ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3742/2010

Deliberând asupra recursurilor de fata pe baza lucrărilor și materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele: 1. Tribunalul Argeș, secția penală, prin sentința penală nr. 405 din 2 octombrie 2008 pronuntata în Dosar nr. 2312/122/2006 - învestit cu judecarea cauzei în primă instanță prin strămutare de la Tribunalul Giurgiu, sectia penala - hotărând asupra învinuirii aduse inculpatului L.Ș.M.C. (fiul lui I. și M.) prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 01 noiembrie 2006 al Parchetului de pe langa Tribunalul Giurgiu a pronunțat: - achitarea inculpatului amintit in temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit a) C. proc. pen. („fapta nu exista”) sub aspectul infracțiunii de instigare la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., [circumscrisă la un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei în dauna celor 14 societăți comerciale indicate în actul de sesizare].

Pe latură civilă în temeiul art. 346 alin. (3) teza a II-a C. proc. pen. [„nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul când achitarea s-a pronunțat pentru că fapta imputată nu există”] au fost respinse ca nefondate acțiunile civile formulate societățile comerciale ale căror prejudicii au rămas nerecuperate și anume părțile civile: SC A. SA Curtea de Argeș, SC M.C. SRL Brăila, SC D. SRL Craiova, SC C. SA Craiova, SC D.I.G. SRL București, SC M.E. SRL București, SC S.P. SRL Popești Leordeni, SC C.P.A. SRL București, SC A.D. SRL Pantelimon, SC M. SRL Popești Leordeni, SC T. SRL Brăila, SC A.C. SRL București, SC A. SRL Galați și SC A. SRL Giurgiu. Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în cauză s-a dispus a rămâne în sarcina statului.

Hotărând rezolvarea acțiunii penale prin achitare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. instanța a constatat în prealabil că prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L.S.M.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la inselaciune prin emitere de C.E.C.-uri fara acoperire, prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) si (5) C. pen., faptă al carei continut constitutiv a fost descris in actul de sesizare amintit astfel: „prin rechizitoriul nr. 1454/P/2007, au fost trimiși în judecată inculpații C.M.I., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., și I.R.M., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap.

la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., și s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la numitul L.Ș.M.C., pentru a se efectua cercetări sub aspectul infracțiunii prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen. În sarcina celor doi inculpați, s-a reținut că au emis C.E.C.-uri fără acoperire către mia multe societăți, în valoare totală de 945.377,79 lei. În calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, I.R.A., l-a contactat pe C.M.I. în luna aprilie 2005 și i-a propus să-i cedeze toate acțiunile societății, urmând ca acesta să figureze ca administrator al societății, deoarece clienții nu mai aveau încredere în el. C.M.I. a refuzat oferta. Ulterior, a intervenit învinuitul L.Ș.M.C., care l-a determinat pe C.M.I.

să preia acțiunile societății de la I.R.A. Cu această ocazie, învinuitul a stabilit cu cei doi ca el să dea banii pentru achiziționarea de materiale, întrucât funcția de asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu nu este compatibilă cu funcția de administrator al unei societăți comerciale și nu putea apare într-o asemenea postură, iar din profitul societății să-i revină lui 70% iar celorlalți doi 30%. De asemenea, au mai stabilit ca de transportul materialelor achiziționate, să se ocupe învinuitul, acesta dirijând achiziționarea și destinația. Faptul că învinuitul a dirijat din umbră activitatea societății este demonstrat de declarațiile martorilor audiați în cauză.Astfel, din declarațiile martorilor C.M.I.

