ÎCCJ, Secția penală

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Deliberând asupra

plângerii de față;

În baza lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluția nr. 547/P/2010

din 28 octombrie 2011, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, secția urmărire penală și criminalistică, a

dispus în temeiul art. 228 alin. (1), rap. la art. 10 lit. a) și d) C. proc.

pen. următoarele soluții:

-

neînceperea urmăririi

penale față de procurorul D.M. sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu,

prev. de art. 246 C. pen., întrucât fapta nu există.

-

neînceperea urmăririi

penale față de procurorul D.M. sub aspectul infracțiunii de fals intelectual,

în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2), rap. la art. 289

C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei

infracțiuni.

-

neînceperea urmăririi

penale față de procurorul șef serviciu G.D., sub aspectul infracțiunii de fals

intelectual, prev. de art. 289 C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele

constitutive ale acestei infracțiuni.

-

neînceperea urmăririi

penale față de procurorul șef serviciu G.D., sub aspectul infracțiunii de fals

intelectual, prev. de art. 289 C. pen., întrucât fapta nu există.

Pentru a dispune în

acest sens, procurorul a reținut următoarele:

Prin denunțul din 15

aprilie 2010, Agenția Națională de Transplant a sesizat săvârșirea de către

procurorul D.M., din cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București, a

infracțiunii de abuz în serviciu și a infracțiunii de fals intelectual de către

G.D., procuror șef al Serviciului Teritorial București al D.I.I.C.O.T.

În cuprinsul

denunțului se arată că procurorul D.M. a dispus, împotriva prevederilor legale,

depunerea la I.N.M.L. „Mina Minovici" a materiei genetice recoltate la SC

S. SRL precum și că procurorul șef serviciu G.D., a indicat, contrar

realității, în comunicarea adresată Direcției Agentul Guvernamental pentru

C.E.D.O., că a existat o supraveghere a activității de predare a băncii de

materie genetică de către autoritatea medicală competentă.

Din actele

premergătoare efectuate, procurorul a apreciat că nu a rezultat existența

faptelor care fac obiectul denunțului Agenției Naționale de Transplant.

Astfel, s-a stabilit

că prin rechizitoriul nr. 143D/P/2009, al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial

București, întocmit de către procurorul D.M., s-a dispus trimiterea în judecată

a inculpaților M.H. ș.a., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a

unui grup infracțional organizat și de trafic de celule de origine umană, prev.

de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și de art. 158 alin. (1) din Legea nr. 95/2006.

În sarcina acestuia s-a reținut că „a fost inițiatorul grupului infracțional

organizat; avea drept de dispoziție asupra componentei material - logistice

reprezentată de policlinica SC S. SRL și de posibilitate concretă de gestiune a

donatoarelor, a medicamentelor și a posibilității de racolare a beneficiarelor

din străinătate; constituia factorul polarizator al tuturor membrilor grupului

infracțional organizat realizând conexiunea între membrii componentei umane

reprezentată atât de specialiștii din străinătate și personalul auxiliar

(secretară, asistenți) ce deserveau baza materială necesară realizării

procedurilor de embriotransfer; recompensă în mod direct ori indirect

donatoarele și/sau racolatoarele, având dreptul „leonin" de recompensă, de

cenzură și de sancțiune asupra tuturor membrilor grupului infracțional

organizat; a conlucrat în mod constant alături de ceilalți participanți cu care

se afla în conivență infracțională la introducerea în țară de materie genetică

adusă în mod fraudulos. În esență, activitatea acestuia a constat în racolarea

unor persoane de sex feminin, care, în clinica SC S. SRL, în schimbul unor sume

de bani, acceptau să le fie recoltate ovocite, care erau apoi folosite pentru

inseminarea „in vitro" a altor persoane de sex feminin, care întâmpinau

dificultăți în procreerea pe cale naturală, contra unor sume de bani superioare

celor pe care le primeau donatoarele".

Sub aspectul faptelor

imputate procurorului D.M., prin denunțul Agenției Naționale de Transplant, în

urma cercetărilor a rezultat că prin Ordonanța nr. 143D/P/2009, din 24 iulie 2009,

acesta a dispus, în temeiul art. 13 alin. (1) și (6) din Legea nr. 39/2003,

art. 112 lit. f) și art. 118 lit. a) și e) C. pen., art. 163 și 165 alin. (2)

C. proc. pen. „Instituirea unui custode căruia să-i fie predată în gestiune,

monitorizare și conservare banca ce conține materie genetică aflată în custodia

SC S. SRL Se nominalizează drept custode Laboratorul de Genetică din cadrul I.N.M.L.

„Mina Minovici" sub coordonarea domnului V.T.P.Ș., consilier personal al

ministrului sănătății. În această bancă se aflau ovocitele recoltate în

condițiile arătate mai sus, precum și alte tipuri de materie genetică recoltată

de la diferiți pacienți.

Banca în care era

păstrată materia genetică a fost ridicată de către procuror, de la sediul SC S.

SRL, la 24 iulie 2009, în prezența inculpatului M.H. și a lui V.T.P.Ș.,

consilier al ministrului sănătății, persoană desemnată de ministrul sănătății

să participe la această activitate și a fost predată I.N.M.L. „Mina

Minovici" în aceeași zi, ocazie cu care a fost întocmit un proces-verbal. În

conținutul acestui proces-verbal s-a menționat că „Spațiul în care s-au

depozitat probele este cu acces restricționat, rezervat doar personalului

laboratorului de genetică. S-a luat la cunoștință faptul că pentru menținerea

probelor biologice din container este necesară verificarea nivelului de

nitrogen lichid la intervale regulate, respectiv la 48-72 ore. Se desemnează

totodată ca responsabil pentru monitorizarea nivelului de nitrogen lichid următorii

specialiști din cadrul Laboratorului de Genetică I.N.M.L: biochimist principal

C.C. și medic genetician E.N.”.

La 05 noiembrie 2009,

procurorul D.M., împreună cu directorul adjunct al I.N.M.L. „Mina

Minovici" și mai mulți inculpați, au inventariat conținutul băncii de

materie genetică, împrejurare în care, în canistra cu nr. 5, în paieta nr. 4,

au fost identificate 2 ampule inscripționate „K.D.".

În memoriul Agenției

Naționale de Transplant această operațiune de predare a băncii de materie

genetică a SC S. SRL, către I.N.M.L. „Mina Minovici", instituție

neacreditată să efectueze activități medicale cu material genetic de origine

umană, este apreciată ca fiind îndeplinită fără respectarea dispozițiilor

legale, cu încălcarea prevederilor art. 148 alin. (4) și (5) din Legea nr.

