

vătămată L.), exploatându-le în beneficiul lor; de asemenea, în anul 2008,

inculpații au recrutat și cazat pe partea vătămată B.M.C., în vârstă de 18 ani,

la locuința mai sus menționată, iar prin amenințare și prin crearea unei stări

de dependență emoțională și materială, l-au obligat să practice cerșetoria,

exploatându-l în interesul lor; în sfârșit, în toamna anului 2008, au găzduit-o

la aceeași locuință pe numita O.R.R., care practica prostituția de bună voie,

trăgând foloase în urma acestui fapt, respectiv banii obținuți de către

sus-numita fiind luați de cei doi inculpați.

Fiind audiați

de către organele de urmărire penală, precum și în fața instanței de judecată,

inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Din probele

administrate în cauză, prima instanță a reținut că inculpatul A.l.C. este

concubinul inculpatei B.M., împreună cu care locuiește fără forme legale

într-un imobil situat în Cluj-Napoca, imobil care este proprietatea unei alte

persoane și unde cei doi au calitatea de tolerați, în același imobil cu cei doi

mai locuind sora inculpatei B.M., numita B.R. împreună cu concubinul său și cei

patru copii minori, însă aceștia din urma ocupă o încăpere cu intrare separată

față de cea pe care o ocupă inculpații.

Începând cu

anul 2008, în locuința celor doi inculpați au fost găzduite și primite mai

multe persoane, care aveau o situație materială precară sau personală dificilă,

fiind, în special, persoane fără adăpost.

Mai mult,

persoanele respective erau fie minori, care din diverse motive nu locuiau cu

părinții, fie persoane majore, dar a căror stare de sănătate mintală prezenta

carențe, în perioada respectivă constatându-se că, cei doi inculpați nu aveau

un loc de muncă și nici alte venituri stabile.

S-a mai reținut

că, sub pretextul oferirii unui cămin si a unei protecții personale, cei doi

inculpați au primit și găzduit mai multe persoane, printre care și părțile

vătămate K.A.R., L.l.F., B.C. și O.R.R., cărora le-au creat o stare de

dependență materială si emoțională față de persoana lor, astfel încât i-au

determinat, fie prin violență, fie prin alte forme de constrângere, să practice

prostituția sau cerșetoria, sumele de bani astfel obținute de către cei patru

asigurându-le un venit constant.

Prima instanță

a mai reținut în considerente că, în cazul fiecărei părți vătămate, inculpații

au profitat de împrejurarea ca acestea erau persoane fără adăpost, minore sau

cu probleme psihice, obligându-le într-o forma sau alta (în funcție de sex și

vârstă) să obțină venituri pe care și le însușeau și din care practic trăiau,

exploatându-le în beneficiul lor.

la faptele inculpaților față de partea vătămată K.A.R. - în vârsta de 16 ani,

exploatată prin obligarea la practicarea prostituției, s-a reținut, în esență,

că partea vătămată provenea dintr-o familie dezorganizată de etnie rromă, cu

mai mulți copii, astfel că, atât ea, cât și frații săi au fost crescuți în

diverse centre de specialitate. începând cu vârsta de 14 ani, partea vătămată a

locuit în comuna Cojocna jud. Cluj împreună cu mama sa și concubinul acesteia,

însă pe fondul unor neînțelegeri, partea vătămată a fost alungată de acasă,

fiind nevoită să vină în municipiul Cluj-Napoca, unde începând cu primăvara

anului 2008 a locuit într-un cămin de muncitori din cartierul G., împreună cu

doi dintre frații săi.

La scurt timp,

frații săi - (martorii M.O. si M.V.) au părăsit căminul respectiv, dar

ulterior, și partea vătămată, nemaiavând posibilitatea să plătească chiria

lunară, a fost obligată să-și caute o nouă locuință.

Pe fondul

acestei situații speciale, partea vătămată s-a mutat la locuința bunicii

martorei S.A.l., dar după câteva zile, în urma unor neînțelegeri, atât partea

vătămată, cât și martora au hotărât să plece, martora apelând pentru a le

găzdui la ajutorul inculpatei B.M., la care mai locuise anterior.

S-a reținut că

inculpata a fost de acord să le primească pe cele două, cu toate că în imobil era

doar o cameră și o bucătărie, nu era apă curentă, iar împreună cu aceasta și

inculpatul A.l.C. mai locuiau și numiții B.M.C., în vârstă de 18 ani și L.l.F.,

în vârsta de 13 ani, precum și mama inculpatei și una dintre surorile acesteia,

B.M.

Prima instanță

a mai reținut că, în prima zi inculpații s-au purtat normal cu partea vătămată,

cerându-i ca, în schimbul găzduirii, să asigure menajul în casă, însă a doua

zi, inculpații i-au spus că, în schimbul găzduirii, aceasta urmează să se

prostitueze în beneficiul lor în zona Podului N. din cartierul M. Deoarece

partea vătămată a refuzat, inculpatul A.l.C. i-a aplicat o lovitură cu palma

peste față și a amenințat-o că o va viola împreună cu mai mulți prieteni ai

săi, astfel încât, aceasta a fost nevoită să iasă și să se prostitueze în zona

respectivă.

S-a mai

menționat de către prima instanță că, încă de la început, cei doi inculpați

i-au explicat părții vătămate care sunt tarifele pe care trebuie să le

practice, în funcție de locația în care întreține relații sexuale cu clienții,

numele sub care să se prezinte clienților, respectiv A., numerele de telefon pe

care să le dea clienților în cazul în care aceștia vor dori să o mai

contacteze. De asemenea, cei doi i-au spus părții vătămate că permanent va fi

însoțită de către martora S., care va încasa banii de la clienți și care îi va

cumpăra prezervative.

