ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1742/2011

Deliberând asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele:

1.1. Tribunalul Constanța, secția penală, prin sentința penală nr. 234 din 26 iulie 2010 pronunțată în Dosar nr. 13.827/118/2009 a soluționat în fond acțiunile penale privind pe inculpații în cauză în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. pronunțând următoarele rezolvări juridice:

a) în baza art. 174, 176 lit. a), b) și d) C. pen. condamnă pe inculpatul L.L. la pedeapsa de 25 (douăzeci și cinci) ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2)

1

lit. a), b) și c) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul L.L. la pedeapsa de 15 (cincisprezece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 217 alin. (1) și (4) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul L.L. la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere.

În baza art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul L.L. la pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. contopește pedepsele principale și dispune ca inculpatul L.L. să execute pedeapsa cea mai grea, de 25 ani închisoare, pe care o sporește cu 5 ani închisoare, inculpatul L.L. executând în final pedeapsa de 30 (treizeci) de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului L.L., pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. scade din pedeapsa închisorii aplicate perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la 21 august 2009 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. menține arestarea preventivă a inculpatului L.L.;

b) în baza art. 26 raportat la art. 174, 176 lit. a), b) și c) C. pen.condamnă pe coinculpatul G.F.V. la pedeapsa de 17 (șaptesprezece) ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la omor deosebit de grav.

În baza art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a), b) și c) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul G.F.V. la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 192 alin. (1) și (2) C. pen.:

Condamnă pe inculpatul G.F.V. la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. contopește pedepsele principale și dispune ca inculpatul G.F.V. să execute pedeapsa cea mai grea, de 17 ani închisoare, pe care o sporește cu 2 ani închisoare, inculpatul G.F.V. executând în final pedeapsa de 19 (nouăsprezece) ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului G.F.V., pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I și a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. scade din pedeapsa închisorii aplicate perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, de la 21 august 2009 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., menține arestarea preventivă a inculpatului G.F.V.

În baza art. 118 lit. b) C. pen.:

Dispune confiscarea de la inculpatul L.L. a unei lame de cuțit lungă de 12 cm și lată de 1,5 cm ambalată într-un plic numerotat cu cifra 1, găsită de organul de poliție într-o groapă cu resturi arse din apropierea barăcii inculpaților.

În baza art. 14 și 346 C. proc. pen. raportat la art. 998-1003 C. civ.:

Admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile H.V. și H.T.E.

Obligă pe inculpații L.L. și G.F.V., în solidar, să plătească părții civile H.V. suma de 27.000 lei reprezentând despăgubiri materiale, și 60.000 lei despăgubiri pentru daune morale.

Obligă pe inculpații L.L. și G.F.V., în solidar, să plătească părții civile H.T.E. suma de 20.000 lei reprezentând despăgubiri pentru daune morale.

Respinge celelalte pretenții civile ale părților civile, ca nefondate.

În baza art. 109 alin. (3) și (5) C. proc. pen.:

Dispune restituirea către partea civilă H.V., la data rămânerii definitive a hotărârii, a următoarelor bunuri ridicate ca mijloc de probă de către organul de urmărire penală, menționate în adresa din 6 august 2009 a I.P.J. Constanța – Serviciul Criminalistic (filele 65-67 vol. I dosar UP): rochia capot cu care era îmbrăcată victima T.G. (coletul nr. 11); cămașa cu care era îmbrăcată victima T.S. (coletul nr. 12); o pereche de pantaloni trening și chiloți cu care era îmbrăcată victima T.S. (coletul nr. 13); un tricou albastru cu care era îmbrăcat T.S. (coletul nr. 14); o pereche de ciorapi albaștri cu care era încălțat T.S. (plicul nr. 15); două sticle a 1 litru (coletul nr. 16); un recipient plastic PET de 5 l (coletul nr. 17); o broască țigănească de ușă (coletul nr. 18); o broască țigănească de ușă (coletul nr. 19); un lanț metalic (coletul nr 37); o cazma fără coadă (coletul nr 38); o zgardă (coletul nr. 39); un fragment zgardă (plicul nr. 40); un cuțit (plicul nr. 41); un cuțit (plicul nr. 42); un cuțit (plicul nr. 43); un cuțit (coletul nr. 44); o furcă de tors (coletul nr. 45); un fragment lemnos ars, cilindric de 50 cm (coletul nr. 46).

Menține la dosar celelalte urme și mijloace materiale de probă menționate în adresa din 6 august 2009 a I.P.J. Constanța.

În baza art. 109 alin. (3) și (5) C. proc. pen.:

Dispune restituirea către inculpatul G.F.V., la data rămânerii definitive a hotărârii, a următoarelor bunuri ridicate ca mijloc de probă de către organul de urmărire penală, menționate în procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat la 20 august 2009 (filele 239-241 vol. I dosar UP): un cuțit briceag pliant cu mâner metalic auriu și lemn de culoare maro, cu lama lungă de 8 cm și lată 1 cm, ambalat în plicul nr. 8.

Dispune restituirea către martorul B.I., la data rămânerii definitive a hotărârii, a următoarelor bunuri ridicate ca mijloc de probă de către organul de urmărire penală, menționate în procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat la 20 august 2009 (filele 239-241 vol. I dosar UP): un cuțit cu mâner de plastic culoare neagră, cu lama de 10 cm și lată 1 cm, ambalat în plicul nr. 9; un cuțit cu mâner de plastic transparent cu floricele, cu lama de 8 cm și lată 1 cm, ambalat în plicul nr. 9.

Dispune restituirea către inculpatul L.L., la data rămânerii definitive a hotărârii, a următoarelor bunuri ridicate ca mijloc de probă de către organul de urmărire penală, menționate în procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat la 20 august 2009 (filele 239-241 vol. I dosar UP): un cuțit într-o teacă de piele culoare maron, cu lama lungă de 11 cm și lată 2,5 cm, ambalat în plicul nr. 11; un spray paralizant tub culoare verde cu capac negru inscripționat NATO, ambalat în plicul nr. 12; un briceag cu prăsele din corn maroniu, cu lungimea totală desfăcut de 14,2 cm, lama desfăcută lungă de 6,5 cm și lată de 1,9 cm, cu 4 goluri circulare în lamă.