și I.R.A., rezultă cu claritate înțelegerea făcută, că unele din produsele achiziționate au fost dirijate de învinuit la Alexandria și Drăgănești Vlașca, că la SC M. SRL Popești Leordeni, învinuitul s-a prezentat ca fiind administratorul societății, iar pe ei doi i-a prezentat ca fiind angajații societății. Mai rezultă că, deși C.M.I. preluase acțiunile societății, nici el și nici I.R.A. nu au avut putere de decizie, toate activitățile societății comerciale fiind comandate de învinuit, acesta implicându-se și în încasarea banilor și depunere de numerar în bancă. Din declarația martorei R.L.V., asociat unic la SC A.C. SRL Bucuresti rezultă că învinuitul L.Ș.M.C., împreună cu I.R.A., i-au fost prezentați ca „oameni de afaceri” de către o cunoștință comună.

Din declarația martorei P.V., director economic la SC C. SA Craiova, rezultă că, al ridicarea mărfurilor, I.R.A. a fost însoțit de un bărbat pe nume C., pe care l-a prezentat ca fiind delegat al societății și se va ocupa în continuare de relațiile de colaborare dintre cele două societăți. Din declarațiile martorului N.M., administrator al SC C.P.A. SRL București, rezultă că i s-a spus să fie liniștit că „director este dl. L.C. care ar fi judecător în Giurgiu” și că la unele livrări a fost prezent și învinuitul, pe care l-a recunoscut după fotografie. Din declarația martorului C.M., angajat în funcția de manipulator mărfuri la SC C.P.A. SRL București, rezultă că, de câte ori a încărcat mărfuri pentru SC M. SRL Giurgiu și a însoțit transportul la destinație erau așteptați de către învinuit, care indica locul și cantitatea ce va fi descărcată.

Mai precizează că o dată marfa a fost descărcată în cartierul F. din București și de mai multe ori în Giurgiu, la diferite adrese, iar la prezentarea fotografiei învinuitului l-a recunoscut ca fiind persoana care a coordonat întreaga activitate [.] Prejudiciul cauzat celor 14 societăți comerciale, în valoare totală de 945.377,79 lei, nu a fost recuperat” [anterior, prin rechizitoriul nr. 1454/P/2005 din 18 octombrie 2005 al Tribunalului Giurgiu co-inculpații C.M.I. si I.R.A. au fost trimiși separat în judecată pentru săvârșirea în participație - autor și respectiv complice - a infractiunii continuate de inselaciune prin emitere de cec-uri fara acoperire - cu consecinte deosebit de grave - prevazuta de art. 215 alin. (4) si (5) C. pen.

constand in aceea că în perioada 30 iunie 2005 - 29 iulie 2005 inculpatul C.M.I. având calitatea de administrator al SC M. SRL Giurgiu cu începere de la 15 mai 2005 - prin cesionarea părților sociale de către fostul patron I.R.A. - a emis 28 C.E.C.-uri barate ridicate de la Sucursala C.E.C. Giurgiu fără a avea disponibil în contul societății, pentru mărfuri achiziționate de la 16 societăți comerciale - în aceeași perioadă fostul administrator I.R.A. care a rămas în posesia C.E.C.-urilor inițiale ridicate în numele aceleiași societăți de la R.B.

cu acordul primului inculpat pe care l-a ajutat în administrarea și derularea activităților comerciale desfășurate de SC M. SRL Giurgiu după data de 13 mai 2005 a completat și emis personal un număr de alte 14 C.E.C.-uri barate din cele anterior arătate fără a avea disponibil în cont pentru mărfurile ridicate de la alte 4 societăți comerciale - prejudiciul total cauzat prin activitatile ilicite sus-mentionate fiind în sumă de 9.453.770.900 lei, fiind condamnați prin sentința penală nr. 146 din 10 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2741/2005 al Tribunalului Giurgiu - astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 6210 din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală - la pedepsele de câte 4 ani închisoare fiecare / prin actul de sesizare amintit a fost dispusa disjungerea cauzei sub aspectul participarii in calitate de instigator la savarsirea infractiunii sus-mentionate cu privire la numitul L.S.M.C.

asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu, faptă ce formează obiectul actului de sesizare din procedura penală pendinte]. Dispunând achitarea acestuia instanța a statuat ca învinuirea adusă inculpatului L.Ș.C.M. prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu constând în aceea că în perioada mai-iunie 2005 a determinat pe numiții C.M.I. administrator și I.R.A. ex-administrator să achiziționeze prin intermediul SC M. SRL Giurgiu diferite mărfuri de la un număr de 20 societăți comerciale din țară a căror plată a fost făcută prin emiterea de file C.E.C. fără a exista disponibil în cont - în conexiune cu incriminarea din art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen.