Astfel,

începând cu luna octombrie 2008, fără a se putea stabili cu exactitate data la

care partea vătămată K.A.R. a ieșit pentru prima data în zona Podului N. și a

clubului S., aceasta fiind însoțită de martora S.A.l. și, rareori și de alte

persoane, printre care părțile vătămate B.M.C., L.l.F. și inculpatul A.l.C., se

deplasa în special în zona clubului S. unde era obligată să acosteze clienți,

în timp ce persoanele care o însoțeau așteptau în apropierea locului unde se

afla partea vătămată, de fiecare dată când in dreptul părții vătămate se oprea

câte un client, martora S.A.l. negocia tariful pentru serviciile sexuale pe

care partea vătămată urma să le presteze, încasa suma de bani respectivă, după

care partea vătămată se urca în autoturismul clientului și întreținea relații

sexuale cu acesta, potrivit înțelegerii.

S-a mai relevat

că partea vătămată K.A.R. nu era niciodată singură și o prezenta pe martora S.A.l.

clienților, drept sora ei. Uneori, împreună cu partea vătămată și cu martora

mai era trimis de către inculpați minorul L.l.F., care trebuia să le

supravegheze și să-i înștiințeze pe cei doi inculpați în cazul în care fetele

nu acostau clienți în zona amintită, practic, inculpații se foloseau de fiecare

dintre părțile vătămate pentru a se supraveghea reciproc și pentru a avea

controlul asupra acestora.

În perioada

amintită, partea vătămată a încercat să se opună de mai multe ori practicării

prostituției, spunându-le celor doi că nu mai dorește să întrețină relații

sexuale contracost, deoarece este periculos, însă de fiecare dată când partea

vătămată încerca să se opună, era agresată fizic, fie de către inculpatul A.l.C.,

fie de către inculpata B.M., care îi aplicau lovituri cu palmele și pumnii

peste tot corpul.

Mai mult, cei

doi obișnuiau să o agreseze pe partea vătămată și în situația in care aceasta

nu reușea să obțină bani din întreținerea relațiilor sexuale cu diverși

clienți, precum și în situația în care sumele de bani obținute de către aceasta

erau considerate prea mici.

Aceste aspecte,

s-a constatat de către prima instanță că, s-au desprins, pe de o parte, din

plângerea și declarațiile părții vătămate, care a arătat că cei doi erau

mulțumiți în situația in care reușea să obțină pe noapte sume cuprinse între

400 și 600 RON, însă o băteau când reușea să obțină doar 150 RON, suma ce li se

părea prea mică. De asemenea, aceleași aspecte au reieșit și din depoziția

martorei S.A.l. coroborată cu declarațiile părților vătămate B.M.C. și O.R.R.,

persoane care locuiau în același imobil cu partea vătămată și inculpații.

Din probele

administrate în cauză a rezultat faptul că partea vătămată a locuit în imobilul

din Cluj Napoca aproximativ o lună, de la sfârșitul lunii octombrie 2008 până

la sfârșitul lunii noiembrie 2008, perioadă de timp în care a încercat să fugă

în mai multe ori, căutând adăpost în căminul de nefamiliști unde locuise

împreună cu prietenul și frații săi.

Cu toate că

partea vătămată a reușit să ajungă acolo cu ajutorul unor clienți, inculpatul A.l.C.

a reușit să afle unde s-a ascuns aceasta și, împreună cu martora S.A.l., precum

și cu martorul L.C.V. zis B., s-a deplasat de fiecare dată la locația amintită,

de unde, cu forța, a reușit să o ia pe partea vătămată și să o ducă din nou in imobilul

pe care îl ocupau, unde au obligat-o din nou la practicarea prostituției.

Așa cum a

rezultat din declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile

martorilor S.A.l. și C.A., precum și cu declarațiile părții vătămate B.M.C.,

partea vătămată a fugit prima dată, la scurt timp după ce inculpații au

obligat-o să practice prostituția, s-a ascuns la prietenul ei, martorul C.A.,

după care, împreună cu martora S., au încercat să se ascundă la locuința

bunicii acesteia.

Cu toate

acestea, inculpatul A.l.C. s-a deplasat, împreună cu fratele său la locul unde

se aflau cele două și Ie-a cerut să se întoarcă acasă, însă acestea au refuzat,

motiv pentru care a chemat-o pe inculpata B.M., care a venit la scurt timp și a

intrat în locuința bunicii martorei S., apoi a trântit-o pe partea vătămată K.A.R.

pe jos, a lovit-o cu picioarele peste tot corpul și a scos-o afară în curte,

unde a fost lovită cu pumnul în spate și de către inculpatul A.l.C. Partea

vătămată a fost obligată apoi să îi însoțească acasă pe inculpați, ulterior,

fiind constrânsă să practice în continuare prostituția în beneficiul lor.

La scurt timp,

partea vătămată a încercat din nou să fugă, însă fără a-i spune de această dată

martorei S.A.l., dar la câteva zile inculpatul A.l.C., împreună cu martora S.,

cu partea vătămată B.M.C. și martorul L.C.V., s-au deplasat cu autoturismul

condus de martorul L.C.V. din nou la căminul unde locuia martorul C.A.; iar

inculpatul a intrat în încăperea respectivă, a prins-o pe partea vătămată de

păr și, desculță, a târât-o pe scări în jos, lovind-o, până la autoturismul cu

care se deplasase acolo.

Ajunși din nou

în imobil, inculpații i-au aplicat părții vătămate mai multe lovituri peste

față, au tras-o de păr, au obligat-o să îl sune pe martorul C.A. și să-l amenințe

că îl va reclama la organele de politie, sub pretextul că, atât el, cât și

colegii lui de cameră au întreținut relații sexuale cu ea.

Ulterior

episodului respectiv, inculpații au obligat-o din nou pe partea vătămată K.A.R.

să practice prostituția în aceeași zonă și în aceeași modalitate fiind

supravegheată permanent. Cu toate acestea, la sfârșitul lunii noiembrie 2008,

partea vătămată a cerut ajutorul unui client - F.A., însă de data aceasta nu

s-a mai deplasat la prietenul ei C.A., întrucât știa că aici poate fi oricând

găsită de inculpat, astfel că i-a cerut martorului F.A. să o ducă la locuința

unei cunoștințe, respectiv martora C.M., de la care a doua zi a plecat și a

anunțat organele de poliție, formulând prezenta plângere penală.

