ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra conflictului de competență de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 146 din 5.06.2019 pronunțată de Judecătoria Zalău a fost declinată competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația la executare, formulată de persoana condamnată A. în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Zalău la data de 13.05.2019 sub numărul x/2019, condamnatul A., deținut în Penitenciarul Oradea, a solicitat, în temeiul art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. anularea formelor de executare, respectiv a mandatului de executare, invocând un caz de stingere a pedepsei, respectiv intervenirea prescripției.

Astfel, din maniera de redactare a dispozițiilor art. 598 alin. (2) C. proc. pen.. reiese că legiuitorul a instituit o competență exclusivă în favoarea instanței de executare (în situația în care persoana se află în stare de libertate), respectiv în favoarea instanței corespunzătoare în grad instanței de executare și în a cărei circumscripție se află locul de deținere (în situația în care persoana condamnată se află în stare de deținere).

Cauza a fost înaintată Judecătoriei Oradea, care a înregistrat dosarul la data de 21.06.2019, sub nr. x/2019.

Prin sentința penală nr. 956 din 16.07.2019 pronunțată de Judecătoria Oradea, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocate de reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, și, în baza art. 50 C. proc. pen., raportat la art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 598 alin. (2) teza I C. proc. pen. din C. proc. pen., cu aplicarea Deciziei nr. 15/2018 a Î.C.C.J., privind recursul în interesul legii, a fost declinată competența de soluționare a prezentei cereri, formulată de contestatorul A., în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, în favoarea Judecătoriei Zalău.

Constatând ivit conflictul negativ de competență, în baza art. 51 C. proc. pen., a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență ivit.

Judecătoria Oradea a reținut că la momentul formulării contestației la executare contestatorul era încarcerat (respectiv 13.05.2019 în Arestul IPJ Sălaj, acesta fiind depus în Penitenciarul Oradea la data de 16.05.2019, în vederea executării pedepsei de 5 ani 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 161/2018 a Judecătoriei Zalău, că la data de 05.06.2019 - data soluționării cauzei, petentul condamnat se afla încarcerat în Penitenciarul Oradea, Judecătoria Oradea este competentă să soluționeze cauza.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția Penală la data de 25.07.2019, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 1.08.2019.

Înalta Curte analizând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Oradea și Judecătoria Zalău cu privire la competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A. constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Oradea, pentru următoarele considerente:

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 598 alin. (1) C. proc. pen., împotriva executării hotărârii penale se poate face contestație, printre altele, când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare (lit. c) ori atunci când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere sau de micșoare a pedepsei (lit. d).

Stabilind instanța competentă să soluționeze contestația la executare, dispozițiile art. 598 alin. (2) C. proc. pen. prevăd că în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d) al aceluiași articol cererea se introduce, după caz, la instanța de executare ori la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere, iar în cazul prevăzut la lit. c) la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută.

Prin raportare la dispozițiile art. 597 alin. (1) și (6) C. proc. pen., în cazurile prevăzute de art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) C. proc. pen., contestația se face la instanța de executare sau la instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere.

Se observă că legiuitorul a utilizat sintagma "instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere" fără a distinge dacă locul de deținere este cel în care s-a stabilit să fie executată pedeapsa.

Se instituie astfel competența exclusivă de soluționare a cauzei de către instanța în a cărei rază teritorială se află locul de deținere al condamnatului.

Înalta Curte constată că prin dispozițiile art. 598 alin. (2) din C. proc. pen. s-a instituit o competență exclusivă a instanței, nu una alternativă.

Stabilirea instanței în a cărei circumscripție se află locul de deținere depinde de stabilirea penitenciarului în care urmează să fie executată pedeapsa.

Instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere nu este acea instanță în a cărei rază teritorială s-ar afla temporar și provizoriu condamnatul.

Instanța de executare este cea în a cărei rază teritorială se află locul de executare a pedepsei stabilit de Administrația Națională a Penitenciarelor conform art. 11 alin. (5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și nu se confundă cu instanța la care este transferat în considerarea unor afaceri judiciare.

Înalta Curte constată că din fișa de evidență a condamnatului, extrasă din bazele electronice de date ale Administrației Naționale a Penitenciarelor, rezultă că petentul condamnat, era încarcerat în vederea executării pedepsei de 5 ani, 6 luni și 75 zile închisoare la Penitenciarul Oradea.

Astfel, Înalta Curte apreciază că legiuitorul a avut în vedere locul de deținere în care condamnatul execută pedeapsa(Penitenciarul Oradea) în urma stabilirii regimului de detenție și nu locul de deținere în care acesta se află, în tranzit, la un anumit moment.

Prin Decizia nr. 15/2018 din 17/09/2018 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 885 din 22/10/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că instanța competentă să soluționeze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanța în a cărei circumscripție se află locul de deținere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deținere este reprezentat de penitenciarul stabilit inițial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.

Soluția adoptată de completul pentru soluționarea recursului în interesul legii are în vedere maniera determinării instanței competente teritorial în materia executării pedepsei. Potrivit acestei decizii, instanța, evaluează, pentru determinarea competenței teritoriale, criteriul locului de deținere și nu vreun criteriu referitor la partea ori titularul sesizării.

De altfel, chiar în considerentele Deciziei nr. 15/2018 menționate s-a subliniat faptul că dificultățile de ordin practic generate de formularea unor cereri la data la care persoana condamnată este transferată temporar într-un penitenciar nu se pot soluționa prin interpretarea dispozițiilor Legii nr. 254/2013, în sensul unor distincții neprevăzute în cuprinsul legii menționate sau în C. proc. pen.

O astfel de interpretare ar pune în discuție criteriul locului de deținere în care persoana condamnată execută pedeapsa la data formulării cererii, ca unic criteriu rezultat din dispozițiile C. proc. pen., cu efecte în determinarea instanței competente în toate ipotezele în care intervin schimbări ale locului de deținere în cursul executării pedepsei și cu consecința generării unor declinări succesive de competență.

Pentru aceste considerente, în baza art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Oradea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Judecătoriei Oradea, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 01 august 2019.