- nu este dovedită in mod indubitabil cu probele stranse la urmarirea penala si administrate ulterior la cercetarea judecatoreasca in conditiile art. 288 - 291 C. proc. pen. și ca atare nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție în favoarea acestuia prevăzuta de art. 5 2 C. proc. pen. și art. 6 paragr. 2 din Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului și a Libertăților Fundamentale. Concluzia juridică amintita a fost argumentata justificativ si probatoriu de prima instanta astfel: - În expunerea si dispozitivul rechizitoriului nr. 1680/P din 01 noiembrie 2006 al Parchetului de pe langa Tribunalul Giurgiu fapta imputată inculpatului referitor la care a fost efectuata urmarirea penala si ulterior dispusa trimiterea in judecata este aceea de instigare a co-inculpatilor C.M.I.

si I.R.A. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prin emitere de cec-uri fara acoperire, fapta ce a si fost comisa efectiv de participantii amintiti in calitate de autor si respectiv complice, astfel cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat in procesul penal anterior; or, pentru a fi în prezența instigării la infractiunea prevazuta de art. 215 alin. (4) si (5) C. pen. era necesar să se dovedească împrejurarea că inculpatul L.S.M.C., folosindu-se de orice mijloace, i-a determinat pe co-inculpatii C.M.I. si I.R.A. sa ia hotararea infractionala pe care sa o si puna in aplicare efectiv de a emite C.E.C.-uri fara acoperire; - În speță, din probatoriul administrat nu rezultă insa că inculpatul L.S.I.M.

a desfășurat acțiuni prin care să-i facă pe co-inculpatii C.M.I. si I.R.A. să ia hotărârea de a emite C.E.C.-uri fără acoperire, avandu-se in vedere ca: (i) numitul I.R.A.

ex-administrator al SC M. SRL Giurgiu prin care s-a pretins a fi fost desfășurată întreaga activitate infracțională audiat in procesul penal actual în calitate de martor a declarat că nu a fost sfătuit de inculpat să emită C.E.C.-uri fără acoperire, acesta neavând acces la conturile și actele societății; deși a făcut relatări în sensul că inculpatul l-a prezentat mai multor administratori de societăți în vederea derulării de activități comerciale, același martor a precizat însă că marfa o ridica și o vindea altor clienți, fără a exista vreo participare în acest sens din partea inculpatului, martorul fiind acela care semna C.E.C.-urile fără acoperire; același martor a mai arătat că au existat discuții privind întreprinderea unor activități comerciale de anvergură la care inculpatul ar fi urmat să participe însă doar cu „sfaturi juridice”; (ii) martorul C.M.I.

administrator al SC M. SRL Giurgiu în perioada mai-iunie 2005 în care se pretinde a fi fost săvârșită instigarea la înșelăciune de către inculpatul L.Ș.M.C. a declarat de asemenea, că C.E.C.-urile fără acoperire au fost emise de el și de celălalt martor, participarea inculpatului limitându-se la prezentarea acestuia către reprezentanții legali ai altor societăți; același martor, a mai arătat că după ce a preluat societatea SC M. SRL de la martorul I.R.A., acesta din urmă a continuat să deruleze operațiuni comerciale și financiare în numele firmei, folosindu-se de contul bancar inițial deschis la R.B. în perioada anterior lunii mai 2005 în care acesta a îndeplinit funcția de administrator; din declarațiile martorului amintit nu rezultă că inculpatul i-ar fi cerut să emită C.E.C.-uri fără acoperire; (iii) martora R.L.V.