În cursul

cercetărilor efectuate în cauză au fost audiate mai multe persoane care au avut

legătură cu partea vătămată în perioada în care aceasta era obligată să

practice prostituția în beneficiul celor doi (martorul G.L., F.S., B.L.D., S.A.l.,

K.I. (mama părții vătămate), L.A.L. și S.M.Ș., D.M.L. și S.A., ultimele două

relatând faptul că inculpata Ie-a întrebat dacă nu cunosc fete sărace care nu

au pe nimeni (pe care intenționa să le ducă în străinătate), precum și faptul

că au văzut-o pe partea vătămată la locuința celor doi inculpați, unde au aflat

că aceasta se prostituează pentru ei.

Cu ocazia

verificărilor efectuate, s-a stabilit că partea vătămată a fost depistată, în

mod repetat, în zona Podului N. și a clubului S. din Cluj-Napoca, de către unul

dintre lucrătorii de poliție din cadrul Secției IV - Poliția municipiul

Cluj-Napoca, iar din procesul-verbal întocmit de către acesta și din raportul

de activitate depus la dosarul cauzei a rezultat faptul că partea vătămată era

în mod evident speriată, însă refuza să comunice cu organele de poliție.

Pe parcursul

cercetării judecătorești, inculpatul A.C.l. a solicitat să-i fie luat un

supliment de declarație, ocazie cu care și-a modificat, în parte, declarațiile

anterioare, arătând că, la scurt timp după ce partea vătămată s-a mutat la el

în locuință, a avut o relație amoroasă cu aceasta, după care partea vătămată

i-a spus că dorește să practice prostituția pentru a face rost de bani, lucru

cu care el nu a fost de acord la început, dar până la urmă a acceptat. A mai

arătat inculpatul că, din acel moment, partea vătămată a început să practice

prostituția în zona restaurantului S., și toți banii pe care-i obținea în acest

mod îi lua el (partea vătămată câștigând aproximativ 1.500.000 lei pe zi), bani

din care îi cumpăra haine părții vătămate, o hrănea și o găzduia.

Totodată,

inculpatul a mai precizat că, deși îi dădea toți banii pe care îi câștiga, nu a

agresat-o niciodată, fizic sau verbal, pe partea vătămată pentru a o determina

să practice prostituția sau să câștige mai mult din practicarea prostituției,

iar inculpata B.M. nu avea cunoștință despre faptul că partea vătămată se

prostitua și îi dădea lui banii câștigați în acest mod.

S-a apreciat de

către prima instanță că susținerile celor doi inculpați, dincolo de faptul că

erau contradictorii sub mai multe aspecte relevante pentru existența faptei în

discuție, au fost infirmate fără dubiu de întreg materialul probator existent

în cauză, în sensul că, din declarațiile părții vătămate K.A.R., ale părților

vătămate B.M. și O.R.R., coroborate cu toate depozițiile testimoniale a

rezultat faptul că partea vătămată a fost găzduită de către inculpați pe o

perioadă de aproximativ o lună de zile, că a fost agresată fizic și verbal, că

a fost amenințată, fiind astfel constrânsă să practice prostituția în

beneficiul lor.

S-a mai relevat

că, din aceleași probatorii a mai rezultat și faptul că partea vătămată era

permanent supravegheată de alte persoane, că era agresată ori de câte ori suma

de bani obținută în urma practicării prostituției nu era considerată

satisfăcătoare, din punctul de vedere al inculpaților și că era permanent

amenințată că va fi găsită la locuința martorului C.A. (prietenul părții

vătămate), persoană care va avea de suferit dacă ea nu se va supune cerințelor

inculpaților.

Apărarea

inculpaților în sensul că au agresat-o o singură dată pe partea vătămată,

întrucât aceasta le sustrăsese un colier din aur și suma de 200 euro din

locuință (sau că ar fi încercat să întrețină relații sexuale cu inculpatul),

s-a apreciat că nu a fost susținută de nici o altă probă administrată în cauză

(nefiind dovedit nici măcar faptul că inculpații dețineau o astfel de bijuterie

in locuința lor), iar pe de altă parte, s-a constatat existența unor

contradicții importante, atât între declarațiile celor doi inculpați, cât și

între susținerile fiecărui inculpat în parte, făcute pe parcursul procesului

penal, împrejurări care au confirmat nesinceritatea acestora.

În ceea ce o

privește pe partea vătămată minoră K.A.R., în vârstă de 16 ani, s-a apreciat că

faptele inculpaților au fost corect încadrate juridic în dispozițiile art. 13 alin.

(1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, îmbrăcând forma găzduirii

în scopul exploatării sexuale a minorei, prin amenințare și violență. Cei doi

inculpați, profitând de situația personală în care se afla partea vătămată,

rămasă fără adăpost, de vulnerabilitatea economică și socială a acesteia, au

determinat-o, prin amenințare și violență, să practice prostituția în

beneficiul lor, asigurându-și astfel o sursă de venit constant.

Partea vătămată

K.A.R. s-a constituit parte civilă în cauză față de cei doi inculpați cu suma

de 10.000 euro sau contravaloarea în lei la data plății, reprezentând daune

morale (f. 108 dosar instanță).

faptele inculpaților față de părțile vătămate L.I.F. - în vârstă de 13 ani și B.M.C.

- în vârstă de 18 ani, exploatați prin determinarea la practicarea cerșetoriei,

prima instanță a reținut că, în cursul anului 2008, de la sfârșitul lunii mai

și până la sfârșitul lunii decembrie, inculpații i-au găzduit pe părțile

vătămate L.l.F. și B.M.C., minorul L.l.F. fiind nepotul surorii inculpatei -

martora S.R., având domiciliul în orașul Cavnic, jud. Maramureș, acesta

provenind dintr-o familie destrămată.

