ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3486/2010

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia Civilă nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a fost admis recursul declarat de P.A. în contradictoriu cu intimații - pârâți Primarul comunei Tortomanu și Primăria comunei Tortomanu, modificându-se în tot sentința recurată în sensul admiterii, în parte, a acțiunii. Instanța de recurs a dispus reintegrarea în funcția publică de secretar a recurentei, cu plata drepturilor bănești cuvenite, începând cu data eliberării din funcție și până la reintegrare, respingând ca nefondat capătul de cerere privind acordarea de daune.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de recurs a reținut că, prin Ordinul Prefectului Județului Constanța nr. 388 din 12 octombrie 2000, recurenta - reclamanta P.A. a fost numită în funcția de secretar al comunei Tortomanu, iar în perioada 30 august 2006-15 septembrie 2006 aceasta a efectuat concediul legal de odihnă, astfel că prin Dispoziția nr. 118 din 29 august 2006, Primarul comunei Tortomanu a delegat atribuțiile acesteia către P.N. La revenirea din concediu recurenta nu și-a mai reluat atribuțiile, întrucât intimatul a emis Dispoziția nr. 132 din 15 septembrie 2006 prin care a dispus că prevederile Dispoziției nr. 118/2006 își prelungesc valabilitatea până la definitivarea problemelor de serviciu ale recurentei.

A mai reținut instanța de recurs că Dispoziția nr. 132 din 14 septembrie 2006 a format obiectul Dosarului nr. 1139/118/2006 al Tribunalului Constanta, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, care, prin sentința civilă nr. 364/CA din 28 martie 2007, a decis în sensul anulării actului atacat, sentință ce a rămas irevocabilă prin Decizia nr. 399/CA din 20 septembrie 2007. La data de 22 ianuarie 2007, intimatul a întocmit fișa de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale recurentei pentru perioada 01 ianuarie 2006-31 decembrie 2006, aceasta obținând un punct, adică calificativul „nesatisfăcător". În aceeași zi în care a fost întocmită fișa de evaluare, intimatul a emis Dispoziția nr. 40 din 22 ianuarie 2007 prin care a dispus eliberarea din funcția de secretar al comunei a recurentei începând cu 21 februarie 2007, invocându-se prevederile art. 84 2 din Legea nr. 188/1999 și art. 71 alin. (1) din Legea 215/2001, ulterior intimatul emițând Dispoziția nr. 43 din 25 ianuarie 2007 în sensul completării temeiului legal al art. 84 2 cu lit. d). S-a mai reținut, că prin sentința civilă nr. 1183 din 29 noiembrie 2007, Tribunalul Constanta a luat act că reclamanta a renunțat la capătul de cerere privind anularea Dispoziției nr. 39 din 22 ianuarie 2007,

a anulat fișa de evaluare a performanțelor individuale ale reclamantei emisă la data 22 ianuarie 2007 pentru anul 2006, a anulat Dispozițiile nr. 40 din 22 ianuarie 2007 și 43 din 25 ianuarie 2007 emise de Primarul comunei Tortomanu, cu consecința reintegrării reclamantei în funcția de secretar al comunei Tortomanu și cu obligarea la plata drepturilor salariate cuvenite de la data eliberării din funcție, până la reintegrarea în funcție. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs Primarul comunei Tortomanu, astfel că, prin Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a admis recursul declarat, a modificat în parte hotărârea atacată în sensul că a admis excepția inadmisibilității cererii de anulare a dispozițiilor 40 din 22 ianuarie 2007 și 43 din 25 ianuarie 2007, respingând cererea de anulare a acestora ca inadmisibilă.

Totodată, instanța a respins cererea de reintegrare în funcție și de obligare a pârâților la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariate, cu menținerea restului dispozițiilor. A constatat instanța de recurs că dispoziția din sentință privind anularea fișei de evaluare a rămas neschimbată, această situație reprezentând considerentul principal în emiterea Dispoziției nr. nr. 40 din 22 ianuarie 2007, modificată ulterior prin Dispoziția nr. 43 din 25 ianuarie 2007. S-a apreciat că prin faptul că recurentei i s-a anulat de către instanță calificativul ,nesatisfăcător", calificativ ce l-a determinat pe intimat să dispună eliberarea recurentei din funcție, în prezent aceasta resimte efectele negative ale Deciziei nr. 40 din 22 ianuarie 2007 ceea ce duce la crearea unei situații vătămătoare, inechitabile.