95/2006, întrucât predarea băncii a fost realizată fără acordul agenției, fapt

ce ar avea drept consecință imposibilitatea folosirii materiei genetice de

către persoanele de la care aceasta a fost recoltată. Este înfățișată în acest

sens situația D.K., care s-a adresat CEDO ca urmare a imposibilității folosirii

materiei genetice care i s-a recoltat și care se afla în banca de materie

genetică a SC S. SRL

Potrivit art. 148

alin. (4) din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății,

țesuturile și celulele de origine umană prelevate pot fi utilizate imediat

pentru transplant sau pot fi procesate și depozitate în băncile de țesuturi și

celule, acreditate sau agreate de Agenția Națională de Transplant, iar potrivit

art. 5 din aceeași lege, transplantul de țesuturi sau celule de origine umană

se efectuează numai din băncile acreditate sau agreate de Agenția Națională de

Transplant.

Cu referire la

împrejurarea descrisă în memoriul agenției, L.D.A., directorul executiv al

Agenției Naționale de Transplant și semnatarul denunțului, a arătat că nu a

putut autoriza cererea D.K. de transferare a materiei genetice de la I.N.M.L. „Mina

Minovici" la clinica „P.", în scopul utilizării embrionilor recoltați

de la aceasta, întrucât, pe de o parte. depunerea la I.N.M.L. „Mina

Minovici" a băncii de materie genetică a SC S. SRL, în care se aflau și

embrioni recoltați de la K.D., s-a făcut fără acordul agenției, iar pe de altă

parte, deoarece I.N.M.L. „Mina Minovici" nu este acreditat să efectueze

activități sanitare cu material genetic de origine umană.

În opinia semnatarului

denunțului, imposibilitatea folosirii de către K.D., a embrionilor recoltați în

clinica SC S. SRL, la clinica „P.". ca urmare a acțiunii nelegale a

procurorului D.M., care, împotriva dispozițiilor legale, a dispus depunerea

băncii de materie genetică a SC S. SRL, la I.N.M.L. „Mina Minovici",

constituie infracțiunea de abuz în serviciu.

Așa cum s-a arătat,

reține procurorul că din actele premergătoare nu a rezultat existența acestei

fapte.

Cu privire la

autorizarea SC S. SRL de a desfășura activități medicale cu material genetic de

origine umană, în adresa nr. 33432, din 28 iunie 2011, a Ministerului

Sănătății, Direcția Juridică și Contencios, se arată că „din verificările

efectuate de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, respectiv

Direcția Asistență Medicală, reiese faptul că SC S. SRL nu este cuprinsă în

listele aprobate prin reglementările în vigoare ale unităților sanitare

acreditate pentru astfel de activități".

Astfel, întrucât SC S.

SRL nu era acreditată să desfășoare activități medicale cu material genetic de

origine umană, Agenția Națională de Transplant nu putea aproba niciun transfer

al băncii de materie genetică a SC S. SRL, sau din banca de materie genetică a SC

S. SRL Drept urmare, imposibilitatea folosirii materiei genetice din banca SC S.

SRL este consecința neacreditării acestei societăți de a desfășura activități

medicale cu material genetic de origine umană, și nu a depunerii băncii de

materie genetică la I.N.M.L. „Mina Minovici", din dispoziția procurorului

D.M. Depunerea băncii de materie genetică a SC S. SRL la I.N.M.L. „Mina

Minovici" s-a realizat întrucât aceasta se formase ca urmare a comiterii

unor infracțiuni. în plus, la I.N.M.L. „Mina Minovici" au fost luate

măsurile necesare pentru a asigura păstrarea corespunzătoare a materiei

genetice.

Pentru aceste motive,

întrucât fapta sesizată de Agenția Națională de Transplant nu există, față de

procurorul D.M. se va dispune neînceperea urmăririi penale sub aspectul

infracțiunii de abuz în serviciu.

Cu privire la fapta

imputată prin denunțul Agenției Naționale de Transplant, procurorului șef al

Serviciului Teritorial București al D.I.I.C.O.T., se va dispune tot neînceperea

urmăririi penale întrucât nici această faptă nu există.

Astfel, în denunț se

arată că G.D., contrar realității, a indicat în comunicarea adresată Direcției

Agentul Guvernamental pentru C.E.D.O., că a existat o supraveghere, de către

autoritatea medicală competentă, a activității de predare, la I.N.M.L. „Mina

Minovici", a băncii de materie genetică a SC S. SRL.

În urma acțiunii

intentate României de către K.D. la C.E.D.O., cu privire la respingerea de

către Agenția Națională de Transplant a cererii sale de transfer a embrionilor,

de la I.N.M.L. „Mina Minovici", la clinica „P. ", între Direcția

Agentul Guvernamental pentru C.E.D.O. și Serviciul Teritorial București al

D.I.I.C.O.T., a fost purtată o corespondență. Din examinarea acestei

corespondențe a rezultat că prin adresa nr. 405D/P/2010, înregistrată la

Direcția Agentul Guvernamental la 08 martie 2010, Serviciul Teritorial București

comunică, printre altele, că:„ Vă încunoștințăm totodată că ridicarea,

transportul și predarea băncii de celule umane către I.N.M.L. „Mina

Minovici" au fost efectuate cu acordul Ministerului Sănătății, al cărui reprezentant,

în persoana directorului Agenției Naționale de Transplant de la epoca

respectivă, pe nume T.V., a colaborat în mod direct cu organele de urmărire

penală pe întreg parcursul acestor proceduri.

Dosarul penal cu nr.

405D/P/2010 a fost format în urma unei disjungeri dispuse în Dosarul cu nr. 143D/P/2009.

S-a apreciat că

menționarea, în cuprinsul adresei, a împrejurării că V.T.P.Ș. era directorul

Agenției Naționale de Transplant la data la care au fost efectuate ridicarea,

transportul și predarea băncii de celule umane a SC S. SRL, nu constituie

infracțiunea de fals intelectual.

Autorul acestei

adrese, semnată de procurorul șef al Serviciului Teritorial București al

D.I.I.C.O.T., este procurorul D.M.