În baza art. 110 C. proc. pen.: dispune distrugerea, la data rămânerii definitive a hotărârii, a următoarelor resturi de materiale găsite în groapa din apropierea barăcii inculpaților: resturi de îmbrăcăminte ambalate în plicul nr. 2); 7 nasturi metalici ambalați în plicul nr. 3); un ceas de mână Japonia ambalat în plicul nr. 4; un fragment de material textil culoare crem – kaki ambalat în plicul nr. 5; un papuc din plastic de culoare albastră ambalat în plicul nr. 7; resturi de materie arsă, ambalate în plicul nr. 13”.

Hotărând astfel instanța a constatat că prin rechizitoriul nr. 1580/P/2009 din 15 decembrie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv în vederea tragerii la răspundere penală a acestora a coinculpaților: L.L., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu tâlhărie, omor deosebit de grav și distrugere, prevăzute de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2)

1

lit. a), b) și c) C. pen., art. 174-176 lit. a), b) și d) C. pen. și art. 217 alin. (1) și (4) C.pen și G.F.V., pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, tâlhărie și complicitate la omor deosebit de grav, prev. de art. 192 alin. (1) și (2) C. pen., art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și alin. (2)

1

lit. a), b) și c) C. pen. și art. 26 rap. la art. 174-176 lit. a), b) și d) C. pen.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că inculpatul L.L., în noaptea de 01/02 august 2009, în jurul orelor 03.30, după o înțelegere prealabilă cu celălalt inculpat, a pătruns fără drept, înarmat și împreună cu coinculpatul G.F.V., în locuința comună a victimelor T.S., de 85 de ani și T.G., de 84 ani, din comuna Corbu, jud. Constanța, unde le-a ucis în scop de jaf și prin cruzimi, cu aplicarea în mod repetat și feroce de lovituri cu o scândură, pumnii și lama briceagului, în zonele capului, gâtului, pieptului și membrelor superioare și provocarea a cel puțin șaisprezece plăgi tăiate - înțepate soțului, cu cvasidecapitare, respectiv zece plăgi tăiate - înțepate soției, una cu interesarea cordului, a pericardului și secționarea a trei coaste, iar în aceeași împrejurare a sustras un bidon de 10 litri cu vin roșu și suma de 60 de lei din locuință, apoi le-a incendiat și casa celor două victime cu producerea unui pericol public evident pentru locuințele învecinate

De asemenea, s-a reținut că inculpatul G.F.V., în aceeași împrejurare, după o înțelegere prealabilă, a pătruns fără drept, înarmat și împreună cu coinculpatul L.L., în locuința comună a victimelor T.S. și G. din comuna Corbu, jud. Constanța, în scop de jaf, de unde a sustras un bidon de 10 litri cu vin roșu și suma de 60 de lei, prin violențe exercitate de coinculpat pentru a asigura scăparea amândurora, iar prin prezența sa l-a încurajat și sprijinit moral pe coinculpatul L.L. să le ucidă pe cele două victime, în condițiile și modurile sus-menționate.

Instanța, după efectuarea cercetării judecătorești în condițiile art. 288-291 C. proc. pen. pe parcursul căreia au fost audiați inculpații și au fost administrate celelalte probe în acuzare strânse la urmărirea penală a constatat că faptele imputate există, au fost comise cu vinovăție și realizează elementele constitutive ale infracțiunilor referitor la care a fost dispusă trimiterea în judecată/ solicitată tragerea la răspunderea penală a celor doi coinculpați, având elementele obiective și subiective arătate în continuare:

Victimele T.S. și T.G., soți în etate de 85 și respectiv 84 ani au locuit în comuna Corbu, jud. Constanța. Aceștia dețineau o locuință - casă formată din 5 camere dispuse una în continuarea celeilalte, dinspre stradă spre interiorul curții, având acces din exterior prin două uși, una situată la cea de-a doua cameră dinspre stradă, iar cealaltă situată la un hol intermediar, între primele 4 camere și cea de-a cincea, în care victimele dormeau. Camerele casei comunicau între ele tip vagon, prin uși de interior. Bucătăria și magazia erau dispuse în continuarea casei, dar în acestea se intra prin uși separate, direct din exterior (de pe prispă).

Inculpații L.L. și G.F.V. erau angajați de numitul B.I. (unchiul inculpatului L.L.) ca ciobani la o stână organizată în apropierea localității Corbu, la care unii cetățeni aduceau oile și caprele pentru a fi îngrijite pe timpul verii, contra unei sume de bani. L.L. desfășura această activitate din anul 2007, în timp ce G.F.V. din primăvara anului 2009.

Inculpații locuiau la o baracă din cadrul acestei stîne, amplasată în zona fostei,,Gospodării agricole de partid”, în apropiere fiind și un lac de acumulare.

Banii datorați de persoanele care încredințau animalele în grija inculpaților erau achitați în rate, pe parcursul anului, și încasați de inculpatul L.L.

În fiecare dimineață oile și caprele erau mulse, iar laptele era predat unei societăți din localitatea Săcele, al cărei patron era numitul B.N., în acest scop trecând o mașină de colectare a laptelui prin localitate, condusă de martorul S.T.

În anul 2009, victimele T.S. și T.G. au dat în grija inculpaților 3 capre, în condițiile prezentate. Potrivit declarațiilor inculpaților, în anul anterior existase o neînțelegere între L.L. și T.S. legată de unul dintre animalele date spre îngrijire.

Pe parcursul anului 2009, inculpatul L.L. a venit la locuința victimelor de 2 ori pentru a solicita plata parțială pentru îngrijirea animalelor acestora, prima dată fiind refuzat. Potrivit declarațiilor martorului H.I. (ginerele victimelor), inculpatul L.L. trecuse cu câteva zile mai înaintea datei de 01 august 2009 și obținuse o sumă de bani de la victima T.G., motiv pentru care martorul o certase pe victimă pentru că a dat acei bani. În consecință, inculpatul cunoștea victimele, vârsta acestora, topografia casei, faptul că victimele locuiau efectiv în casa respectivă, faptul că locuiau singure.

În după amiaza zilei de 01 august 2009, inculpații s-au hotărât să meargă seara în localitate, la discotecă pentru a se distra.

În acest scop, inculpatul L.L. a plecat mai devreme din locul unde pășteau animalele, s-a îmbrăcat cu haine curate la baracă și a plecat în localitate pentru a încerca să facă rost de bani de la diferiți cetățeni, fie cu titlu de împrumut fie ca parte a plății datorate de aceștia pentru îngrijirea animalelor.