în consens cu declaratiile amintite, a relatat de asemenea că inculpatul i-a prezentat doar pe numitul I.R.A., în calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, prin intermediul unui prieten, fără a fi implicat însă în relațiile comerciale ulterioare desfășurate cu societatea amintită; martora a mai arătat că inculpatul a încunoștiințat-o ulterior să nu mai livreze marfă către SC M. SRL Giurgiu, această intervenție fiind făcută însă cu motivarea că societatea nu mai aparținea lui I.R.A.; (iv) martora P.V., ale cărei declarații inițiale în acuzare în sensul că I.R.A.

s-a prezentat însoțit de inculpat și a ridicat mărfuri de la SC C. Craiova a căror plată a fost făcută cu C.E.C.-uri fără acoperire, a relatat ulterior la cercetarea judecătorească că au fost reținute copii de pe cărțile de identitate ale persoanelor implicate în derularea activităților comerciale incriminate, ce au și fost depuse ulterior la dosar stabilindu-se prin confruntare ca aparținând martorilor C.M.I. și I.R.A.; (v) martorul N.M. a declarat de asemenea la cercetarea judecătorească că inculpatul s-a prezentat o singură dată la firma sa împreună cu martorul I.R.A., însă a negociat afacerea cu acesta din urmă [împrejurarea că inculpatul s-a prezentat împreună cu martorul I.R.A.

la două firme, prezentându-l în calitate de administrator de societate nu constituie în sine o formă de participație penală, în măsura în care - a concluzionat în final judecătorul cauzei - nu s-a dovedit că inculpatul împreună cu cei doi martori ar fi stabilit să achiziționeze marfa eliberând C.E.C.-uri fără acoperire, să vândă apoi marfa sub prețul de cumpărare și să încerce înlăturarea consecințelor faptei sale; este adevărat că s-au emis C.E.C.-uri fără să existe disponibil în cont, însă pentru aceste fapte s-au pronunțat condamnări definitive atribuite în exclusivitate celor doi administratori ai SC M. SRL Giurgiu [astfel ca, în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen.]. Dată fiind soluția de achitare în latura penală pentru inexistența faptei, în temeiul dispozițiilor art. art. 346 alin. (3) C. proc. pen. au fost respinse ca inadmisibile acțiunile civile în cauză. 2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a declarat în termen legal apel impotriva sentintei penale nr. 405 din 02 octombrie 2008 considerand ca inculpatul a fost gresit achitat, interpretarea corecta a probelor administrate in cauza in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen., in opinia parchetului, confirmand in mod indubitabil savarsirea de către inculpatul L.Ș.M.C.

a infracțiunii de instigare la înșelăciune prevăzută de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen. circumscrisă la un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei cauzat celor 14 societăți comerciale indicate prin rechizitoriu [cu consecința desfiintarii hotararii amintite, iar in rejudecare pe fond schimbarea soluției de achitare în condamnare in conformitate cu dispozitiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen.]. Infracțiunea prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen. constând în aceea că în perioada mai - iunie 2005 inculpatul L.Ș.M.C. a determinat pe coinculpații C.M.I. administrator și I.R.A. ex-administrator să achiziționeze prin intermediul SC M. SRL Giurgiu diferite mărfuri de la un număr de 14 societăți comerciale din țară a căror plată a fost făcută prin emiterea de file C.E.C.

fără a exista disponibil în cont, cauzându-le acestora un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei subzistă in cauza in opinia parchetului atât prin acțiunea de determinare a celor doi inculpați pentru preluarea conducerii administrative a SC M. SRL Giurgiu și încheierea de contracte comercial pentru achiziționare de mărfuri a căror plată a fost făcută cu file C.E.C. emise fără a exista disponibilul necesar în cont cât și din implicarea si participarea efectiva a inculpatului amintit în activitatile de ridicare și valorificare ulterioară a mărfurilor dobândite în condițiile ilicite sus-menționate [transportul materialelor achiziționate, dirijarea achizițiilor și destinația mărfurilor s-au făcut cu ajutorul inculpatului L.Ș.M.C., aspect care rezultă din declarațiile martorilor R.L.V., P.V., N.M.