În nota de relații

din 20 iulie 2011, cu privire la conținutul acestei adrese și la calitatea de

director atribuită lui V.T.P.Ș., procurorul D.M. arată că „Fiindu-mi

repartizat, în vederea efectuării urmăririi penale, Dosarul cu nr.  143D/P/2009

privind membrii unui grup infracțional organizat constituit în vederea

traficului de celule umane, am efectuat, printre alte activități proprii fazei

de urmărire penală, o percheziție în incinta SC S. SRL ocazie cu care am luat

act despre împrejurarea că într-un laborator se află o bancă de celule umane

obiectivată în fapt de o canistră în care se aflau depozitate în condiții de

refrigerare mai multe recipiente (ampule) ce conțineau materie genetică spre conservare

prin imersare în azot cu mențiunea că percheziția a avut loc în data de 15

iulie  2009. În următoarele zile momentului efectuării percheziției, nu pot

indica cu precizie dată, luând la cunoștință despre necesitatea asigurării

mentenanței de specialitate relativ la banca de celule umane și în considerarea

inexistenței unei practici judiciare în domeniu, existând pericolul alterării

conținutului acesteia, prin intermediul factorilor decidenți am solicitat

sprijin Ministerului Sănătății, fiind primit de către Ministrul Sănătății de la

vremea respectivă, în persoana d-lui I. Cu ocazia discuțiilor purtate pe marginea

identificării locului unde putea fi lăsată în custodie banca de celule umane

ministrul a chemat în birou mai multe persoane a căror identitate nu am

reținut-o iar după o discuție de aproximativ o oră, timp în care le-am expus

situația de fapt și scopul deplasării mele, unul dintre consilierii ministrului

în persoana d-lui T.V., a fost desemnat să se ocupe atât de gestionarea

situației respective urmând să-mi asigure sprijinul necesar, precum și de

conducerea pentru viitor a Agenției Naționale de Transplant. În aceleași

împrejurări a fost contactat directorul spitalului de copii G.. În persoana

medicului B.M. care a declinat propunerea de preluare în custodie a băncii de

celule umane, consimțind să ne asigure totuși sprijinul de specialitate prin

intermediul a două persoane, cu mențiunea că îmi amintesc de numele medicilor A.C.

și „C.". Menționez că la momentul respectiv existau indicii cu privire la

implicarea membrilor conducerii Agenției Naționale de Transplant în săvârșirea

unor fapte penale în strânsă legătură cu atribuțiile de serviciu, aspecte pe

care le-am învederat ministrului solicitând desemnarea unui reprezentant al

ministerului care să-mi asigure sprijinul logistic necesar, altul decât numitul

Z.V., ocazie cu care d-ul I.B. m-a asigurat că, fiind la rândul său informat, a

dat dispoziție că la nivel de minister să fie constituită o comisie în vederea

verificărilor ce se cuveneau a fi făcute, cu mențiunea că, potrivit

afirmațiilor acestuia activitatea Agenției Naționale de Transplant urma să fie preluată

de către T.V., consilierul său personal. Precizez că prima activitate efectuată

în prezența acestuia din urmă a avut loc la data de 22 iulie 2009 când existând

temerea alterării conținutului băncii de celule, împreună cu lucrători de

poliție delegați să efectueze acte de urmărire penală T.V. și A.C. m-am

deplasat la sediul S. și am asigurat mentenanța conținutului recipientului iar

la data de 24 iulie 2009 acesta m-a însoțit la I.N.M.L. „MINA MlNOVICI"

unde banca de celule umane a rămas în custodie. Precizez că din acel moment

toate activitățile de urmărire penală relativ la sediul Agenției Naționale de

Transplant (percheziție urmată de ridicarea de mijloace materiale de probă;

verificarea tuturor înscrisurilor existente și semnarea lor spre neschimbare,

percheziții informatice ridicarea băncii de celule umane de la sediul SC „S."

SRL și lăsarea acesteia în custodia I.N.M.L. „MINA MINOVICI") întinse pe o

perioadă de aproximativ două săptămâni, au fost făcute în prezența d-lui T.V.

în calitatea sa de șef al Agenției Naționale de Transplant, funcție care, după

cum am înțeles, i-a fost acordată printr-un ordin al ministrului de resort la

scurt timp. În considerarea împrejurării că acesta conducea activitatea

Agenției Naționale de Transplant, însuși ministrul sănătății încunoștințându-mă

verbal de preluarea conducerii de către T.V. în condițiile în care fostul

director fusese demis; că avusese loc predarea-primirea inventarului agenției

între T.V. și Z.V. în timp ce eu împreună cu lucrătorii de poliție ne aflam în

aceeași clădire; că personalul existent i se adresa cu titulatura de „Dl.

Director"; că acesta ocupa un birou a cărui ușă de acces purta o plăcuță

cu inscripția „Director"; că deținea cheile sediului participând la toate

activitățile de sigilare-desigilare, semnând toate înscrisurile întocmite și

preluând unul dintre exemplarele acestuia, la rândul meu, în calitate de

procuror titular de caz, am menționat în înscrisurile întocmite în care se

făcea referire la d-nul T.V., menționând calitatea sa de „Director",

asociindu-l astfel funcției reprezentative desfășurate în mod efectiv și

neechivoc, fără să fi cunoscut dacă la nivel de compartiment „Resurse umane"

din cadrul ministerului acesta fusese numit în mod efectiv în funcția

respectivă. Această reprezentare mi-a fost susținută și de conținutul Raportului

de control din 30 iulie 2009 al Direcției de Control din cadrul Ministerului

Sănătății care propunea, printre altele, revocarea din funcția de director

executiv a lui Z.V.".

Indiciile cu privire

la implicarea membrilor conducerii Agenției Naționale de Transplant în

săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, în legătură cu atribuțiile de

serviciu, s-au concretizat în trimiterea în judecată, împreună cu inculpatul M.H.,

prin același rechizitoriu, a lui Z.V., directorul executiv în acea perioadă al

Agenției Naționale de Transplant, și a R.M.C.T., coordonator regional al

agenției. S-a reținut că Z.V. a întocmit și semnat, împreună cu T.R.M.C., un

înscris adresat „Centrului medical S.", ale cărui mențiuni sunt neconforme

realității și fără a avea competența de emitere a unui asemenea înscris,

săvârșind astfel infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de

art. 288 alin. (1) C. pen. Tot astfel, s-a reținut că T.R.M.C. a comis

infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale și fals intelectual,

prev. de art. 288 alin. (1) și art. 289 C. pen., constând în întocmirea și

semnarea înscrisului arătat mai sus și în completarea, cu date nereale, a unui

înscris aparținând Serviciului de Ambulanță al Municipiului București.

Participarea la

activitățile descrise de procurorul D.M. și împrejurările în care aceasta a

avut loc, sunt confirmate de martorul V.T.P.Ș., în declarația din 09 februarie

2011.