Instanța de recurs a reținut că pierderea funcției publice de secretar al comunei Tortomanu, iar mai ales imposibilitatea de repunere în situația anterioară, după anularea actului vătămător se circumscrie noțiunii de „bun" în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Prin neintegrarea în funcția publică recurenta a fost privată de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv. De asemenea, prin neacordarea efectivă a drepturilor bănești cuvenite de la data eliberării a avut loc o încălcare a art. 1 din Primul Protocol adițional motiv pentru care, în baza art. 11 și art. 20 din Constituția României, instanța a acordat prioritate reglementărilor internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.

S-a apreciat că în cauză reclamantă a avut o speranță legitimă consacrată prin anularea fișei de evaluare, acesta fiind titulara unor interese patrimoniale care intră sub protecția instituită de art. 1 din Protocolul 1, respectiv dreptul de fi reintegrat în funcția publică cu plata drepturilor salariale aferente. În ce privește capătul de cerere relativ la plata daunelor morale, instanța de recurs a reținut că recurenta nu a făcut dovada condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale. Primarul comunei Tortomanu a formulat cerere de revizuire împotriva acestei hotărâri pe temeiul art. 233 pct. 7 C. proc.

civ., solicitând anularea ei întrucât vine în contradicție cu Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008 pronunțată de aceeași instanță în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate, hotărâre prin care a fost respinsă cererea de anulare a dispozițiilor nr. 40 și 43/2007, precum și aceea de reintegrare a reclamatei – intimate în funcție și de obligare a pârâților la plata de despăgubiri egale cu drepturile salariale. Examinând actele prezentului dosar, având atașate și dosarele în care au fost pronunțate deciziile anterior indicate, Înalta Curte reține că cererea de revizuire este întemeiată, în considerarea argumentelor ce succed. Revizuirea este o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată numai în condițiile și pentru motivele expres și limitativ prevăzute de art. 322 C. proc.

civ. În sensul acestui text de lege , pot forma obiectul revizuirii hotărârile definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și cele date de instanța de recurs atunci când evocă fondul. În ceea ce interesează materia revizuirii, a evoca fondul înseamnă, în primă instanță, a examina raportul dedus judecății prin prisma probelor administrate în cauză, iar în căile de atac, acesta presupune schimbarea stării de fapt în urma analizei materialului probator. Cererea de revizuire se judecă potrivit dispozițiilor prevăzute pentru cererea de chemare în judecată, dezbaterile fiind limitate însă la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, astfel cum dispune art. 326 alin. (3) C. proc.

civ. Din economia reglementărilor în materie, rezultă că admisibilitatea revizuirii se examinează sub următoarele aspecte: hotărârea atacată să fie cel puțin definitivă; această hotărâre să fie dată după cercetarea fondului cauzei; criticile formulate să se încadrate în motivele limitativ prevăzute de art. 322 C. proc. civ. În speță, aceste condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât hotărârea atacată a evocat fondul și este irevocabilă, iar criticile formulate prin cererea de revizuire se încadrează în motivul de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Potrivit acestui text de lege, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite, în una și aceeași pricină, dispozițiile sale aplicându-se și în cazul când hotărârile potrivnice sunt date de instanța de recurs.

Acest motiv de revizuire este incident atunci când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat, făcându-se astfel imposibilă executarea simultană a două hotărâri. Reglementând acest motiv de revizuire, legiuitorul a sancționat nelegalitatea celei de-a doua hotărâri și imposibilitatea executării, iar pentru a se reține incidența lui este necesar să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, care sunt elementele lucrului judecat. Prin cererea de chemare în judecată ce a format obiectul dosarului nr. 1019/118/2007, reclamanta P.A.

a chemat în judecată pe pârâții Primarul comunei Tortomanu și comuna Tortomanu prin primar, solicitând anularea fișei de evaluare a performanțelor profesionale din 22 ianuarie 2009, anularea dispozițiilor art. 39, art. 40 și art. 43/2007, reintegrarea în funcția publică și obligarea pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite începând cu data eliberării din funcție și până la reintegrare, renunțând ulterior la judecată în ceea ce privește anularea dispoziției nr. 39/2004.

