ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.06.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4979/2010

HOTĂRÂRE
04.06.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4979/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra cererii formulată de petenții N.E.,

M.E. și N.S. jr.

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin decizia nr. 3227 din 17 iunie

2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ

și fiscal, a respins recursul declarat de Statul Român, prin Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor, ca nefondat.

Petenții au solicitat prin cererea

înregistrată la data de 05 octombrie 2010 la Înalta Curte de Casație și

Justiție, completarea dispozitivului deciziei nr. 3227 din 17 iunie 2010 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în

sensul obligării recurentei-pârâte Comisia Centrală pentru Stabilirea

Despăgubirilor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în

temeiul art. 274 și art. 281

1

publică din 04 iunie 2010, petenții, prin avocat au depus la dosarul cauzei

chitanța seria nr. RLM nr. 120 din 21 mai 2010 în valoare de 2600 lei,

reprezentând onorariu de avocat.

În plus, au solicitat respingerea

recursului, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată

efectuate în calea de atac, întrucât aceasta se afla în culpă procesuală, însă

instanța a omis să se pronunțe asupra acestui capăt de cerere.

Examinând cererea formulată de

petenții N.E., M.E. și N.S. jr., Înalta Curte constată că este fondată.

Prin Decizia nr. 3227 din 17 iunie

2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, a fost respins recursul declarat de pârâtul Statul

Român - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor de împotriva

sentinței nr. 146/F/CA din 16 iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Înalta Curte reține că petenții, în

calitate de intimați-reclamanți în cauză, au depus la dosarul de recurs dovada

achitării onorariului de avocat, în valoare de 2600 lei (fila 39) și au

solicitat la termenul de judecată de la 04 iunie 2010, prin apărătorul ales,

acordarea cheltuielilor de judecată conform dovezii atașate la dosar (fila 14

-verso, dosar recurs).

În consecință, față de prevederile

art. 274 alin. (1) și art. 281

2

se va completa dispozitivul Deciziei nr. 3227 din 17 iunie 2010 a Înaltei Curți

de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în sensul

că, se va dispune obligarea recurentei-pârâte Comisia Centrală pentru

Stabilirea Despăgubirilor la plata sumei de 2600 lei, reprezentând cheltuieli

de judecată către intimații-reclamanți, N.E., M.E. și N.S. jr.

Admite cererea.

Dispune completarea dispozitivul

deciziei nr. 3227 din 17 iunie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, în sensul că obligă recurenta-pârâtă

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata sumei de 2600 lei

cheltuieli de judecată către intimații-reclamanți N.E., M.E. și N.S. jr.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

12 noiembrie 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4997/2011
nu soluționase cererea reclamantului iar pe de altă parte că, onorariul solicitat conform facturilor atașate la filele 43 și 44 dosar, în cuantum de 3.881.00 și respectiv 119.000 RON se impune a fi micșorat la suma de 2.000 RON, în raport d
ÎCCJ 2010-10-06
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4123/2010
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 4247 din 13 octombrie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
ÎCCJ 2010-09-22
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3762/2010
va acestei sentințe a declarat recurs pârâtul susținând că, în mod eronat, s-a dispus obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată întrucât, din dispozițiile art. 274 alin. (1), precum și ale art. 275 – art. 276 C. proc. civ., rezultă că
ÎCCJ 2011-10-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4521/2011
decembrie 2010 a respins acțiunea reclamanților ca rămasă fără obiect și a obligat pârâta la plata către reclamanți a sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că la data d
ÎCCJ 2009-06-18
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 96/2010
Asupra cererii de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, petenții G.V. și G.T. au solicitat comple
Sursă