Rezultă astfel că

procurorul D.M. nu a intenționat ca în cuprinsul adresei incriminate să ateste

fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu privire la calitatea de

director al lui V.T.P.Ș., calitate pe care acesta a dobândit-o la 30 iulie

2009, ulterior participării sale la activitățile D.I.l.C.O.T. descrise mai sus,

întrucât, pentru motivele arătate, procurorul a avut convingerea că V.T.P.Ș.

acționează în calitate de director al Agenției Naționale de Transplant.

S-a precizat că la

data de 30 iulie 2009, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1511 din 30 iulie

2009, V.T.P.Ș. a fost numit temporar în funcția de director executiv al

Agenției Naționale de Transplant, iar la 03 august 2009, prin Ordinul

ministrului sănătății nr. 1509, din 30 iulie 2009, a încetat numirea în funcția

de director executiv al Agenției Naționale de Transplant a lui Z.V.G. - a se

vedea adresa nr. 45882 din 12 august  2010 a Ministerului Sănătății, Direcția

Juridică și Contencios.

Pe de altă parte,

inserarea în conținutul înscrisului a faptului că V.T.P.Ș. era directorul

Agenției Naționale de Transplant, nu poate reprezenta latura obiectivă a

infracțiunii de fals intelectual, întrucât "atestarea mincinoasă sau

omisiunea neîngăduită trebuie să privească fapte, date sau împrejurări care

privesc starea de fapt pentru constatarea căreia s-a întocmit înscrisul

oficial, iar săvârșirea acelei atestări sau omisiuni să fie producătoare de

consecințe juridice" - a se vedea V.D. și colectiv, Explicații teoretice

ale Codului penal român, volumul IV, ediția a II-a, pagina 387, Editura

Academiei Române, București, 2003. Ori, împrejurarea care privește starea de

fapt pentru constatarea căreia s-a întocmit înscrisul oficial este cea

referitoare la acordul Ministerului Sănătății față de ridicarea, transportul și

predarea băncii de celule umane către I.N.M.L.„Mina Minovici", acord care

a existat și care s-a

concretizat

în participarea lui T.V.P.Ș. la toate aceste activități. Dacă V.T.P.Ș. era, sau

nu, directorul Agenției Naționale de Transplant, nu are relevanță și nu este de

natură a produce consecințe juridice, atât timp cât acesta a îndeplinit, din

dispoziția ministrului sănătății, activitățile arătate în adresa Serviciului

Teritorial București al D.I.I.C.O.T.

Pentru aceste motive

întrucât lipsesc atât latura obiectivă, cât și cea subiectivă, a infracțiunii

de fals intelectual, față de procurorul D.M. se va dispune neînceperea

urmăririi penale sub aspectul infracțiunii de fals intelectual. În forma

participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2), rap. la art. 289 C. pen.

Pentru aceleași

motive și având în vedere că G.D., procurorul șef al Serviciului Teritorial

București al D.I.I.C.O.T. atunci când a semnat adresa nu a cunoscut că V.T.P.Ș.

nu era directorul Agenției Naționale de Transplant. Față de aceasta s-a dispus

tot neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii de fals intelectual,

prev. de art. 289 C. pen.

Cu privire la

mențiunea privind supravegherea activității de transfer, la I.N.M.L. „Mina

Minovici", a băncii de materie genetică a SC S. SRL, de către autoritățile

medicale competente, mențiune pe care Agenția Națională de Transplant o

consideră falsă, susținându-se că nu a existat o asemenea activitate a

agenției, față de procurorul șef al Serviciului Teritorial București al

D.I.I.C.O.T., G.D., s-a dispus neînceperea urmăririi penale, întrucât fapta

imputată acesteia nu există. Astfel, mențiunea în sensul că a existat o

supraveghere a activității de către autoritatea medicală competentă este reală,

ea concretizându-se în solicitarea adresată ministrului sănătății de către D.I.I.C.O.T.

- Serviciul Teritorial București, urmată de însărcinarea lui V.T.P.Ș. pentru a

participa la toate activitățile care se impuneau și apoi de participarea lui la

aceste activități. Împrejurarea că, din motive de ordin birocratic, numirea lui

V.T.P.Ș. în funcția de director al Agenției Naționale de Transplant, a avut loc

la câteva zile după participarea sa la activitățile de transfer, nu este de

natură a anula această participare. În plus, într-o altă adresă trimisă

Direcției Agentul Guvernamental pentru C.E.D.O., la 31 august 2010 semnată de

procurorul șef al Serviciului Teritorial București al D.I.I.C.O.T se arată că:

"vă facem cunoscut că după revocarea din funcția de director executiv a

numitului Z.V.G. (inculpat în Dosarul cu nr. 143D/P/2009) conducerea Agenției

Naționale de Transplant a fost încredințată numitului T.V.P.Ș. unica persoană

cu care organele de urmărire penală au ținut legătura pe parcursul tuturor

activităților efectuate în cursul urmăririi penale. Fiind desemnat de ministrul

sănătății I.B., la data de 22 iulie 2009, numitul T.V.P.Ș., împreună cu medicul

embriolog A.C. din cadrul Spitalului G., a însoțit organele de urmărire penală

în sediul Clinicii S. în scopul verificării stării de fapt existente în

încăperea intitulată „Laborator bancă de celule reproductive și crioconservare"

iar la data de 24 iulie 2009 a fost prezent la sediul I.N.M.L. „Mina

Minovici" participând la predarea în custodia acestei din urmă instituții

a containerului ce conținea materia genetică ridicată întregul conținut al

acestei comunicări corespunde realității.

Rezultă, astfel, că

nu a existat nicio intenție de mistificare a realității în corespondența

adresată de către Serviciul Teritorial București al D.I.I.C.O.T.  Direcției

Agentul Guvernamental pentru C.E.D.O., toate mențiunile cuprinse în adrese

fiind corespunzătoare adevărului.