Din declarațiile inculpatului L.L. și ale martorei T.A., rezultă că aceasta din urmă a dat inculpatului o sumă de bani. În timp ce inculpatul precizează că este vorba despre suma de 30 lei (300.000 lei vechi), martora indică faptul că a dat inculpatului numai suma de 10 lei (100.000 lei vechi).

Tribunalul reține, pe de o parte, că martora nu avea nici un interes pentru a declara mincinos cu privire la acest amănunt, și pe de altă parte, că audierea acesteia s-a realizat la un moment suficient de apropiat de data evenimentului, pentru ca martora să-și poată aminti cu precizie, fără erori datorate uitării, suma de bani dată inculpatului. De asemenea, martora nu putea face confuzie cu privire la banii înmânați, câtă vreme numărul bancnotelor nu poate fi decât diferit în cazul sumei de 10 lei, față de 30 lei.

În ce privește susținerea inculpatului cu privire la același aspect, tribunalul reține că acesta putea avea un interes în afirmarea unei sume mai mari decât cea reală, și anume acela de a contura implicit faptul că a avut suficienți bani pentru a consuma o cantitate de alcool care să-l aducă în stare de a nu mai fi stăpân pe actele sale. Potrivit art. 69 C. proc. pen., declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Astfel fiind, se dovedește că inculpatul a luat o sumă de bani de la martora T.A., însă această sumă a fost de 10 lei, și nu de 30 de lei.

Inculpații susțin că au avut asupra lor circa 37 lei (G.F.V.) respectiv 60-70 lei (L.L.), compuși din banii dați de familia T., bani dați anterior de B.I., și alți bani ai inculpatului L.L. Martorul B.I. nu a putut confirma dacă i-ar fi dat bani lui L.L., iar suma obținută de la familia T. se constată a fi exagerată. În concluzie, inculpații au dispus de o sumă relativ mică de bani în seara de 01 august 2009.

Tot în scopul de a putea merge în seara respectivă la discotecă, inculpatul L.L. l-a rugat pe martorul P.R. să vină la baracă și să rămână acolo în locul inculpaților, până când ei se vor întoarce din sat.

După ce s-a întors cu animalele de la păscut, inculpatul G.F.V. s-a schimbat la rândul său de haine și a plecat în localitate, pentru a se întâlni cu inculpatul L.L.

Din declarațiile a numeroși martori audiați, precum și din declarațiile inculpaților, rezultă că aceștia s-au deplasat la discoteca T.C. situată pe șoseaua principală, unde au intrat înăuntru, au consumat de principiu bere, iar G.F.V. suc, (sau și suc), iar inculpatul L.L. a dansat.

Martorii au observat că inculpatul L.L. se afla sub influența alcoolului, fără însă ca acesta să-i fi provocat diminuarea consistentă a reflexelor.

Astfel, inculpatul s-a manifestat dezbrăcându-se la bustul gol, țipând, fluierând, gesticulând din mâini și împingându-se pentru a-și face loc, vorbind răstit. De asemenea, inculpatul părea că nu ascultă ceea ce i se spune, mergea mai încet decât mersul normal, se cunoștea și din felul cum vorbește că băuse. Totuși, inculpatul avea mișcările coordonate, nu trebuia să fie ajutat să se deplaseze, se deplasa drept.

Aceste aspecte au fost sesizate de martorii Z.N., M.A.A., P.Ș., V.L., N.A., C.G., B.I., precum și, ulterior, de P.R. și B.F.

În declarațiile sale, inculpatul L.L. arată că a consumat o cantitate relativ importantă de băuturi alcoolice diferite, fapt ce l-ar fi adus în situația de a nu mai raționa corespunzător : astfel, a susținut că a băut în cursul zilei pe câmp vin și bere, a băut singur 13 beri în discotecă, de asemenea a băut 250 grame de votcă și 250 grame de tequilla, oferite de Z.N., C.G., numitul „B.” –identificat ca fiind M.A.A.

Susținerile sale au fost infirmate de coinculpat, care a arătat că în cursul zilei nu au băut decât o bere la masa de prânz, și de martori care au indicat că nu i-au oferit de băut inculpatului, cu excepția martorului M.A.A., care arată că i-a oferit un pahar de aprox 100 grame cu o băutură tare. Această relatare este confirmată implicit de G.F.V., care arată că a băut o gură de tequilla dintr-un pahar de 250 grame umplut pe jumătate cu băutură, restul fiind consumat de L.L. Martorii care i-au observat pe inculpați au indicat că aceștia consumau bere, iar G.F.V. a fost văzut consumând și suc.

Susținerea inculpatului L.L. privind cantitatea de băutură consumată este infirmată și de lipsa banilor necesari cumpărării acesteia, câtă vreme rezultă că nici unul din martori nu i-a oferit de băut (fără bani).

Conform aprecierii martorilor, G.F.V. nu prea era băut.

În perioada cât s-au aflat în local, la un moment dat inculpatul L.L. a avut un comportament deranjant pentru ceilalți clienți, în sensul că în timpul dansului se împingea în alte persoane, s-a dezbrăcat la bustul gol, a început să fluiere, să țipe, motiv pentru care agenții de pază P.Ș. și N.A. care asigurau ordinea în local i-au pus în vedere să înceteze aceste comportamente, în caz contrar urmând a fi evacuat.

Deși inițial inculpatul a dat curs solicitării, după un timp a reluat comportamentul necorespunzător în local, motiv pentru care agenții de pază l-au scos afară din local. Împreună cu el a ieșit și inculpatul G.F.V., și ambii inculpați au plecat pe strada principală către stână.

Este de reținut că urmând șoseaua principală a localității spre stână, inculpații urmau să treacă prin dreptul locuinței victimelor T.S. și T.G., aflată la distanță de 400 m de local astfel cum s-a stabilit prin procesul verbal de reconstituire dispusă în cursul judecății.

Potrivit declarațiilor martorilor P.Ș., N.A., V.L., C.G., inculpații au părăsit localul cel mai târziu în jurul orei 03,00-03,15.

Astfel, martorul P.Ș., agent de pază, arată în declarația de la UP că l-a evacuat pe inculpat pe la ora 03,15. În cursul judecății a arătat că L.L. a început să se manifeste necorespunzător pe la ora 0,30 -01,00, reîncepând după aproximativ jumătate de oră, deci fiind evacuat pe la ora 1,30. martorul admite că declarația din cursul UP este mai aproape de realitate.

N.A. indică faptul că L.L. a fost dat afară la ora 03,00.