și C.M./ inculpatul L.Ș.M.C. a avut cunoștință de împrejurarea că C.E.C.-urile folosite de cei doi martori nu aveau acoperire și că a susținut activitatea lor în calitate de administratori SC M. SRL Giurgiu, în sensul participării la stabilirea relațiilor cu alte firme, achiziționarea de mărfuri, distribuirea lor, transportul spre anumite destinații și valorificarea mărfurilor, că banii rezultați din vânzarea mărfurilor nu au intrat în conturile societății, ci într-un cont separat la care avea drept dispoziție doar inculpatul/ pentru toate C.E.C.-urile fără acoperire emise de către C.M.I., prin care au fost prejudiciate 16 societăți comerciale și cele emise de I.R.A. pentru 4 societăți comerciale, cei doi administratori „nu au avut drept de dispoziție fiind dirijați din umbră de inculpat”].

La data de 30 aprilie 2009 Curtea de Apel a statuat că cercetarea judecătorească este incompletă dispunând reaudierea inculpatului cu respectarea garanțiilor procesuale / procedurale prevăzute în art. 70, art. 171 alin. (3) și art. 172 alin. (7) C. proc. pen. și a martorilor C.M.I. și I.R.A. Cauza a fost dezbătută în fond la 4 iunie 2009, a fost amânată pronunțarea, iar ulterior repusă pe rol la data de 18 iunie 2009 pentru suplimentarea probatoriului prin audierea martorilor R.L.V., K.O., S.V., A.M., N.M., P.V., I.R.A., C.M., I.A., S.I. Demersurile procedurale ulterioare prin citare și mandate de aducere au asigurat ascultarea la termenul de judecată din 22 octombrie 2009 a martorilor R.L., C.M., la termenul din 5 noiembrie 2009 a martorilor P.V., S.I., N.M., I.A.

iar la termenul din 22 ianuarie 2010 a martorului în apărare D.T. ocazie cu care inculpatul a solicitat să se ia act de renunțare - cerere admisă de instanță cu ascultarea concluziilor în același sens ale procurorului de ședință - la audierea martorului lipsă în apărare T.I. Curtea verificând sentința atacată în raport cu motivele de nelegalitate și netemeinicie invocate de parchet privind greșita achitare a inculpatului - pe baza materialului probator administrat pe parcursul întregului proces penal astfel cum a fost completat ulterior la cercetarea judecătorească în apel a constatat următoarele: (i) prin sentința penală nr. 146 din 10 aprilie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2741/2005 al Tribunalului Giurgiu - astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 6210 din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală - coinculpații C.M.I.

și I.R.A., trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 1454/P/2005 din 18 octombrie 2005 al Tribunalului Giurgiu au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunilor înșelăciune și respectiv complicitate la înșelăciune prevăzute de art. 215 alin. (4) și (5) C. pen. și respectiv alin. (2) 6 rap. la art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., în final cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., la pedepsele de câte 4 ani închisoare fiecare; în fapt, s-a reținut că în perioada 30 iunie 2005 - 29 iulie 2005 inculpatul C.M.I. având calitatea de administrator al SC M. SRL Giurgiu cu începere de la 15 mai 2005 - prin cesionarea părților sociale de către fostul patron I.R.A. - a emis 28 C.E.C.-uri barate ridicate de la Sucursala C.E.C.

Giurgiu fără a avea disponibil în contul societății, pentru mărfuri achiziționate de la 16 societăți comerciale [în aceeași perioadă fostul administrator I.R.A. care a rămas în posesia C.E.C.-urilor inițiale ridicate în numele aceleiași societăți de la R.B. cu acordul primului inculpat pe care l-a ajutat în administrarea și derularea activităților comerciale desfășurate de SC M. SRL Giurgiu după data de 13 mai 2005 a completat și emis personal un număr de alte 14 C.E.C.-uri barate din cele anterior arătate fără a avea disponibil în cont pentru mărfurile ridicate de la alte 4 societăți comerciale, prejudiciul total cauzat prin cele două activități ilicite sus-menționate fiind în sumă de 9.453.770.900 lei]; în consecință existența infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de cecuri fără acoperire, în dauna societăților menționate și săvârșirea ei de către coinculpații C.M.I.