Pe fondul

neînțelegerilor avute cu mama sa - martora D.M.L., minorul a fugit de la

locuința tatălui său, iar ulterior a venit în municipiul Cluj-Napoca unde i-a

cerut mătușii sale să-l găzduiască și astfel, minorul a ajuns să locuiască în

imobilul in Cluj-Napoca, însă nu în încăperea ocupată de mătușa sa, ci în cea

ocupată de către inculpați.

La scurt timp

de la momentul în care minorul a început să locuiască la cei doi, acesta a

practicat cerșetoria în zona semafoarelor din municipiul Cluj-Napoca, unde

obținea sume de aproximativ 100-150 lei, iar sub pretextul faptului că îl

găzduiau, inculpații i-au cerut să le dea toți banii obținuți in această

modalitate.

S-a mai reținut

că, ori de câte ori minorul refuza să practice cerșetoria, inculpatul A.l.C. îl

agresa, lovindu-l, fie cu palmele peste tot corpul, fie cu un furtun de culoare

neagră.

În aceeași

perioadă, s-a mai reținut că a fost găzduit la locuința celor doi și partea

vătămată B.M.C. zis M., al cărui domiciliu era în loc. Belcești, jud. lași,

care însă, a fugit de acasă de la părinții săi în urmă cu mai mulți ani, iar pe

acest fond partea vătămată B.M.C. a început să practice cerșetoria pe raza

municipiului Cluj-Napoca și să doarmă pe străzi. La un moment dat, partea

vătămată s-a adăpostit într-un local dezafectat situat sub pasajul de pe strada

C.F., locație unde și-a și lăsat o parte din lucrurile personale. De menționat

că partea vătămată obișnuia să apeleze la mila publicului, folosind mai multe

bilete pe care era scris că este surdo-mut și orfan, bilete pe care obișnuia să

le folosească în special pe mijloacele de transport în comun.

În cursul lunii

mai a anului 2008, fără a se putea stabili cu exactitate data, partea vătămată

a fost văzută de către inculpată în zona P.F. din Cluj Napoca și a fost abordat

de către aceasta, inculpata oferindu-se să-l găzduiască, iar acesta a fost de

acord cu propunerea făcută și astfel a ajuns să locuiască în imobilul

inculpaților.

După ce a fost

găzduit de către cei doi, la aproximativ o săptămână, numitul B.M.C. era trimis

zilnic de către aceștia să practice cerșetoria în aceeași modalitate, iar

sumele de bani astfel obținute erau predate, fie inculpatei, fie inculpatului.

Partea vătămată a arătat că zilnic, obținea din practicarea cerșetoriei sume

cuprinse între 50 și 200 lei, pe care le dădea celor doi inculpați, care îi

lăsau părții vătămate suma de 10 lei, bani de buzunar.

Din

declarațiile părții vătămate B.M.C. a rezultat faptul că, atât el cât și

minorul L.l.F. erau trimiși de către cei doi inculpați la cerșit zilnic, însă,

ori de câte ori minorul refuza să iasă pe stradă, era agresat de către cei doi,

iar partea vătămată B.C.M. a precizat că, personal, a fost agresat o singură

dată, când a refuzat să iasă la cerșit. A mai arătat că permanent inculpata B.M.

îi cerea să obțină cât mai mulți bani, cerându-i inițial să-i dea toți banii

pentru că este nevoită să plătească chiria și să facă de mâncare, motiv pentru

care acesta a fost nevoit să se folosească de biletele în conținutul cărora se

menționa că este surdo-mut, deoarece astfel obținea mai mulți bani.

În cursul

cercetărilor efectuate în cauză, au fost audiate mai multe persoane printre

care și martorele D.M.L. (mama minorului L.l.F.), L.A.L.R. (sora acestuia) și S.M.Ș.,

din depozițiile acestora rezultând, cu certitudine, faptul că la locuința inculpaților

au fost găzduiți, în cursul anului 2008, partea vătămată minoră L.l.F. - zis l.

și partea vătămată B.M.C. - zis M., ambii fiind fugiți de acasă și practicând

cerșetoria și anterior momentului în care i-au cunoscut pe cei doi inculpați.

Cu toate acestea,

așa cum a rezultat din declarațiile martorilor, prima instanță a constatat că

inculpații le-au impus celor doi să cerșească și astfel să obțină sume cât mai

mari de bani, punându-le in vedere că acesta este prețul pe care trebuie să-l

plătească pentru faptul că le asigură adăpost și hrană.

Din

declarațiile martorului minor S.M.Ș. s-a desprins faptul că atât minorul L.l.F.,

cât și B.M.C. erau trimiși de inculpată să cerșească în zona semafoarelor de pe

str. C., de dimineața de la ora 07,00 și până după-amiaza la ora 17,00 (cu o

oră pauză la prânz), banii pe care îi obțineau fiind predați inculpatei,

martorul precizând totodată, că partea vătămată minoră era bătută de inculpați

cu un furtun, atunci când aceștia nu erau mulțumiți de banii câștigați din cerșit.

Martora L.A.L.R.

a arătat că l-a auzit pe inculpat cum îl trezea pe minorul L.l.F. și îl

trimitea să cerșească și a văzut cum acesta l-a certat, deoarece nu obținuse

destui bani, confirmând, în plus, faptul că banii obținuți de către partea

vătămată B.M.C. erau dați fie inculpatului, fie inculpatei și că acestuia i se

impunea să obțină o anumită sumă pe zi.