De asemenea, martora V.L. arată că a fost deranjată de inculpat când dansa, ea a aplecat la ora 3,30 iar cu puțin anterior plecării sale observase evacuarea inculpatului din local.

Martorul C.G. aproximează că inculpații au fost dați afară pe la orele 02,00-02,30, aspect de natură să confirme în orice caz că aceștia nu au rămas până la o oră târzie (peste ora 03,00) în local.

Începând cu acest moment și până când inculpații au ajuns, pe rând, la stână, aceștia nu au mai fost văzuți de alți martori care să relateze activitățile lor, situația de fapt urmând a fi stabilită în funcție de mijloacele de probă obiective coroborate cu declarațiile inculpaților, reținute conform principiilor de drept procesual penal.

Inculpații au dat declarații contradictorii pe parcursul urmăririi penale și judecății, inițial susținând și indicând amănunțit că fiecare dintre aceștia a ucis câte o victimă (L.L. pe T.G., iar G.F.V. pe T.S.), apoi revenind asupra acestor declarații și indicând faptul că numai L.L. a ucis cele două victime, în timp ce G.F.V. a intrat doar în casă, și-a însușit o sumă de bani și apoi a fugit la stână, în momentul când au fost sesizați de victime.

Inculpații au arătat, inclusiv în fața instanței și cu ocazia reconstituirii, că de la discotecă s-au deplasat pe trotuar, pe strada principală, până în dreptul gardului de la stradă al locuinței victimelor. Aici inculpatul L.L. i-a propus coinculpatului să pătrundă în locuința victimelor pentru a căuta băutură, întrucât mai doreau să bea. Rezultă din probe că G.F.V. a acceptat propunerea, precum și că inculpații s-au înțeles să lovească persoanele care i-ar surpride înăuntru. Potrivit declarațiilor inculpaților, fiecare din aceștia avea asupra sa un spray paralizant tip NATO, și câte un briceag – inculpatul G.F.V. infirmând apoi că ar fi avut briceag asupra sa, deși din probe rezultă că inculpații dețineau mai multe astfel de arme albe.

Cu privire la actele materiale desfășurate de inculpați în interiorul locuinței și curții victimelor, tribunalul reține următoarele:

După pătrunderea în curte prin escaladarea gardului, inculpatul L.L. a pătruns în casă prin ușa de intrare de la a doua cameră dinspre stradă, odată cu acesta intrând și inculpatul G.F.V. Tribunalul reține, potrivit declarațiilor inculpaților și a martorului H.I., că această ușă nu era încuiată, chiar dacă avea broască tip „țigănească” pe ea, întrucât mecanismul funcționa greu și nu ar mai fi putut fi descuiată ulterior.

L.L. a căutat în prima cameră dinspre stradă, în care erau depozitate diverse bunuri, și a găsit două bidoane de plastic (peturi) de câte 10 litri, în care se găsea vin. Inculpatul a scos aceste bidoane lângă ușa pe care intraseră, urmând să le ia la momentul plecării.

Între timp inculpatul G.F.V. a căutat sumar între bunurile din camera a doua, apoi a avansat în cea de-a treia cameră, iar într-un sertar al mobilei a găsit suma de 60 de lei, pe care i-a însușit și despre care l-a anunțat pe inculpatul L.L.

În continuare inculpații au avansat și în cea de-a patra cameră a locuinței, iar inculpatul G.F.V. a deschis cuptorul sau capacul aragazului aflat în aceasta (potrivit fotografiilor judiciare), provocând un zgomot ce a fost auzit de victimele T.S. și T.G., aflați în dormitor.

Potrivit propriilor declarații, inculpatul L.L. s-a înarmat cu o bucată de lemn găsită lângă cuierul din cea de-a treia cameră. De asemenea, inculpatul a susținut că avea asupra sa un briceag și un spray paralizant tip NATO.

Inculpații, în declarațiile ințiale, și inculpatul L.L., în declarațiile ulterioare, au arătat că, urmare a zgomotului produs, victimele au vorbit între ele, presupunând că zgomotul a fost produs de câine (deci discuția a fost auzită de inculpați mai înainte ca aceștia să fie observați de victime) apoi T.G. a ieșit în holul dintre camere și a deschis ușa către camera în care se aflau inculpații (potrivit declarațiilor acestora). Întrucât victima T.G. a fost găsită ulterior în camera în care au indicat inculpații că se aflau, tribunalul reține că declarațiile acestora (confirmate și prin reconstituirea faptei) reflectă adevărul în această privință, respectiv victima T.G. este cea care i-a surprins pe inculpați în casă.

Tribunalul reține astfel că inculpații au avut posibilitatea de a fugi din casă mai înainte de a fi văzuți și eventual recunoscuți, însă nu au făcut-o.

Inculpații au relatat în declarațiile lor inițiale că bătrâna i-a sesizat și a strigat către soțul ei că „sunt doi” în casă. Ulterior, inculpații, și în special inculpatul G.F.V., nu au mai susținut această afirmație, ca urmare a variantei prezentate de acest din urmă inculpat, în sensul că el a fugit din casă mai înainte de începerea agresiunilor împotriva victimelor, deci înainte ca acestea să îl vadă.

Tribunalul reține, în contextul în care inculpații au dat diferite declarații pe parcursul procesului, contradictorii în privința unor aspecte esențiale privind persoana care a cauzat moartea victimelor, că acest amănunt (exclamația victimei T.G.) nu se impunea a fi născocit de inculpați, câtă vreme aceștia conveniseră oricum să declare că au participat împreună la uciderea bătrânilor. Astfel fiind, tribunalul reține că declarațiile din care rezultă că T.G. i-a sesizat pe ambii inculpați, reflectă adevărul.

Rezultă din declarațiile inculpatului L.L., menținute și cu ocazia explicațiilor date la reconstituire, că acesta s-a apropiat de ușa unde se afla victima și a lovit-o inițial cu lemnul pe care îl luase dintr-o cameră, inculpatul precizând chiar, în cursul reconstituirii, că prima lovitură a executat-o de deasupra capului, de sus în jus, și din acest motiv a lovit pragul de sus.

Ca urmare a loviturilor primite, victima T.G. a căzut la pământ, iar concomitent T.S. a ieșit din dormitor strigând „hoții, miliția”.