și I.R.A., primul în calitate de autor - în limita sumei totale de 9.453.770.900 lei - iar cel de-al doilea în calitate de complice - în limita sumei de 3.409.434.800 lei din prejudiciul total anterior arătat - sunt stabilite cu autoritate de lucru judecat în cauză; (ii) ulterior, prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus trimiterea în judecată și a inculpatului L.Ș.M.C. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la înșelăciune anterior arătată, a cărei existență și elemente constitutive prin actul de sesizare amintit sunt descrise astfel: „în calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, I.R.A., l-a contactat pe C.M.I.

în luna aprilie 2005 și i-a propus să-i cedeze toate acțiunile societății, urmând ca acesta să figureze ca administrator al societății, deoarece clienții nu mai aveau încredere în el. C.M.I. a refuzat oferta. Ulterior, a intervenit învinuitul L.Ș.M.C., care l-a determinat pe C.M.I. să preia acțiunile societății de la I.R.A.

Cu această ocazie, învinuitul a stabilit cu cei doi ca el să dea banii pentru achiziționarea de materiale, întrucât funcția de asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu nu este compatibilă cu funcția de administrator al unei societăți comerciale și nu putea apare într-o asemenea postură, iar din profitul societății să-i revină lui 70% iar celorlalți doi 30%.De asemenea, au mai stabilit ca de transportul materialelor achiziționate, să se ocupe învinuitul, acesta dirijând achiziționarea și destinația”; faptul că inculpatul „a dirijat din umbră activitatea societății” fiind stabilit cu declarațiile martorilor audiați în cauză astfel: a) din declarațiile martorilor C.M.I.

și I.R.A., rezultă cu claritate înțelegerea făcută, că unele din produsele achiziționate au fost dirijate de învinuit la Alexandria și Drăgănești Vlașca, că la SC M. SRL Popești Leordeni, învinuitul s-a prezentat ca fiind administratorul societății, iar pe ei doi i-a prezentat ca fiind angajații societății. Mai rezultă că, deși C.M.I. preluase acțiunile societății, nici el și nici I.R.A. nu au avut putere de decizie, toate activitățile societății comerciale fiind comandate de învinuit, acesta implicându-se și în încasarea banilor și depunere de numerar în bancă; b) din declarația martorei R.L.V., actionar unic la SC A.C. SRL rezultă că învinuitul L.Ș.M.C., împreună cu I.R.A., i-au fost prezentați ca „oameni de afaceri” de către o cunoștință comună; c) din declarația martorei P.V., director economic la SC C. SA Craiova, rezultă că, al ridicarea mărfurilor, I.R.A.

a fost însoțit de un bărbat pe nume C., pe care l-a prezentat ca fiind delegat al societății și se va ocupa în continuare de relațiile de colaborare dintre cele două societăți; d) din declarațiile martorului N.M., administrator al SC C.P.A. SRL București, rezultă că i s-a spus să fie liniștit că „director este dl. L.C. care ar fi judecător în Giurgiu” și că la unele livrări a fost prezent și învinuitul, pe care l-a recunoscut după fotografie; e) din declarația martorului C.M., angajat în funcția de manipulator mărfuri la SC C.P.A.