Întrucât s-a constatat că fișa de evaluare prin care reclamanta a obținut calificativul „nesatisfăcător” a fost emisă cu încălcarea dispozițiilor legale, Tribunalul Constanța, prin sentința nr. 1183 din 29 noiembrie 2007, a dispus anularea acesteia, precum și a dispozițiilor nr. 40 și 43/2007 cu consecința reintegrării reclamantei în funcția deținută anterior, pârâții fiind obligați la plata drepturilor salariale cuvenite . Această hotărâre a fost modificată, în parte, prin Decizia nr. 292/CA din 24 mai 2008 a Curții de Apel Constanța în sensul respingerii cererii de anulare a respectivelor dispoziții, ca urmare a admiterii excepției inadmisibilității acesteia, precum și a respingerii cererilor de reintegrare în funcție și de obligare a pârâților la plata despăgubirilor egale cu drepturile salariale cuvenite.

Pentru a dispune astfel, instanța de control judiciar a reținut că reclamanta nu a formulat plângere prealabilă, obligatorie în speță în considerarea dispozițiilor art. 89 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, corelat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, neîndeplinirea acestei obligații fiind sancționată cu inadmisibilitatea acțiunii. Prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. 7615/118/2008 reclamanta P.A. a solicitat, în contradictoriu cu aceeași pârâți, reintegrarea sa în funcția de secretar de primărie și obligarea pârâților la plata drepturilor salariale cuvenite, precum și a unor daune materiale în cuantum de 50.000 lei. În motivarea acestei cereri reclamanta a susținut, între altele, că nu mai există actul juridic de evaluare a cunoștințelor sale profesionale, astfel că nu mai poate fi aplicat nici textul care prevede eliberarea din funcție pe acest motiv.

Tribunalul Constanța, prin sentința nr. 675 din 19 iunie 2009, a respins acțiunea reclamantei, reținându-se în esență, că fișa de evaluare are în cazul de față numai natura juridică a unui act preparator față de dispoziția nr. 40 din 22 ianuarie 2007 prin care s-a dispus eliberarea acesteia din funcție și care nu a fost anulată. Această hotărâre a fost modificată în tot, în sensul admiterii în parte a acțiunii, cu consecința reintegrării reclamantei în funcția de secretar și plata drepturilor bănești cuvenite începând cu data eliberării din funcție și până la reintegrare, prin Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, ce formează obiectul prezentei cereri de revizuire.

Rezultă cu evidență, din examinarea acestor hotărâri, existența elementelor lucrului judecat cu privire la cererea de reintegrare în funcție și acordarea despăgubirilor egale cu drepturile salariale cuvenite, începând cu data eliberării din funcție a reclamantei și până la reintegrarea sa efectivă, iar caracterul contradictoriu al celor două hotărâri, sub acest aspect, nu poate fi contestat. Apărările intimatei-reclamante în sensul neîndeplinirii condiției identității de cauză a celor două acțiuni nu pot fi primite. Prin cauză se înțelege, în materie de lucru judecat, faptul material sau juridic care constituie temeiul legal sau fundamentul direct și imediat al dreptului sau al beneficiului legal pe care una din părți îl prevalează.

Așadar, cauza nu este însuși dreptul sau beneficiul legal, ci ea constituie sursa generatoare a acestuia, care, în speță, este aceeași, anume întocmirea fișei de evaluare prin care reclamatei i-a fost acordat calificativul necorespunzător, ce a avut drept consecință eliberarea sa din funcție prin decizia nr. 40 din 22 ianuarie 2007, modificată ulterior prin decizia nr. 43 din 25 ianuarie 2007. Imposibilitatea de repunere a reclamantei în situația anterioară, ca urmare a anulării respectivei fișe de evaluare, este consecința propriei culpe, acțiunea în anularea actelor care au avut ca efect încetarea raporturilor sale de muncă fiind respinsă irevocabil pentru neîndeplinirea procedurii prealabile, în condițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, cum s-a arătat mai sus.

Ca atare, acceptarea opiniei sale în această privință ar conduce în mod evident la obținerea acelorași beneficii prin eludarea unor reguli speciale de procedură și a modalităților de exercitare a drepturilor procedurale instituite de legiuitor, în virtutea competenței sale exclusive și fără a fi afectat în acest mod principiul liberului acces la justiție, cât timp decizia organului administrativ poate fi atacată în fața unei instanțe judecătorești. Față de cele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 327, cu referire la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., va admite prezenta cerere de revizuire și va anula Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite cererea de revizuire formulată de Primarul comunei Tortomanu împotriva Deciziei nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal. Anulează Decizia nr. 618/CA din 21 decembrie 2009 a Curții de Apel Constanța, secția comercială maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal, (dosar nr. 7615/118/2008), în sensul art. 327 cu referire la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 iunie 2010.