Potrivit declarațiilor inculpatului L.L. date în finalul urmăririi penale și în faza de judecată, precum și la reconstituire, acesta i-a aplicat bătrânului lovituri cu pumnii în față și piept, apoi i-a înfipt briceagul în gât. Victima T.S. a fugit din locuință, ieșind pe ușa din holul intermediar (de lângă dormitor) și parcurgând aleea, către fântână. Aleea era prevăzută la capăt cu o poartă din lemn, care se afla în poziția închis (astfel cum precizează martorul H.I.) și pe care victima a depășit-o, ajungând lângă autoturismul Dacia parcat în stânga aleii.

Acest drum parcurs de victimă, precum și faptul că în acel moment T.S. fusese tăiat la gât cu un cuțit, deci sângera abundent, sunt stabilite prin procesul verbal de cercetare la fața locului și prin declarațiile martorilor H.I., ale pompierilor ce au intervenit la incendiu, din care rezultă că s-a observat existența unei cărări de urme de sânge în lungime de aproximativ 15 metri, începând din zona ușii de intrare în locuință, continuând cu aleea de acces, până la autoturism. S-au constatat urme de sânge și pe șipcile porții care închide aleea. În consecință, susținerile inculpatului L.L. (și ale inculpatului G.F.V., în primele declarații) potrivit cărora T.S. a fost tăiat la gât inițial în casă ori imediat lângă casă, reflectă adevărul.

Potrivit declarațiilor inculpatului L.L., întrucât victima T.G. striga în casă după ajutor, inculpatul s-a întors în casă și i-a aplicat acesteia lovituri cu briceagul, provocându-i decesul.

Cadavrul victimei T.G. a fost găsit în camera în care fuseseră surprinși inculpații, întins pe podea în decubit ventral și cu mâna stângă întoarsă la spate, cu numeroase urme de ardere pe corp și prezentând zece plăgi tăiate - înțepate la sânul stâng, la gât și sub umărul stâng posterior una cu interesarea cordului, a pericardului și secționarea a trei coaste.

Prin raportul de constatare medico-legală din 25 noiembrie 2009 al Serviciului Județean de Medicină Legală Constanța, s-a conchis că: „Moartea victimei T.G. a fost violentă. Ea s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, urmarea hemotoraxului stâng și hemopericardului, consecințe ale unei plăgi tăiate - înțepate toraco-cardio-pericardice, în cadrul unui politraumatism cu plăgi tăiate și tăiate - înțepate numeroase (10 plăgi). Leziunile de violență s-au putut produce prin loviri repetate cu corp tăietor-înțepător și lovire cu și de corpuri dure, cu puțin timp anterior decesului. Între leziunile toraco-pericardo-cardiace și deces există legătură directă imediată de cauzalitate. Agentul vulnerant tăietor-înțepător (tip cuțit sau similar) poate avea lungimea minimă de circa 10 cm, o singură margine tăioasă cu lățime progresivă de la vârf spre mâner, maximă de cca. 3,5 cm, nu este exclusă existența unui profil pe marginea netăioasă a lamei.

În afara leziunilor de violență menționate, la autopsie s-au constatat leziuni întinse de arsură prin flacără, gradele III-IV, fără caracter vital. În momentul aplicării/ recepționării loviturilor, victima și autorul se puteau afla în mai multe poziții: față în față, autor spre dreapta victimei, victima cu ½ stângă a corpului în fața autorului. Direcțiile din care și spre care s-a lovit sunt diferite: dinainte - înapoi și de sus în jos pentru plăgile tăiate din regiunea pielii păroase a capului; de la dreapta la stânga și ușor spre superior pentru plaga tăiată cervicală profundă și cea mandibulară dreaptă; de la stânga la dreapta și de sus în jos pentru plaga tăiată cervicală dreaptă antero-laterală; în sus și spre dreapta pentru plăgile tăiate-înțepate mandibular drepte; de sus în jos, de la dreapta la stânga și ușor dinainte-înapoi pentru plaga tăiată-înțepată toracică stângă.; dinainte-înapoi, de sus în jos și ușor oblic inferior pentru plaga tăiată-înțepată toracică stângă posterioară. Având în vedere aspectul și dispoziția plăgilor mandibulare și submandibulare drepte, se poate opina că acestea sunt leziuni de tatonare, iar plaga tăiată de la police drept poate fi considerată ca leziune de autoapărare. În sângele aparținând grupului sanguin A nu s-a constatat alcool și nici monoxid de carbon. Examenul serologic al secrețiilor vaginală și anală nu a relevat prezența spermei, iar moartea poate data de 18-19 ore față de momentul necropsiei medicale.”

Inculpatul L.L. susține că a plecat apoi în urmărirea bătrânului, căutându-l și găsindu-l lângă autoturism. Aici inculpatul i-a tăiat gâtul stând în spatele victimei, introducând mâna dreaptă în care avea briceagul sub bărbia acestuia și trăgând puternic, de la stânga la dreapta. Actul medico-legal, ca și fotografiile judiciare, au dovedit faptul că victima T.S. a suferit mai multe leziuni de tăiere în zona gâtului, din care una foarte profundă, ce a dus la cvasidecapitarea sa.

În urma necropsiei, potrivit raportului de constatare medico-legală din 24 noiembrie 2009 al Serviciului Județean de Medicină Legală Constanța, s-a conchis că: „Moartea victimei T.S. a fost violentă. Ea s-a datorat secționării cvasicomplete a formațiunilor respiratorii, vasculo-nervoase, vertebro-medulare și digestive de la nivelul regiunii cervicale, în cadrul unui politraumatism cu numeroase plăgi tăiate și tăiate - înțepate. Leziunile de violență s-au putut produce cu puțin timp anterior decesului, prin:

- loviri repetate cu corp tăietor-înțepător (tip cuțit sau similar) cu o singură muchie tăioasă, lățime maximă de circa 3,5 cm; lungimea lamei tăioase nu poate fi apreciată; nu este exclusă prezența unui profil pe marginea netăioasă a lamei;

- prin lovire cu și de corpuri dure.

Leziunile de violență de la nivelul regiunii cervicale au caracter tanato-generator direct, imediat, iar cele produse prin lovire cu și de corpuri dure nu au legătură de cauzalitate cu mecanismul tanato-generator. Leziunile de violență de la nivelul feței, submandibulare și cele cervicale inferioare ar putea fi interpretate ca leziuni de tatonare, iar cele de la nivelul degetelor au aspectul unor leziuni de autoapărare. Direcțiile din care și spre care s-a lovit sunt diferite, pentru plăgile tanato-generatoare antero-laterale ale gâtului direcția de lovire este de la dreapta la stânga, unele orizontale, altele oblice, ascendent spre stânga și dinspre anterior spre posterior. Pozițiile ipotetice ale agresorului față de victimă pot fi față în față și autorul în spatele victimei. În sângele aparținând grupului AB sau B cu aglutinine distruse nu s-a constatat alcool.