Î

mpotriva rezoluției,

petenta a formulat plângere, procurorul șef Secție urmărire penală și

criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție prin

rezoluția nr. 2963/11/2/2011 din 19 decembrie 2011, respingând-o ca

neîntemeiată pentru următoarele motive:

S-a reținut că

soluția a fost contestată, conform dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., de

Agenția Națională de Transplant, pentru următoarele argumentele:

-

dr. V.T.P.Ș. a fost

numit director al Agenției Naționale de Transplant prin Ordinul nr. 1511 din 30

iulie 2009 al Ministerului Sănătății și a activat până la 15 septembrie 2009,

când în funcția respectivă a fost numit semnatarul plângerii;

-

procuror D.M. era

obligat să ia toate măsurile necesare și specifice, având în vedere faptul că

temeiul legal reținut (art. 165 C. proc. pen.) era incomplet și insuficient,

iar ceea ce s-a transferat era materie genetică;

-

Agenția Națională de

Transplant nu ar fi autorizat transferul la I.N.M.L. „Mina Minovici", ci

într-o clinică acreditată, unde existau condiții specifice de păstrare;

- nu se cunosc

considerentele avute în vedere, la momentul respectiv, pentru desemnarea

reprezentanților Agenției Naționale de Transplant;

- magistrat G.D. a

comunicat date necorespunzătoare adevărului pentru a ascunde faptele comise de

procuror D.M.

În urma examinării

actelor premergătoare începerii urmăririi penale a rezultat că procuror D.M. a

dispus, prin rechizitoriul nr. 143D/P/2009 al Direcției de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial

București, trimiterea în judecată a inculpaților M.H., M.Y., B.C., ș.a., pentru

săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat,

trafic de celule de origine umană, introducerea în țară de celule de origine

umană în mod fraudulos, exercitarea fără drept a unei profesii, fals

intelectual și fals material în înscrisuri oficiale. Prin același rechizitoriu,

au fost adoptate soluții de scoatere de sub urmărire penală și neîncepere a

urmăririi penale, cauza fiind disjunsă în vederea continuării cercetărilor cu

privire la alte fapte și persoane.

Obiectul dosarului l-a

constituit, în esență, activitatea de racolare a unor persoane de sex feminin

și de recoltare, în cadrul clinicii SC S. SRL, de ovocite, care erau folosite

pentru efectuarea inseminărilor „in vitro", în schimbul unor sume de bani

mai mari decât cele pe care le primeau „donatoarele".

La data de 24 iulie

2009, prin Ordonanța nr. 143D/P/2009, procuror D.M. a dispus, în temeiul

prevederilor art. 13 alin. (1) și (6) din Legea nr. 39/2003, art. 112 lit. f)

C. pen., art. 118 lit. a) și e) C. pen., art. 163 C. proc. pen. și art. 165

alin. (2) C. proc. pen., desemnarea unui custode căruia să-i fie predată în

gestiune, monitorizare și conservare banca de celule de materie genetică găsită

la sediul SC S. SRL și ridicată în ziua respectivă, în care se aflau

depozitate, prin crioconservare, recipiente ce conțineau embrioni ori alte

celule de origine umană. A fost indicat drept custode Laboratorul de Genetică

din cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici", sub coordonarea numitului V.T.P.Ș.,

consilier al ministrului sănătății.

În aceeași zi, au

fost aduse la sediul I.N.M.L. „Mina Minovici" - Laboratorul de Genetică și

predate în custodie un container, conținând material biologic imersat în mediu

de nitrogen lichid, și două butelii cu nitrogen lichid. În cuprinsul procesului

verbal, încheiat în acele împrejurări, datat 24 iulie 2009 și semnat de dr. T.V.P.Ș.,

în calitate de reprezentant al Ministerului Sănătății, procuror D.M., dr. SA,

medic legist șef în cadrul I.N.M.L. „Mina Minovici", și dr. L.B.,

coordonator al Laboratorului de Genetică, s-a reținut că:

-

predarea s-a realizat

în prezența reprezentanților Ministerului Sănătății, Ministerului Public și I.N.M.L.

„Mina Minovici";

-

s-a luat cunoștință

despre faptul că pentru menținerea probelor biologice din container este

necesară verificarea nivelului de nitrogen lichid la intervale regulate, respectiv

48-72 de ore fiind desemnați ca responsabili biochimist principal C.C. și medic

genetician E.N.;

-

spațiul în care au

fost depozitate probele este cu acces restricționat, rezervat doar

Laboratorului de Genetică.

Banca în care era

păstrată materia genetică a fost ridicată de la sediul SC S. SRL, la 24 iulie

2009, în prezența reprezentantului Ministerului Sănătății, V.T.P.Ș.

Ulterior, la 05

noiembrie 2009, cu prilejul inventarierii conținutului băncii de materie

genetică, au fost identificate, în canistra nr. 5, în paieta nr. 4, două ampule

inscripționate „K.D."

Prin rezoluția nr. 143D/P/2009,

din 12 noiembrie 2009, procuror D.M. a dispus restituirea către D.K. a materiei

genetice aparținând acesteia. S-a comunicat susnumitei că poate intra în

posesia materiei genetice, în condițiile în care este însoțită de un specialist

embriolog, care să posede un recipient apt să fie utilizat pentru transportul

în maximă securitate a acesteia.

Centrul de

fertilitate din cadrul clinicii P., ca urmare a solicitării numitei D.K., s-a

adresat Agenției Naționale de Transplant în vederea obținerii acordului și a

documentelor necesare realizării procedurii de preluare a materiei genetice de

la I.N.M.L.„Mina Minovici". Acordul pentru transferul embrionilor la

clinica P. nu a fost dat, apreciindu-se că I.N.M.L.„Mina Minovici" nu este

bancă de țesuturi și celule acreditată de Agenția Națională de Transplant.

În aceste

împrejurări, numita D.K. s-a adresat C.E.D.O., iar Direcția Agentul

Guvernamental din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a purtat corespondență

cu Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și

Terorism - Serviciul Teritorial București, context în care a fost emisă adresa

nr. 405D/P/2010 întocmită de magistrat D.M. și semnată de procuror șef serviciu

G.D. În cuprinsul adresei s-a menționat că Direcția de Investigare a

Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial

București a dispus restituirea materiei genetice aparținând numitei D.K., fiind

făcute demersuri în vederea predării efective a acesteia, fapt nerealizat din

motive independente de competențele și disponibilitatea structurii de parchet.

S-a precizat că ridicarea, transportul și predarea băncii de celule umane către

I.N.M.L. „Mina Minovici" s-au efectuat cu acordul Ministerului Sănătății,

al cărui reprezentant, T.V. „directorul Agenției Naționale de Transplant",

a colaborat în mod direct cu organele de urmărire penală pe întreg parcursul

respectivelor proceduri.

La 06 aprilie 2011,

în Dosarul nr. 547/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, au fost efectuate

verificări la I.N.M.L. „Mina Minovici", dr. L.B., șef al Laboratorului de

Genetică, confirmând că banca de celule a fost preluată la 24 iulie 2009, în

temeiul ordonanței Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate

Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, de la acea dată și

până în prezent fiind asigurat de către personalul laboratorului un anumit

nivel al nitrogenului lichid pentru menținerea materialului biologic.