Din

declarațiile martorei D.M.L. a rezultat împrejurarea că, deși este mama

minorului L., nu avea un control asupra acestuia, întrucât în prezent are o

altă familie, iar minorul a locuit o perioadă împreună cu tatăl său și, între

timp, s-a obișnuit să cerșească. Martora a precizat și faptul că a încercat să

își exercite autoritatea asupra fiului său, însă acesta a fugit de acasă,

întrucât la locuința inculpaților avea posibilitatea să consume alcool, să

fumeze, lucruri pe care nu putea să le facă acasă. A mai menționat că, din

relatările fiului său, a aflat că acesta cerșește zilnic, obținând aproximativ

150 de lei pe zi, o parte din banii astfel obținuți fiind dați inculpaților.

În cauză a fost

audiată și martora S.A., care a arătat că în imobilul, inculpații obișnuiau să

găzduiască persoane fără adăpost, printre care și pe cele două părți vătămate L.l.F.

și B.C.M., pe care le trimiteau la cerșit în schimbul ajutorului oferit, de

asemenea, martora a precizat că a fost întrebată de către inculpată dacă nu

cunoaște fete sărace care nu au pe nimeni, pe care intenționa să le ducă în

străinătate.

Referitor la

martorele S.A. și D.M.L., s-a mai reținut că, după începerea cercetărilor în

prezentul dosar și arestarea inculpatului A.l.C., acestea au fost contactate de

inculpata B.M., care Ie-a amenințat, cerându-le să nu se prezinte în instanță

pentru a-și susține declarațiile din faza de urmărire penală, și spunându-le

că, în caz contrar, „se vor întoarce pachet acasă", martorei D.M.L. atrăgându-i

chiar atenția „să aibă grijă că fiul ei este la ea".

De asemenea,

prima instanță a mai reținut că și din declarațiile părții vătămate K.A.R. ale

martorei S.A.l. și ale martorei C.G.C. a reieșit împrejurarea că părțile

vătămate L. și B. erau trimiși la cerșit de către cei doi inculpați (inculpatul

folosind uneori expresia „du-te și fă-ți sectorul"), care le luau și banii

obținuți în acest mod, partea vătămată L. fiind agresată în repetate rânduri de

către inculpați, uneori prin folosirea unui furtun din cauciuc.

Din

procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare a rezultat faptul că în

locuința celor doi inculpați au fost găsite bilețelele folosite de partea vătămată

B.M.C. la cerșit, mai multe procese-verbale de sancționare contravențională a

acestuia, acte medicale ale acestuia (din care rezultă că a avut o tentativa de

suicid), mai multe agende conținând diferite însemnări, precum și două

telefoane mobile și mai multe cartele „sim".

De asemenea,

prin încheierea penală nr. 17 din data de 21 ianuarie 2008 a Tribunalului Cluj,

secția penală s-a dispus efectuarea unei percheziții în mediul informatic, din

conținutul procesului-verbal de efectuare a acestei percheziții rezultând

faptul că o parte dintre cartele telefonice ridicate conțineau sms-uri

relevante pentru soluționarea cauzei.

La dosarul

cauzei au fost depuse mai multe documente ridicate de la Primăria Orașului

Cavnic, respectiv copiile unor anchete sociale privind pe minorul L.l.F. și

dovada sancționării contravenționale a acestuia pentru practicarea cerșetoriei.

De asemenea,

s-a mai constatat că deși a fost sesizată în repetate rânduri Protecția

Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului din cadrul Consiliului

Județean Maramureș și din cadrul Consiliului Județean Cluj, nu au putut fi

luate măsuri de protecție în sensul prevederilor Legii nr. 272/2004, deoarece,

neexistând un centru cu regim închis în cadrul instituției respective, minorul

a fugit în repetate rânduri, neputând fi instituționalizat.

Astfel, din

conținutul anchetei sociale depusă la dosarul cauzei a rezultat faptul că,

provenind dintr-o familie destrămată, minorul a preferat să locuiască împreună

cu tatăl său, iar ulterior să plece de acasă, având astfel posibilitatea de a

nu se supune nici unei reguli de disciplină. Din conținutul aceluiași script, a

rezultat faptul că minorul nu a reușit să se integreze total și să respecte

programul stabilit de către D.G.A.S.P.C. având tulburări de comportament.

În cursul

urmăririi penale, chiar după arestarea inculpatului A.l.C., s-a reținut că

minorul a fost ridicat de două ori, de către organele poliției judiciare, care

au sesizat D.G.A.S.P.C. Cluj, fiind internat în cadrul Adăpostului de zi și de

noapte pentru copiii străzii A., de unde a fugit de fiecare dată, iar din

adresa D.G.A.S.P.C. Cluj a rezultat faptul că minorul a mai fost anterior adus,

în repetate rânduri, în cadrul aceluiași adăpost, în cursul anului 2007 și în

cursul anului 2008, însă, de fiecare dată, minorul a refuzat să se integreze și

să accepte serviciile adăpostului.

În declarațiile

date parcursul procesului penal, minorul, parte vătămată L.l.F. a arătat că nu

a fost obligat de către cei doi inculpați să practice cerșetoria în folosul

lor, nu a fost bătut niciodată, ci dimpotrivă, s-au purtat frumos cu el, iar

dacă a mai cerșit din când în când, a făcut-o doar pentru a-și procura bani

distracții.

De altfel, s-a

constatat că pe tot parcursul procesului penal, partea vătămată minoră a

continuat să locuiască în imobilul din Cluj Napoca, la familia inculpatei B.M.

La rândul lor,

inculpații A.l.C. și B.M., fiind audiați cu privire la aceste acuzații, au

arătat că nu au făcut decât să le ofere ajutor celor două părți vătămate L.l.F.

și B.M.C., fără a avea cunoștința ce fac aceștia în timpul zilei, fără a le

solicita bani pentru găzduirea oferită și fără a-i obliga să practice

cerșetoria în folosul lor.

Prima instanță

a constatat că, atât declarațiile părții vătămate L.l.F., cât și susținerile

inculpaților în apărare au fost însă infirmate categoric de celelalte probe

administrate în cauză (respectiv declarațiile părților vătămate B.M., K.A.R. și

depozițiile martorilor sus-menționați), probe din care a rezultat, în mod

neîndoielnic, că faptele comise de către cei doi inculpați se circumscriu

prevederilor Legii nr. 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de

persoane.