Moartea poate data de 21-22 ore față de ora finalizării autopsiei medico-legale.”

S-a constatat existența a cel puțin șaisprezece plăgi tăiate-înțepate pe corpul victimei T.S., cu secționarea gâtului, inclusiv a coloanei cervicale.

Tribunalul reține că și aceste relatări privind modul în care a fost ucis T.S., se susțin prin probe obiective administrate.

Victima a fost găsită având pantalonii de trening și chiloții trași până la genunchi, iar în dreptul ambilor genunchi pantalonii prezentau urme de pământ recente. Cu privire la acest aspect, inculpatul L.L. a furnizat mai multe explicații: fie că l-a ajuns din urmă pe bătrân și l-a tras de pantaloni, provocând dezbrăcarea și căderea acestuia, fie că l-a găsit pe bătrân culcat la pământ și încercând să intre sub autoturism, și l-a tras de picioare pentru a-l scoate afară, în același timp trăgând de pantaloni și dezbrăcându-l astfel. Faptul că pe genunchii pantalonilor s-au impregnat urme de pământ semnifică însă că victima a căzut în genunchi destul de puternic, prin urmare prima variantă ar fi confirmată de acest amănunt.

În ce privește poziția în care se găsea victima în momentul cât a fost (aproape) decapitată de inculpat, de asemenea acesta indică mai multe variante în declarațiile sale și cu ocazia reconstituirii, astfel : într-o variantă susține că victima era în picioare lângă autoturism, într-o a doua variantă că era culcat pentru a intra sub autoturism (inculpatul venind dinspre casă), iar în a treia variantă, susținută la reconstituire, că victima era culcată lângă autoturism, însă inculpatul l-a observat abia după ce s-a întors din locul unde se afla câinele (după ce trecuse deci pe lângă victimă).

Inculpatul a indicat însă corect, la reconstituire, poziția victimei, respectiv faptul că era culcat cu capul spre fața autoturismului și spre alee, și cu picioarele oblic către spatele mașinii, aspect care duce la concluzia că l-a văzut pe T.S. la momentul uciderii acestuia, deci s-a aflat în locul respectiv.

L.L. a mai menționat că, urmărindu-l pe T.S., s-a lovit de poarta de lemn care se afla în poziția închis, pe care a deschis-o astfel și i-a rupt șipci. Se confirmă prin procesul verbal de cercetare la fața locului și prin declarația martorului H.I. că într-adevăr poarta era ținută în mod obișnuit în poziția închis (deci noaptea o persoană ce nu știa de existența ei se lovea de aceasta) și mai ales că există o ruptură a unei șipci din poarta respectivă.

Inculpatul L.L. declară că, după uciderea victimei (iar în varianta prezentată la reconstituire, înaintea găsirii acesteia), întrucât câinele acesteia, (legat în lanț în zona din spate a curții, lângă un porumbar) lătra, s-a deplasat acolo și a încercat să omoare sau să lovească câinele cu o cazma găsită în apropierea casei, apoi a pulverizat spray paralizant către acesta. Ca urmare a acestor acțiuni câinele s-a smucit și a scăpat din lanț, fugind.

Cu ocazia cercetării locului faptei au fost găsite urme de lovire pe hambarul de care fusese legat câinele, partea metalică activă a unei cazmale fără coadă fiind descoperită lângă lanțul și cureaua ruptă a câinelui. De asemenea, cada cazmalei a fost descoperită într-un alt loc, parțial arsă după ce fusese folosită pentru a da foc casei. Aceste probe materiale confirmă acțiunea relatată de inculpat.

Prin rapoartele de constatare medico legală s-a stabilit cert că victima T.S. prezenta pe corp cel puțin 16 leziuni de tăiere-înțepare, iar victima T.G. prezenta 10 astfel de leziuni.

Dintre acestea, pentru T.S. leziunea mortală a fost cea a secționării cvasicomplete a formațiunilor respiratorii, vasculo-nervoase, vertebro-medulare și digestive de la nivelul regiunii cervicale, inclusiv a coloanei cervicale, iar pentru T.G. leziunea mortală a fost cea a plăgii tăiate-înțepate toraco-cardio-pericardice.

Actele medico legale au stabilit că o mare parte din celelalte leziuni, situate la ambele victime în regiunile feței, mandibulare-submandibulare și cervicale, au fost leziuni de tatonare, respectiv de autoapărare - cele de la nivelul mâinilor.

S-au mai constatat de asemenea leziuni de violență prin lovire cu și de corpuri dure suferite de victime.

Se constată astfel că agresiunea asupra fiecăreia dintre victime a avut o durată relativ îndelungată, în care inculpatul L.L. a aplicat atât lovituri cu pumnii sau picioarele ori cu obiecte contondente, cât și multiple lovituri de cuțit.

Majoritatea acestor lovituri de cuțit, cu caracter tăietor sau înțepător, nu au fost profunde, nu au pus viața victimelor în pericol imediat sau în stare de inconștiență, astfel încât nu rezultă intenția inculpatului de a suprima viața victimelor prin aplicarea acestor lovituri de tatonare. De asemenea, victimele au avut timp să se apere de unele lovituri prin folosirea mâinilor. Se observă că leziunile de tatonare au fost situate în zona feței, mandibulei și gâtului, astfel încât nimic nu l-ar fi împiedicat pe inculpat să aplice de la început lovituri puternice în aceste zone „tatonate”, dacă ar fi vizat numai decesul victimelor.

Ori, un asemenea comportament al inculpatului, de a întârzia aplicarea loviturilor decisive, și de a chinui victimele prin leziuni relativ superficiale, aplicate mai ales în zona feței și gâtului, poate avea ca explicație fie caracterul deosebit de crud al acestuia și resimțirea unei plăceri în chinuirea victimelor, eventual grefată pe un sentiment de răzbunare (conflictul de anul trecut), fie încercarea de a le speria pe victime cu scopul de a nu divulga identitatea agresorilor recunoscuți sau cu scopul de a obține diverse bunuri – cum ar fi bani ascunși în casă. În fiecare din aceste situații, în mod normal agresorul rostește și cuvinte care să-i satisfacă scopul agresiunii, prelungind timpul până la care va aplica loviturile mortale.