De asemenea, dr. S.A.,

persoană care asigura conducerea I.N.M.L. „Mina Minovici" la 24 iulie

2009, în absența prof. dr. D.D., a arătat că în ziua indicată a fost primit un

recipient special care constituia banca de celule de origine umană ridicată de

la SC S. SRL, pentru păstrarea corespunzătoare a materialului respectiv,

personalul laboratorului verificând și asigurând un anumit nivel de nitrogen

lichid.

Cu privire la

aspectele sesizate de Agenția Națională de Transplant, procuror D.M. a precizat

că una dintre activitățile derulate în Dosarul nr. 143D/P/2009 a fost

reprezentată de efectuarea percheziției, la 15 iulie 2009, la SC S. SRL,

context în care a luat act despre existența în incinta unui laborator a unei

bănci de celule umane, constând într-o canistră în care erau depozitate mai

multe recipiente ce conțineau materie genetică. Ulterior acestui moment, având

în vedere necesitatea asigurării mentenanței de specialitate cu privire la

banca de celule umane și inexistența unei practici în domeniu, s-a luat

legătura cu ministrul sănătății, I.B., solicitându-se sprijin. În urma

discuțiilor purtate la nivelul Ministerului Sănătății, a fost desemnat să

acorde sprijin organelor de urmărire penală unul dintre consilierii

ministrului, V.T.P.Ș. De asemenea, s-a solicitat sprijin de specialitate și

reprezentanților maternității G., fiind indicat numele a doi medici.

Menționează procuror D.M. că la momentul respectiv existau indicii cu privire

la implicarea persoanelor din conducerea Agenției Naționale de Transplant în

săvârșirea unor fapte penale în exercitarea atribuțiilor de serviciu, fapt pe

care l-a adus la cunoștința ministrului sănătății, care a dat dispoziții pentru

constituirea unei comisii la nivelul Ministerului Sănătății în vederea

verificării aspectelor respective, conform afirmațiilor acestuia, activitatea

Agenției Naționale de Transplant urmând a fi condusă de consilier V.T.P.Ș.

Arată procuror D.M. că a solicitat ministrului sănătății ca sprijinul logistic

să fie asigurat de un alt reprezentant al ministerului decât Z.V., director la

acea dată al Agenției Naționale de Transplant. Conform declarației

magistratului, prima activitate ce a fost desfășurată în prezența lui V.T.P.Ș.

a fost cea din 22 iulie 2009 când, existând temerea alterării conținutului

băncii de celule umane, împreună cu acesta, dr. A.C. de la maternitatea G. și

lucrătorii de poliție s-au deplasat la sediul SC S. SRL, unde a fost asigurată

mentenanța conținutului recipientului. La 24 iulie 2009, V.T.P.Ș. a însoțit

banca de celule umane, ce a fost transportată la I.N.M.L. „Mina Minovici"

și lăsată în custodie. Precizează, totodată, D.M. că toate activitățile de urmărire

penală referitoare la sediul Agenției Naționale de Transplant (percheziție

urmată de ridicarea de mijloace materiale de probă, verificarea tuturor

înscrisurilor existente și semnarea lor spre neschimbare, percheziții

informatice, etc), derulate pe o perioadă de aproximativ două săptămâni, au

fost efectuate în prezența numitului V.T.P.Ș., în calitate de șef al

instituției menționate. Susține magistratul că i-a fost creată convingerea că

acesta este director al Agenției Naționale de Transplant, fără să fi cunoscut

dacă la nivelul de compartiment „Resurse umane" din cadrul ministerului

fusese numit efectiv în funcție, datorită faptului că:

-

ministrul sănătății

i-a comunicat verbal despre preluarea conducerii de T.V.P.Ș. în condițiile

demiterii fostului director (Z.V. a fost trimis în judecată în Dosarul nr. 143D/P/2009

pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 288 alin. (1) C. pen.);

-

avusese loc

predarea-primirea inventarului agenției între V.T.P.Ș. și Z.V. în timp ce se

afla în clădire, împreună cu lucrătorii de poliție;

-

personalul agenției i

se adresa lui V.T.P.Ș. cu titulatura de „d-le director" și ocupa un birou

pe a cărui ușă de acces exista plăcuța cu inscripția „director";

-

V.T.P.Ș. deținea

cheile sediului agenției participând la toate activitățile de sigilare,

desigilare, semnând toate înscrisurile întocmite de procuror și primind unul

dintre exemplarele acestuia.

Aspectele relatate de

magistrat au fost confirmate de V.T.P.Ș. în cuprinsul declarației date, acesta

susținând că i s-a solicitat verbal de ministrul I.B. să participe la

percheziția efectuată la sediul SC S. SRL, apelându-se și la sprijinul unui

specialist în embriologie de la maternitatea G.. Într-o încăpere din incinta SC

S. SRL se aflau două recipiente, unul cu material genetic și celălalt cu azot

lichid. Pentru a se asigura siguranța materialului genetic, considerat probă

judiciară, s-a luat hotărârea mutării recipientului la I.N.M.L. „Mina

Minovici", scop pentru realizarea căruia s-a luat legătura cu dr. SA

Materia genetică a fost transportată la I.N.M.L. „Mina Minovici", unde a

fost lăsată în custodie, aspect cu privire la care a fost informat ministrul

sănătății. Ulterior, precizează V.T.P.Ș., a preluat funcția de director

interimar al Agenției Naționale de Transplant. A fost numit în această funcție,

conform adresei nr. 45.882 din 12 august  2010 a Ministerului Sănătății -

Direcția Juridică și Contencios, prin Ordinul nr. 1511 din 30 iulie 2009.

Față de cele expuse

anterior, s-a constatat că soluția adoptată în Dosarul nr. 547/P/2010 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire

penală și criminalistică, este legală și temeinică.

Emiterea de către

procuror D.M. a Ordonanței nr. 143D/P/2009 a fost întemeiată pe dispozițiile

legale care reglementează materia confiscării speciale, în condițiile în care

materialul genetic a fost descoperit în contextul efectuării unei percheziții

la sediul SC S. SRL, al cărui personal era supus investigației penale în

dosarul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată

și Terorism - Serviciul Teritorial București, și de necesitatea asigurării

securității medicale a băncii ce conținea materia genetică.