Astfel, în ceea

ce-o privește pe partea vătămată minoră L.l.F., în vârstă de 13 ani, s-a

apreciat că faptele inculpaților au fost corect încadrate juridic în

dispozițiile art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din actul normativ

amintit, îmbrăcând forma găzduirii în scopul exploatării acestuia prin

practicarea cerșetoriei.

Sub pretextul

oferirii unui adăpost și hranei, inculpații îl exploatau practic pe minor,

impunându-i prin violență și amenințare să apeleze la mila publicului, iar

sumele de bani astfel obținute să le fie predate integral, în plus, conduita

lor antisocială rezidă și din aceea că minorului i se impunea de către cei doi

să practice cerșetoria, chiar dacă acesta se opunea, să realizeze o anumită

sumă de bani și să le dea integral suma respectivă.

S-a mai reținut

de către prima instanță că și în condițiile în care partea vătămată a refuzat

să colaboreze cu organele judiciare (probabil sub influența rudelor inculpatei

B.M., cu care a continuat să locuiască și după arestarea acesteia), starea de

fapt, în ceea ce-l privește, s-a constatat că a fost dovedită prin intermediul

altor mijloace de probă, iar atitudinea sa nu a făcut decât să sublinieze

dependența materială și emoțională pe care cei doi i-au creat-o, folosindu-se

tocmai de situația în care minorul se afla (fiind fugit de acasă) și

acordându-i o așa zisă libertate, pe care un copil în vârstă de 13 ani a

apreciat-o ca atare.

S-a mai relevat

că în condițiile în care minorului i s-a permis să consume băuturi alcoolice,

să fumeze, să frecventeze medii sociale cu prostituate, era firesc că acesta să

nu fi putut să se adapteze unor reguli de disciplină impuse, apreciind tot ceea

ce „îi ofereau" inculpații, pe care i-a perceput diferit față de mama sa,

și deși a fost agresat fizic de către aceștia, violența nu a făcut decât să-l

determine să perceapă mediul respectiv ca fiind unul firesc.

În plus, prima instanță

a constatat că toate aceste elemente coroborate cu împrejurarea că a încercat

să-i protejeze pe inculpați, nu au făcut decât să dovedească dependența

materială și emoțională a părții vătămate minore față de inculpați.

Așa cum s-a

arătat deja, față de minorul L.l.F. nu s-au putut lua măsurile de protecție

prevăzute de Legea nr. 272/2004 modificată și republicată, întrucât acesta, în

mod repetat, a fugit de la adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii A.,

iar D.G.A.S.P.C. Cluj nu deține centre cu regim închis, pentru a preveni astfel

de situații.

Prima instanță,

în ceea ce o privește pe partea vătămată B.M.C., a apreciat că faptele

inculpaților urmează a fi încadrate în dispozițiile art. 12 alin. (1) și (2) lit.

a) din Legea nr. 678/2001, îmbrăcând aceeași formă a găzduirii în scopul

exploatării acestuia prin practicarea cerșetoriei.

Astfel,

oferindu-i unei persoanei labilă psihic și fără adăpost, o locuință și hrană și

determinând-o ca, în schimbul acestor servicii, să practice cerșetoria în beneficiul

lor, inculpații nu au urmărit decât să-i creeze acestuia o stare de dependență

materială. În literatura de specialitate s-a apreciat drept altă formă de

constrângere în sensul cerut de textul de lege amintit, tocmai această stare de

dependență materială, întrucât prin aceasta se încalcă dreptul persoanei la

libertate de voință și acțiune.

S-a mai

menționat de către prima instanță în considerente, că faptul că, atât partea

vătămată B.M.C., cât și partea vătămată minoră L.l.F. obișnuiau să cerșească și

înainte de a locui împreună cu inculpații, nu are relevanță sub aspectul

răspunderii penale a acestora, întrucât cei doi inculpați au profitat tocmai de

această împrejurare și s-au folosit de slăbiciunile părților vătămate pentru a

le exploata în folosul lor.

Referitor la

partea vătămată B.M.C. s-a mai relevat că acesta a împlinit vârsta de 18 ani la

data de 19 mai 2008, însă, întrucât nu s-a putut stabili cu exactitate data

începerii activității infracționale în ceea ce-l privește (din probele administrate

în cauză rezultând că activitatea infracțională a inculpaților față de această

parte vătămată a început în cursul lunii mai 2008), potrivit principiului „in

dubio pro reo", s-a reținut că partea vătămată a fost exploatată după

împlinirea vârstei de 18 ani.

Deși față de

partea vătămată B.M.C. s-a luat o măsură de protecție în sensul Legii nr. 678/2001,

acesta a fugit din centrul care oferea servicii de consiliere, dar s-a

constituit parte civilă în cauză față de cei doi inculpați cu suma de 30.000

lei reprezentând daune morale (f. 108 dosar instanță).

S-a luat act că

partea vătămată L.l.F. a declarat că nu formulează pretenții civile în cauză

(f. 108 dosar instanță).

faptele inculpaților față de partea vătămată O.R.R. prima instanță a reținut că

în cursul lunii octombrie 2008, fără a se putea stabili cu precizie data, în

imobilul din Cluj-Napoca, a fost găzduită, pentru o perioadă scurtă de timp,

aproximativ o săptămână, partea vătămată O.R.R., mătușa martorei S.A.l., care

era diagnosticată ca suferindă de „întârziere ușoară în dezvoltarea

mintală".

S-a reținut că

partea vătămată O.R.R. practica prostituția de mai mulți ani de zile, în

diverse zone din municipiul Cluj-Napoca, împrejurare cunoscută de către

inculpați, care au fost întrebați, la un moment dat, de către martora S.A.l. dacă

nu pot să o găzduiască pe mătușa sa, întrucât nu are unde să stea.