Tribunalul reține că nici unul dintre inculpați, și în special L.L., nu au dat explicații cu privire la existența numeroaselor leziuni pe corpul victimelor, deși au fost întrebați expres despre acest lucru, rezultând că au interes în a trece sub tăcere și a lăsa nelămurite aceste aspecte. Ori, în condițiile în care inculpatul a mărturisit fapta de omor asupra a două persoane, deci o faptă de o gravitate extremă, evitarea furnizării amănuntelor despre leziunile nemortale duce la concluzia că scopul aplicării acestora este în sine atât de grav încât depășește gravitatea omorului, preferând să nu-l divulge.

Conform susținerilor inculpatului L.L., după uciderea celor două victime acesta s-a gândit să dea foc la casă, pentru a nu îi fi găsite amprentele, așa încât a căutat și găsit în bucătărie o sticlă cu spirt sau alt lichid inflamabil precum și o lampă veche de gaz, pe care le-a folosit pentru a provoca incendierea casei.

Inculpatul arată că a înfășurat pe coada (ruptă) a cazmalei un material textil – probabil propria-i șapcă pe care o purta – l-a stropit cu substanța inflamabilă găsită, pe care a împrăștiat-o și pe bunurile inflamabile din locuință, și a pus foc în camerele casei victimelor, începând cu dormitorul acestora (cel mai îndepărtat de stradă) și continuând cu celelalte, până la penultima. Inculpatul declară că nu a mai pus foc și în ultima cameră, considerînd că aceasta va lua foc de la celelalte.

Inculpatul a golit. unul din bidoanele cu vin (umplut parțial) pe care le pusese lângă ușă, în celălalt, și a plecat luând și bidonul de 10 litri cu vin, cu care a și ajuns la stână.

La examinarea locuinței, compusă din 5 camere, hol, bucătărie și magazie, s-a constatat că doar prima cameră de la stradă nu fusese cuprinsă de incendiu, ci doar afumată, iar că toate celelalte patru camere au fost arse în cea mai mare parte, inclusiv mobI.rul și acoperișul a fost de asemenea în mare parte distrus. După înlăturarea molozului rezultat din incendiu, în cea de-a treia cameră, în care existau urmele unui televizor și reprezenta sufrageria, au fost găsite în trei locuri diferite, printre volume de cărți arse parțial sau alte înscrisuri umede (ca urmare a acțiunii pompierior) mai multe bancnote totalizând 19.050 lei, bani predați rudelor victimelor.

În cursul reconstituirii, deși nu mai exista în ființă casa și bunurile din aceasta, inculpatul L.L. a indicat cu precizie atât acțiunile de incendiere desfășurate, precum și bunurile direct incendiate, susțineri care sunt confirmate prin cercetarea la fața locului din momentul imediat ulterior faptei.

Astfel, inculpatul a indicat camerele și locurile din diverse camere în care se găseau anumite bunuri de mobI.r precum dulap, frigider, fotoliu, televizor, saci cu cărți pe care le-a răsturnat pentru a le da foc, perdele în dormitor cărora de asemenea le-a dat foc, mochetă și covoare pe care le-a strâns grămadă în același scop, etc.

Aceste amănunte confirmă faptul că inculpatul relatează aspecte reale astfel cum le-a perceput, rezultând deci că într-adevăr a săvârșit faptele relatate.

În cursul cercetărilor, ginerele victimelor, H.I., a relatat că la verificarea camerei nearse din locuință, soția sa a remarcat lipsa unui bidon din plastic tip PET de 10 litri, cu eticheta de „apă plată de izvor C.”, plin pe trei sferturi cu vin roșu, iar soția sa, H.V., a confirmat acest aspect, precizând că de fapt două astfel de bidoane a 10 litri lipsesc din locuință, celălalt având un conținut de un sfert cu vin, adică amândouă conținând în total circa 10 litri de vin roșu.

Din actele de cercetare efectuate, lângă baraca metalică de la stâna de oi și capre a martorului B.I. zis „I.”, unde locuiau și munceau ambii inculpați, a fost găsit printre altele un bidon tip pet de 10 litri cu apă, cu eticheta „apă de izvor plată C.”, însă care emana un miros specific vinului și despre care inculpații au afirmat că a conținut vin roșu, adus de către L.L., existând astfel bănuiala că bidonul respectiv ar putea proveni de la locuința victimelor. Explicația inițială a inculpatului L.L. despre proveniența vinului din acel bidon, în sensul că l-a primit de la persoane din sat ale căror animale le îngrijea, a fost infirmată de către martorii B.I. (care a relatat că niciodată nu i-a dat inculpatului băuturi alcoolice) și A.M. (care a relatat că nu i-a dat nici băuturi alcoolice și nici bidonul de 10 litri inculpatului). În consecință, bidonul a fost ridicat și trimis la Institutul de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în vederea efectuării unei constatări tehnico-științifice biocriminalistice (ADN), laolaltă cu obiectele de îmbrăcăminte ale victimelor și alte corpuri delicte găsite în locuința acestora. Potrivit raportului de constatare tehnico științifică biocriminalistică din 11 noiembrie 2009 al Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, la răspunsul nr. 9, genotiparea urmei prelevate de partea exterioară a capacului bidonului-pet de 10 litri ridicat de la târlă a pus în evidență un amestec de profiluri genetice parțial și nereproductibil, în care sunt regăsite alele din profilul genetic recoltat de la victima T.S. precum și de la inculpatul L.L., cei doi neputând fi excluși ca posibili contributori la crearea acestor urme. De asemenea, genotiparea urmei de sânge uman în cantitate redusă prelevată din zona etichetei bidonului, cadranul A, a pus în evidență un amestec de profiluri genetice parțial și nereproductibil, în care sunt regăsite alele din profilul genetic recoltat de la victima T.G., precum și de la inculpatul L.L., cei doi neputând fi excluși ca posibili contributori la crearea acestor urme.

În consecință, se face dovada prin această probă cu grad mare de certitudine că bidonul ce a conținut vin a intrat în contact cu ambele victime, și în același timp a fost adus la stână de inculpatul L.L., în dimineața de 02 august 2009, concluzia fiind că acest bidon este cel semnalat ca fiind lipsă din casa victimelor.