Magistratul a

solicitat și a beneficiat de sprijinul autorităților medicale, respectiv a

Ministerului Sănătății, reprezentantul acestei instituții, V.T.P.Ș., desemnat

de ministrul sănătății, participând efectiv la procedura care a avut drept

finalitate lăsarea în custodia Laboratorului de Genetică al I.N.M.L. „Mina

Minovici" a materiei genetice ridicate de la SC S. SRL

Magistratul D.M. a

avut convingerea că numitul V.T.P.Ș. acționează în calitate de director al

Agenției Naționale de Transplant, iar indicarea acestei funcții în cuprinsul

adresei nr. 405D/P/2010 a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de

Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București este

lipsită de relevanță, în condițiile în care ridicarea, transportul și predarea

băncii de celule umane au fost efectuate cu participarea reprezentantului

Ministerului Sănătății, V.T.P.Ș., după finalizarea acestor activități fiind

realizată informarea ministrului sănătății.

În condițiile art.

278

1

C. proc. pen., petenta s-a adresat instanței competente cu

prezenta plângere împotriva soluției procurorului.

În plângerea adresată

instanței, petenta a arătat următoarele:

Prin denunțul

înregistrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a

solicitat efectuarea de cercetări față de procuror D.M. întrucat prin Ordonanța

nr. 143D/P/2009 din 24 iulie 2009 a dispus ridicarea de material genetic depus

la Clinica S., aparținând numitei K.D. fără știința acesteia și depunerea

materialului genetic respectiv la I.N.M.L. Mina Minovici, compromițându-l prin

măsura dispusă și atrăgând Statul Român în procese la Curtea Europeană a

Drepturilor Omului formulate împotriva sa de către sus-numita K.D.

S-a arătat ca petenta

nu a fost anunțată cu privire la măsurile ce s-au dispus la 24 iulie 2009 motiv

pentru care, pe de o parte, măsurile de preluare a embrionilor de la Clinica S.

nu au fost făcute cu respectarea condițiilor obligatorii a acestora și, în

plus, embrionii respectivi au ajuns la I.N.M.L. care nu este o clinică

acreditată în domeniul păstrării chiar temporare a embrionilor umani. S-au

apreciat că fără relevanță susținerile procurorului formulate la pag. 6 ultimul

paragraf din rezoluția criticată referitor la inexistența unei practici în

domeniu s-a luat legătura cu ministrul sănătății I.B. care i-a desemnat

consilierul ministrului V.T. În continuare, procurorul susține ca a solicitat

sprijin de specialitate reprezentanților maternității Giulesti deoarece existau

indicii cu privire la implicarea unor persoane din conducerea Agenției

Naționale de Transplant în săvârșirea unor fapte penale în exercitarea

atribuțiilor de serviciu. S-a menționat că dl. Z.V. nu era reprezentantul

Ministerului Sănătății, iar dacă procurorul avea dubii în legătură cu persoana

sa, putea să solicite ministrului o altă persoană, dar din cadrul Agenției

Naționale de Transplant, singura autoritate desemnată legal în acest domeniu.

S-a apreciat că

procurorul față de care se solicita efectuarea de cercetări nu poate fi

absolvit doar prin faptul că i „s-a creat convingerea”, referitor la persoana

consilierului ministrului sănătății, că acesta ar fi fost reprezentantul

subscrisei, când mijlocul cel mai simplu și la îndemână, ținând cont de

circumstanțele date, era să verifice ordinul ministrului de numire în funcție a

directorului executiv al subscrisei la acel moment și era chiar obligat să o

facă, în virtutea atribuțiilor sale, fiind vorba de reprezentantul Ministerului

Public la cel mai înalt nivel, aflat în exercițiul exercitării atribuțiilor

sale de serviciu. De asemenea, s-a evidențiat faptul că prin măsurile dispuse

de procuror prin Ordonanța nr. 143D/P/2009 a fost compromisă, practic,

viabilitatea embrionilor aparținând numitei K.D., și nu numai, întrucat niciun

specialist embriolog în domeniu nu-i mai poate garanta, din punct de vedere

etic sau uman, ca aceștia ar mai putea fi valorificați în scopul urmărit de

deținătorii legali ai acestora. S-a menționat că, datorită acțiunilor

întreprinse de proprietarii embrionilor atât la instanțele românești, cât și la

C.E.D.O., petenta este obligată acum să emită avize de transfer al acelor

embrioni de la I.N.M.L. la o clinica autorizată în acest sens, din țară sau

străinătate.

S-a mai apreciat de

petenta că, în acest fel, îi este afectată însăși menirea sa pentru care a fost

constituită, atribuțiile și obligațiile sale stabilite potrivit legii de

înființare, precum și cele referitoare la avizarea acreditării clinicilor ce

doresc să își desfășoare activitatea în domeniul respectiv și verificarea

ulterioară a activității acestora cu privire la îndeplinirea întocmai a

condițiilor la acordarea acreditării.

S-a mai arătat că

soluția dispunerii măsurii de neîncepere a urmăririi penale s-a fundamentat pe

faptul că petenta a fost înstiințată și, în același timp, reprezentată la

momentul transmiterii materialului genetic la I.N.M.L.. Ori, în realitate, așa

cum rezultă din Ordinul ministrului sănătății nr. 93 din 15 martie 2006, în

funcția de director executiv a fost numit dr. Z.V. cu aceeași dată, până la 03

august  2009 când, în baza ordinului ministrului sănătății nr. 1509 din 30

iulie  2009, i-a încetat numirea, iar dr. V.T.P.Ș. a fost numit prin Ordin al

ministrului Sănătății nr. 1511 din 30 iulie 2009, începând cu 03 august 2009, și

a activat ca director executiv cu delegație până la 15 septembrie 2009, când a

fost numit în funcția respectivă dr. L.D.A., funcție ocupată și în prezent.

S-a menționat că și

procurorul sef secție insista în a prezenta situația ca fiind una corectă, întrucat,

prin Ordonanța nr. 143D/P/2009, ar fi fost respectate normele legale aplicabile

în speță, ceea ce nu este real în opinia petentei deoarece:

Până la momentul

luării deciziei în baza căreia banca de celule de materie genetică găsite la

sediul Clinicii S., trebuia să fie transferată într-o altă locație, nu este

nimic de comentat și ar fi absurd să se ridice vreo observație în acest sens,

neavând competența asupra măsurilor ce urmau și trebuiau întreprinse de

procuror în cadrul urmăririi penale aflate în curs. În opinia petentei, totul începe

din momentul în care procurorul nu a luat și nu a dispus toate măsurile

aferente pentru a preîntâmpina eventuale lucruri care pot influența în mod

ireparabil păstrarea în condiții optime - atât pe timpul transportului, cât și

la custode - embrionilor aflați în stare de criogenare având în vedere că

aceștia aparțineau unor terți. S-a arătat că prin adresa nr. 189 din 29 martie

2010, procurorul a comunicat M.A.E., Direcția Agentului Guvernamental, faptul că

materialul seminal a fost ridicat de la sediul Clinicii S. și transportat la I.N.M.L.

