ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 871/2011

Ședința publică

de la 24 februarie 2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Petenta SC T.D. SRL Curtea de Argeș

prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială și

de contencios administrativ și fiscal, a solicitat în contradictoriu cu

intimații SC T.N. SRL Curtea de Argeș

,

B.F.

și

B.V.V. restituirea cauțiunii depusă în dosarul nr. 1402/46/2006

de SC T.N. SRL Curtea de Argeș cu OP nr. 62 din 28 iunie 2006 în sumă de 13.300

lei.

Prin decizia nr. 67/A-C din 10

septembrie 2010 Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, a respins ca prematură cererea petentei SC T.D. SRL

Curtea de Argeș.

În argumentarea acestei soluții

instanța de apel a reținut că o astfel de cerere în situația dată nu este

admisibilă față de împrejurarea prin care pârâta SC T.N. SRL Curtea de Argeș

datorează reclamantei SC T.D. SRL Curtea de Argeș sume de bani, din acțiuni în

cadrul cărora a fost obligată la plata cauțiunii.

Or, pentru exercitarea drepturilor

procesuale este necesară existența unui titlu executoriu, să ateste că

societatea debitoare este căzută în pretenții cu suma menționată în prezenta

cerere, ceea ce presupune parcurgerea unui litigiu având ca obiect despăgubiri

care apoi se vor acorda în baza textului de lege stabilit în acest sens.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs SC T.D. SRL Curtea de Argeș întemeiat pe dispozițiile art. 7, 8 și 9 C.

proc. civ. și art. 304

1

C. proc. civ.

În susținerea motivelor indicate

recurenta a arătat că instanța a fost în eroare atunci când a analizat probele

de la dosarul cauzei și nu a luat în considerare sentința comercială nr. 57/C

din 31 ianuarie 2006 a Tribunalului Comercial Argeș pronunțată în dosarul nr. 164/2005.

Textul art. 723

1

alin. (3)

C. proc. civ. este perfect aplicabil în prezenta speță, întrucât cerințele

imperative ale acestuia sunt îndeplinite prejudiciul dovedit în sumă de 27.403

lei este unul cert deoarece rezultă din înscrisuri necontestate de către

societatea debitoare.

Totodată, susține recurenta, în

calitatea sa de parte interesată nu a declarat în mod expres și nici în mod

tacit că nu ar înțelege să urmărească obligarea părții adverse pentru

prejudiciile cauzate de către aceasta, ci dimpotrivă, a demarat toate

procedurile specifice și legale în vederea recuperării în integritate a

prejudiciului cauzat.

De asemenea, recurenta arată că toată

reaua credință a debitoarei a început din momentul în care a încercat să pună

în executare sentința nr. 57/C din 31 ianuarie 2006 pronunțată de Tribunalul

Comercial Argeș, sentință care a devenit ulterior titlu executoriu, iar

procedura de executare s-a realizat în parte în sensul că s-a făcut doar în ce

privește evacuarea debitoarei din spațiul pe care îl ocupa abuziv.

Pentru aceste motive recurenta a

solicitat admiterea recursului și să se ia act că singura posibilitate de a

recupera acest prejudiciu cert în sumă de 27.403 lei de la debitoarea SC T.N.

SRL este eliberarea sumei depuse de către debitoare cu titlu de cauțiune către SC

T.D. SRL

Prin întâmpinarea depusă la dosar

intimata SC T.N. SRL a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul este nefondat și va fi

respins pentru următoarele considerente:

Deși recurenta a invocat motivele de

nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 7 și 8 C. proc. civ., acestea nu au

fost argumentate și dezvoltate conform dispozițiilor art. 302

1

C. proc.

civ. întrucât nu s-a arătat care sunt motivele contradictorii sau străine de

natura pricinii, ori care este actul juridic dedus judecății a cărui natură a

fost schimbată prin interpretare.

Prin urmare, nu se poate reține că

aceste motive pot constitui temei pentru modificarea deciziei pronunțată de

instanța de apel. Astfel că aceste motive vor fi respinse ca neîntemeiate.

Motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. invocat de recurentă vizează lipsa temeiului legal sau aplicarea

greșită a legii. Prin prisma acestui motiv recurenta a reluat susținerea

potrivit căreia în temeiul dispozițiilor art. 723

1

alin. (3) C.

proc. civ. este îndreptățită să se despăgubească din cauțiunea depusă de SC

T.N. SRL.

Potrivit dispozițiilor art. 723

1

alin. (3) C. proc. civ. cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura

în care cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite

până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre

irevocabilă s-a soluționat fondul cauzei.

În prezenta cauză așa cum corect a

apreciat și instanța de fond pentru exercitarea drepturilor procesuale petenta

trebuia să parcurgă un litigiu având ca obiect despăgubiri. Cum recurenta nu a

înțeles să-și exercite drepturile procesuale prin formularea cererii în

despăgubiri instanța de fond corect a respins cererea petentei SC T.D. SRL

Curtea de Argeș ca prematură.

Așa fiind dezlegarea dată de

instanța de fond asupra cererii privind restituirea cauțiunii nu este

susceptibilă de critică sub aspectul nerespectării dispozițiilor legale

incidente, astfel încât în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va

fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC

T.D. SRL Curtea de Argeș împotriva deciziei nr. 67/A-C din 10 septembrie 2010 a

Curții de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 februarie 2011.