H.I. și H.V. au precizat, anterior descoperirii petului la baraca inculpaților, conținutul inscripției de pe etichetă, această precizare confirmată fiind un element în plus care întărește concluzia că inculpatul L.L. a luat bidonul din casa victimelor în noaptea de 01/02 august 2009.

După declanșarea incendiului și extinderea focului, incendiul a fost sesizat prima dată de martorii I.P., S.G. și S.M., ce dormeau în casa famiIia S., (vecini cu victimele) ca urmare a fumului adus de vânt.

Acești martori au intervenit încercând să stingă incendiul și respectiv apelând la numărul de urgență 112, apoi au alertat și pe familia T., a cărei casă este amplasată în spatele casei victimelor.

Din declarațiile martorilor audiați s-a stabilit. următoarea situație de fapt din momentul descoperirii incendiului:

- primul apel telefonic către numărul de urgență 112, pentru anunțarea incendiului, a fost recepționat la ora 5,25 (fila 68 dosar UP) de către acest serviciu, apelul fiind dat de martorul I.P. după cca 5-10 minute d ela sesizarea incendiului. Ulterior, la orele 5,28, martorul I.P. a mai apelat odată serviciul de urgență 112, anunțând și existența unei victime (T.S.) al cărui corp îl observase căzut lângă autoturism.

- la momentul descoperirii incendiului, acesta nu era extins, în sensul că martorii au observat flăcări la bucătărie, iar ușa de la intrarea de pe mijloc ardea, iar abia ulterior flăcările s-au întețit, cuprinzând și celelalte camere, după ce un martor a încercat să intre pe ușa de la camera a doua, creând curent de aer.

- martorii I.P., S.G. și S.M. au precizat că au fost primele persoane care au sesizat incendiul, la momentul respectiv neexistând nici o altă persoană la fața locului.

- martorul I.P. a indicat faptul că lângă cadavrul bătrânului, respectiv pe traseul dintre fântână și casă, se afla o găleată plină cu apă, pe care a luat-o și a aruncat apa spre foc. La acel moment a simțit un impuls electric, concluzionând că apa a intrat în contact cu instalația electrică, și luând apoi măsuri pentru scoaterea siguranțelor electrice ale casei. De asemenea, acest martor a sesizat că pompa din fântâna victimelor era pornită, se auzea funcționând.

- martorul S.M. a indicat că a observat funcționând pompa fântânii victimelor, aflată la câțiva metri de autoturism, precum și faptul că aceasta epuizase apa pe care putea să o pompeze (nivelul apei din fântână coborâse sub nivelul pompei); acest martor a apreciat, din experiența sa, că apa din fântână poate fi epuizată dacă pompa funcționează continuu aproximativ o jumătate de oră.

- cei trei martori indicați au făcut precizarea că este exclusă posibilitatea ca ei înșiși să fi pornit pompa fântânii sau să fi umplut găleata cu apă. De asemenea, a rezultat că aceștia nu au întins un furtun spre casă și nu au încercat să arunce cu apă spre incendiu utilizînd un furtun racordat la pompa victimelor. Acești martori au descris propriile acțiuni și constatări directe, astfel încât tribunalul reține că martorii nu se puteau înșela și nu puteau percepe eronat aspectele relatate. Spre exemplu, nu puteau relata despre existența unei găleți pline cu apă, dacă aceasta nu ar fi existat, nu ar fi indicat lipsa altor persoane la fața locului, dacă acestea ar fi fost acolo, sau nu ar fi văzut că pompa funcționează în gol dacă aceasta ar fi fost oprită.

- cercetarea locului faptei a evidențiat că pompa avea montat un racord de evacuare a apei, și că la distanță de 3,8 metri de acest racord se afla capătul unui furtun care se putea monta la racordul respectiv. Furtunul era întins către casă, fără însă a ajunge lângă aceasta (în acest sens este relevantă schița locului faptei) trecând prin imediata apropiere a locului unde se afla victima T.S., și unde se formase o băltoacă de sânge. Pe lungimea de 3,8 metri începând de la capăt, furtunul era mânjit de sânge.

- după ce au fost alertați, membrii famiIiei T. (T.I. și T.A. – tată și fiu), aceștia au întins propriul furtun, de la pompa din curtea lor, către casa victimelor, încercând fără succes să stingă incendiul.

- martorii au mai relatat că le-a fost teamă să se apropie de casă, întrucât luase foc acoperișul, care era construit din materiale inflamabile și puteau sări bucăți aprinse din el. De asemenea, au precizat că focul luase amploare, în sensul că în zona dormitorului bătrânilor incendiul ieșise prin acoperiș, și de asemenea ușile și ferestrele ardeau, ca și bunurile din interior.

Potrivit aprecierii martorilor, focul se putea extinde și la casele vecinilor, dacă nu se intervenea de către pompieri. Tribunalul reține, având în vedere data faptelor - 01/ 02 august – că datorită căldurii anotimpului toate obiectele și materialele inflamabile puteau lua foc mai ușor, existând astfel pericolul real al extinderii incendiului.

Declarațiile martorilor privind aproximarea orei la care au constatat incendiul (în jur de 04,30) sunt ușor eronate, făcându-se dovada certă a orei la care s-a apelat la 112, apel care evident nu putea surveni după.

Potrivit declarațiilor coroborate ale martorilor B.F., B.I., P.R. și S.T., tribunalul reține că inculpatul G.F.V. a ajuns la stână în jurul orei 5,00, iar inculpatul L.L. a ajuns aproximativ cu o jumătate de oră mai târziu.

Astfel, B.F. relatează cu siguranță faptul că a plecat spre stână la ora 4,30, știind acest lucru din experiența cotidiană, pentru că la ora respectivă se sting luminile de la iluminatul public. Ținând cont și de timpul necesar înhămării cailor la căruță, precum și de faptul că martora a mânat caii cu viteză mică, datorită întunericului și drumului accidentat pe ultima porțiune (în acest sens este și constatarea făcută cu prilejul reconstituirii), aceasta a aproximat – ca și B.I. - că a ajuns la stână după cca. jumătate de oră, deci la ora 5. Ori, inculpatul G.F.V. și martorul P.R. confirmă faptul că acest inculpat a ajuns la stână cu 1-2 minute înaintea martorei, neavând timp decât să se întindă pe pat și să se învelească, până când martora a intrat în baracă pentru a-i trezi. în cursul urmăririi penale martorul P.R. a admis, de asemenea, că G.F.V. a venit în