S-a reținut că,

în perioada de aproximativ o săptămână în care numita O.R.R. a locuit la

reședința inculpaților, a continuat să practice prostituția, iar sumele de bani

obținute în acest mod le dădea celor doi inculpați.

Prima instanță

a mai constatat că, în aceeași perioadă, în locuința inculpaților s-au aflat și

părțile vătămate K.A.R., L.l.F. și B.M.C., care au confirmat declarațiile

părții vătămate O.R.R., în sensul că s-a prostituat în beneficiul celor doi

inculpați.

Tribunalul Cluj

a constatat că aceste aspecte se coroborează cu verificările efectuate la

Poliția municipiul Cluj-Napoca - Compartimentul Proceduri, verificări din care

rezultă că numitei O.R.R. i-au fost aplicate 14 sancțiuni contravenționale

pentru practicarea prostituției în perioada septembrie - decembrie 2008, precum

și cu declarațiile martorelor S.A.l. și L.A.L.R.

Prima instanță

a reținut că, deși inculpații nu au recunoscut nici faptul că au tras foloase

de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată O.R.R.,

susținerile acestora au fost infirmate de declarațiile părților vătămate și ale

martorelor mai sus menționate.

Așa fiind, în

sarcina celor doi inculpați s-a reținut săvârșirea infracțiunii de proxenetism,

prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., elementul material al laturii

obiective îmbrăcând forma tragerii de foloase de pe urma practicării

prostituției.

Partea vătămată

O.R.R. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 600 lei (sumă care i-a

fost luată de inculpați) și pe care a obținut-o urmare practicării prostituției

în perioada cât a fost găzduită de către aceștia din urmă (f. 267 d.u.p.).

Faptele

descrise mai sus s-a constatat că s-au probat prin: plângerea și declarațiile

părții vătămate K.A.R. (f. 3-8, 17-23 d.u.p.și f. 127-128 dosar instanță),

procesul-verbal privind audierea părții vătămate L.l.F. (f. 229-230 d.u.p.),

declarația părții vătămate L.l.F. (f. 126 dosar instanță), scrisoare medicală

privind pe partea vătămată L.l.F. (f. 231 d.u.p.), copiile actelor întocmite de

D.G.A.S.P.C. Maramureș privind pe partea vătămată L.l.F. (f. 235-245, 247-250 d.u.p.),

procesele-verbale privind verificările efectuate în legătură cu partea vătămată

L.l.F. (f. 233-234 d.u.p.), procesele-verbale de efectuare de investigații (f. 9-11,

74 și 83 d.u.p.), raportul de evaluare psihologică a părții vătămate K.A.R. (f.

25-27 d.u.p.), plângerea și declarațiile părții vătămate. Burlacii M.C. (f. 251-260

d.u.p. și f. 74-76, 129-130 dosar instanță), referatul de situație întocmit de

D.G.A.S.P.C. Satu Mare - Centrul de Asistentă și a Victimelor Traficului de

Persoane (f. 263-264 d.u.p.), declarațiile părții vătămate O.R.R. (f. 265-267,

270-273 d.u.p.), actele medicale privind pe partea vătămată O.R.R. (f. 269

d.u.p.), adresele comunicare de Poliția municipiul Cluj-Napoca - Compartimentul

juridic (f. 73, 290 d.u.p.), procesul-verbal și raport de activitate întocmit

de lucrătorul de poliție din cadrul municipiul Cluj-Napoca - Secția IV (f. 75-79

d.u.p.), cerere de autorizare a unei percheziții domiciliare (f. 84-85 d.u.p.),

încheierea penală nr. 1/C/P din 05 ianuarie 2009 a Tribunalul Cluj, secția penală

și autorizația de percheziție nr. 1 din 05 ianuarie 2009 a TribunalulCluj,

secția penală (f. 222-226 d.u.p.), proces-verbal de efectuare a unei

percheziții domiciliare (f. 90-93 d.u.p.), cererea de autorizare a efectuării

unei percheziții în mediu informatic (f. 220-221 d.u.p.), încheierea penală nr.

17/C/P/2009 a Tribunalul Cluj, secția penală, și autorizația de percheziție în

mediu informatic nr. 7 din 21 ianuarie 2009 emisă de Tribunalul Cluj, secția penală

(f. 222-226 d.u.p.), proces - verbal de percheziție informatică (f. 227-230

d.u.p.), declarațiile martorilor C.A. (f. 32-35, 163-164 d.u.p. și f. 149-150

d.u.p.), M.M.C. (f. 36-38 d.u.p. și f.312 dosar instanță), P.V.C. (f. 39-40

d.u.p.), B.G.A. (f. 41 d.u.p.), C.G.C. (f. 42-44 d.u.p. și f. 286 dosar

instanță), G.L.F. (f. 44 -48 d.u.p.), C.M. (f. 45 d.u.p. și f. 313 dosar

instanță), F.A. (f. 51-54 d.u.p.), F.S. (f. 55-58 d.u.p.), B.L.D. (f. 63-67

d.u.p.), D.M. (f. 70-71 d.u.p.), S.A.l. (f. 148-160 d.u.p. și f. 310-311 dosar

instanță), L.C.V. (f. 165-168 d.u.p.), K.I. (f. 187-188 d.u.p.), S.M.Ș. (f.

191-194 d.u.p. și f. 242 dosar instanță), L.A.L.R. (f. 195-197 d.u.p. și f. 199

dosar instanță), M.A. (f. 212-215 d.u.p.), M.O. (f. 216-219 d.u.p.), D.M.L. (f.

198-205 d.u.p. și f. 80-81, f. 200 dosar instanță) și S.A. (f. 206 d.u.p. și f.

77-79, 201 dosar instanță), declarațiile inculpatului A.l.C. (f. 105-114 d.u.p.

și f. 66-67, f. 198 dosar instanță) și declarațiile inculpatei B.M. (f.