„conform prevederilor C. proc. pen.”. Ori, având în vedere specificitatea

materialului, condițiile susmenționate sunt insuficiente; era imperios necesară

respectarea, în egală măsură, a prevederilor legale specifice A.N.T. În aceste

condiții, greșit procurorul susține că măsurile luate au fost corecte, iar

procurorul sef secție confirmă măsurile celui dintâi.

De asemenea, a fost

indicat drept custode Laboratorul de genetică din cadrul I.N.M.L., sub

coordonarea numitului V.T.P.Ș., consilier al ministrului sănătății. În fapt,

atât consilierul ministrului, cât și ministrul sănătății în sine, nu au nici o

prerogativă, atât din punct de vedere legal, cât și din punct de vedere tehnic și

de specialitate, în a dispune acte sau fapte ce privesc, ca în cazul de față, în

modul cel mai direct, activități specifice petentei. S-a evidențiat că, dacă

consilierul ministrului din acel moment ar fi indicat ca și custode o clinică

acreditată și ar fi luat măsurile adecvate pe perioada transportului

materialului genetic, nu s-ar mai fi ajuns la această stare de lucruri.

În continuare, s-a

criticat faptul că procurorul sef secție a descris în considerentele rezoluției

măsurile care au fost dispuse și persoanele care au participat la preluarea,

transportul, predarea si primirea materialului genetic de unde rezulta că

practic toți participanții au instituit o unitate paralelă cu subscrisă fără ca

aceștia să fie în vreun fel abilitați sau învestiți cu competența și expertiza

necesară. De fapt, arată petenta, aici fiind esența cazului, toți cei care au

dispus, cele de mai sus, cu precădere, procurorul de caz, contrar

reglementarilor în materie, nu vor decât ca răspunderea pentru deterioarea

materialului genetic să fie preluată de petentă. Materialul genetic nu poate fi

introdus în categoria materialelor perisabile, în sensul prevederilor art. 165

din C. proc. pen. .

În plângere s-a mai

arătat că, așa cum rezultă din situația de fapt, prezentată chiar de către

procuror, mutarea embrionilor de la Clinica S. s-a efectuat pe baza măsurilor

dispuse de procuror și cu aprobarea unui consilier al ministrului sănătății

care nu avea nici o atribuție în acest sens și fără consultarea petentei.

Mutarea embrionilor de la Clinica S., care obținuse avizul de acreditare la 14

iulie 2009, la o clinică neautorizată -Laboratorul de Genetică de la I.N.M.L.,

s-a efectuat cu încalcarea prevederilor art. 148 alin. (4) și alin. (5) Titlul

VI din Legea nr. 95/2006 întrucat aceasta din urmă nu îndeplinește criteriile

tehnice privind recepția, procesarea, carantinarea, depozitarea și distribuția

embrionilor. Întrucât Agenția Națională de Transplant, în virtutea atribuțiilor

sale conferite prin lege, este obligată să vegheze ca toți participanții în

cadrul activităților de fertilizare in vitro și criogenare, păstrare și,

eventual, transport să respecte reglementările aplicabile, nu i se poate

pretinde acum să efectueze acte și fapte care să contravină însăși menirii sale

iar persoanele care au încălcat prevederile legale aplicabile în domeniu,

trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Chiar fără existența

petentei, în cazul de față, dacă o clinică acreditată ar primi embrioni

criogenați de la o unitate neacreditată, prin regulamentul său propriu, adoptat

cu ocazia acreditării, aceasta ar constata ulterior, că clinica trimițătoare a

embrionilor nu este acreditatată sau că embrionii nu au fost păstrați în

condițiile stricte prevăzute în normele specifice de păstrare a acestora; în

aceste condiții, clinica primitoare a embrionilor ar fi obligată să-i

îndepărteze. În cazul în speță, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege și

directivele Comisiei Europene, petenta ar fi obligată să retragă acreditarea

acelei clinici autorizate în cazul în care ar primi embrionii depozitați la I.N.M.L.,

deoarece acești embrioni provin acum de la o clinică neautorizată.

S-a susținut că

procurorul era obligat să ia toate măsurile necesare și specifice în cazul

respectiv, fără precedent, fiind vorba de material genetic și întrucât temeiul

legal reprezentat de art. 165 din C. proc. pen. este incomplet și insuficient

față de ceea ce urma a se dispune, în fond, embrionii umani nu reprezintă doar

un material perisabil „putând recurge în caz de necesitate și la experți”

extras din text art. 165 alin. (1) din C. proc. pen., informându-se și

documentându-se în acest sens sub toate aspectele. El era obligat, înainte de a

dispune măsura, să se documenteze în așa fel încât să evite orice risc cu

privire la soarta embrionilor, care nu trebuiau compromiși pentru a nu se

ajunge într-o situație pe care nimeni nu și-a dorit-o.

În plângere s-a

menționat că poziția sa față de starea în care s-a ajuns nu reprezintă un

capriciu, aceasta fiind pusă acum în situația de a răspunde în locul celor

vinovați, când totul s-ar fi putut rezolva foarte simplu și acesta este motivul

pentru care solicită în continuare efectuarea de cercetări față de persoanele

vinovate, întrucat petentei i-au fost încălcate interesele sale legitime. În

ipoteza în care, petenta ar fi fost solicitată, cum era și firesc, aceasta ar

fi acționat și ar fi fost obligată, în virtutea atribuțiilor sale stabilite

prin lege, inclusiv de către Directivele Comisiei Europene aplicabile în speță,

pentru punerea în aplicare a sechestrului dispus de procuror, să avizeze

transferul respectiv într-o clinică acreditată; însă, în niciun caz, nu ar fi

avizat ca păstrarea în continuare a materialului genetic să fie făcută la I.N.M.L.,

ci la una dintre clinicile autorizate și cu înstiințarea proprietarului

embrionilor respectivi, pentru simplul motiv că, în lipsa acreditării în acest

sens, custodele indicat de procuror nu îndeplinea, și nu îndeplinește,

condițiile necesare unui astfel de scop. I.N.M.L.-Laboratorul de genetică unde

acesta a ajuns, din dispoziția procurorului D.M., nu este autorizat și nimeni

nu poate garanta astăzi, datorită condițiilor improprii de păstrare, că acel

material gene