119-120, 126-132 d.u.p. și f. 68-69 dosar instanță).

Prima instanță

a constatat că, în drept, faptele inculpaților A.l.C. și B.M. care, în cursul

anului 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-au găzduit pe

părțile vătămate K.A.R., în vârstă de 16 ani și L.l.F., în vârstă de 13 ani, la

locuința lor situată în Cluj-Napoca, iar prin amenințare și violență le-au

obligat să practice prostituția (pe partea vătămată K.) și, respectiv,

cerșetoria (pe partea vătămată L.), exploatându-le în beneficiul lor, întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prevăzută și

pedepsită de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la

această infracțiune de trafic de minori, reținută în sarcina fiecăruia dintre

inculpați, instanța a admis, în conformitate cu dispozițiile art. 334 C. proc.

pen., cererea de schimbarea a încadrării juridice, formulată de reprezentanta

parchetului, din infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (3) și (4) din

Legea nr. 678/2001, pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, în

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr.

678/2001, întrucât, în mod evident, faptele săvârșite de inculpați nu au avut

ca urmare moartea sau sinuciderea victimelor, în sensul cerut de dispozițiile

alin. (4) al art. 13 din Legea nr. 678/2001 (în forma modificată prin Legea nr.

287/2005).

Faptele

inculpaților A.l.C. și B.M. care, în cursul anului 2008, au găzduit-o pe partea

vătămată B.M.C., în vârstă de 18 ani, la locuința lor situată în Cluj-Napoca,

jud. Cluj și, prin crearea unei stări de dependență emoțională și materială

față de ei, au obligat-o să practice cerșetoria, exploatând-o în beneficiul

lor, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane,

prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

De asemenea,

prima instanță a constatat că faptele inculpaților A.l.C. și B.M. care, în

toamna anului 2008, au găzduit-o pe partea vătămată O.R.R. la locuința lor

situată în Cluj-Napoca, care practica prostituția de bună voie, trăgând foloase

în urma acestui fapt, respectiv banii obținuți de partea vătămată fiindu-i

luați de către cei doi inculpați, întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

În cauză s-au

aplicat dispozițiile art. 33 lit. a) C. pen. față de ambii inculpați, întrucât

cele trei infracțiuni săvârșite de fiecare dintre ei (trafic de minori, trafic

de persoane și proxenetism) se aflau în concurs real.

La

individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților, prima instanță a

luat în considerare gradul de pericol social concret, foarte ridicat al

infracțiunilor săvârșite, atitudinea nesinceră și necooperantă avută de

inculpați pe parcursul procesului penal (în cursul judecății, inculpata B.M. încercând

chiar să influențeze depozițiile martorilor și declarațiile părților vătămate,

atât direct, cât și indirect, prin intermediul rudelor sale - (f. 74-84 și 155

dosar instanță), precum și faptul că inculpații se află la prima confruntare cu

legea penală, această ultimă împrejurare fiind reținută drept circumstanță

atenuantă în favoarea inculpaților, în conformitate cu dispozițiile art. 74 lit.

a) C. pen.

În consecință,

făcând și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. a), b) și d) C. pen., prima

instanță a considerat că o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și d) C. pen.

aplicată inculpatului A.l.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de

minori, de trafic de persoane și proxenetism, va fi în măsură să contribuie la

reeducarea lui.

În ceea ce o

privește pe inculpata B.M., făcând și aplicarea dispozițiilor art. 76 lit. a),

b) și d) C. pen., prima instanță a considerat că o pedeapsă rezultantă de 7 ani

închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C.

pen. aplicată acesteia pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori,

trafic de persoane și proxenetism, va fi în măsură să contribuie la reeducarea

ei.

În baza art. 350

C. proc. pen. a menținut starea de arest a fiecăruia dintre inculpați, iar în

baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul

detenției preventive începând cu data de 06 ianuarie 2009 și până la zi, iar

din pedeapsa aplicată inculpatei perioada detenției preventive începând cu data

de 31 martie 2009 și până la zi.

Referitor la

latura civilă a cauzei, constatând întrunite în speță condițiile răspunderii

civile delictuale, în temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen. combinat cu art.

998 și art. 1003 C. civ., prima instanță i-a obligat inculpații A.l.C. și B.M.,

în solidar, la plata despăgubirilor civile în sumă de 10.000 euro sau

contravaloarea în lei la data plății, cu titlu de daune morale, către partea

civilă K.A.R., respectiv la plata despăgubirilor civile în sumă de 30.000 lei,

cu titlu de daune morale, către partea civilă B.M., apreciind că aceste sume

sunt în măsură să asigure o reparație justă și echitabilă a suferințelor de

ordin psihic suportate de părțile vătămate, urmare infracțiunilor comise de

inculpați.

Referitor la

partea vătămată minoră L.l.F. s-a mai menționat faptul că acesta nu s-a

constituit parte civilă în cauză și, având în vedere conduita minorului pe

întreg parcursul procesului penal (conduită la care s-a făcut referire în

starea de fapt), instanța a apreciat că nu se impune nici acordarea vreunei sume

de bani cu titlu de daune morale în favoarea acestuia, în conformitate cu

dispozițiile art. 17 C. proc. pen.

Referitor la

partea vătămată O.R.R., deși aceasta a declarat că se constituie parte civilă

în cauză cu suma de 600 lei, care i-a fost luată de inculpați și pe care a

obținut-o urmare practicării prostituției în perioada cât a fost găzduită de

către aceștia din urmă (f. 267 d.u.p.), Tribunalul Cluj a constatat că această

sumă de bani a fost dobândită de inculpați prin săvârșirea infracțiunii de proxenetism,

impunându-se confiscarea ei de la aceștia, în favoarea statului.

Așa fiind, în

baza art. 329 alin. (4) C. pen., prima instanță a dispus confiscarea specială

de la fiecare inculpat, în favoarea statului, a sumei de 300 l