SRL București, rezultă că, de câte ori a încărcat mărfuri pentru SC M. SRL Giurgiu și a însoțit transportul la destinație erau așteptați de către învinuit, care indica locul și cantitatea ce va fi descărcată; mai precizează că o dată marfa a fost descărcată în cartierul Ferentari din București și de mai multe ori în Giurgiu, la diferite adrese, iar la prezentarea fotografiei învinuitului l-a recunoscut ca fiind persoana care a coordonat întreaga activitate. Curtea, având în vedere redactarea anterior arătată a rechizitoriului nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a constatat că în accepțiunea art. 317 C. proc. pen.

prin fapta arătată în actul de sesizare se înțelege doar acea faptă descrisă într-un mod susceptibil de a produce consecințe juridice, o atare condiție fiind îndeplinită în cauză doar cu privire la actele materiale de instigare la înșelăciune în dauna celor patru societăți indicate în expunerea rechizitoriului amintit și anume SC M. SRL Popești Leordeni, SC A.C. SRL București, SC C.P.A. SRL București și SC C. SA Craiova. Ca atare, s-a considerat că prin actul de sesizare sus-menționat acțiunea penală a fost exercitată împotriva inculpatului doar cu privire la actele materiale de instigare la înșelăciune comise în dauna celor patru societăți comerciale sus-menționate.

Consecutiv examenului prealabil sus-menționat pentru stabilirea obiectului judecății, cu consecințele anterior arătate, verificându-se existenta actelor materiale de inselaciune in dauna celor 4 societati comerciale sus-menționate, au fost reținute în fapt urmatoarele: 1. Societatea SC M. SRL Popești Leordeni este reprezentată de administratorul K.O., care, în declarația sa (f. 18 dosar urmărire penală), l-a descris pe inculpat cu trăsăturile ce corespund acestuia: „un bărbat de 1,80 m., brunet, cu mustață, în vârstă de peste 30 de ani, care s-a prezentat ca fiind patron la firma din Giurgiu SC M. și că dorește să facă achiziție de bunuri.” În legătură cu activitatea inculpatului, administratorul societății păgubite a arătat următoarele: „Acesta era însoțit de alte două persoane mai scunde, brunete, pe care le-a indicat ca fiind salariații lui și că aceștia urmau să vină fără el.

Persoana care s-a prezentat ca administrator al firmei S.C. M. a spus că se numește C. Acest C. a făcut mai multe comenzi. După ce s-au introdus C.E.C.-urile la bancă și am primit refuzul, l-am contactat telefonic pe C., acesta nu a mai răspuns la telefon, fapt pentru care l-am apelat pe R., care mi-a spus să-l las câteva zile să-l caute pe C. După acest telefon, R. răspundea și ne comunica că nu are ce să facă doar ca simplu angajat.” Martorul C.M.I. a declarat la urmărirea penală (declarație olografă, f. 149 verso): „L.C. se cunoștea anterior cu un reprezentant al acestei societăți (SC M. SRL) pe nume O., cetățean turc. În cursul lunii mai, împreună cu R. și L.C. m-am prezentat la punctul de lucru al SC M. S.R.L., unde L. s-a prezentat ca fiind administratorul SC M.D.

SRL, iar eu și R. am fost prezentați ca angajați. Atunci, L.C. a stabilit mijlocul de plată, urmând ca ulterior să mă prezint eu și R. pentru a ridica marfa. După câteva zile am mers împreună cu R. la punctul de lucru din București, am facturat o cantitate de profile aluminiu, după care a venit și camionul închiriat de la SC A. SRL Giurgiu. Marfa a fost încărcată și transportată la Giurgiu la tatăl lui L.C., undeva în zona străzii M.”; același martor a facut precizări referitoare la eliberarea filelor C.E.C. din dispoziția inculpatului L.Ș.M.C.: „Atunci am lăsat lui O., reprezentantul SC M. SRL, două file C.E.C. semnate de mine, pentru cantitățile de marfă menționate în factură. De la această societate am mai făcut ulterior achiziții de încă aproximativ 2 sau 3 ori, de fiecare dată fiind stabilite cantitățile și termenul de livrare și de plată de către L.Ș.M.C.

Cunosc faptul că, la început, o parte din marfă a fost achitată. De asemenea, de fiecare dată marfa era dusă la L.C. (domiciliul tatălui său)”; în declarația dată în fața Tribunalului Giurgiu în prezenta cauză, la data de 12 februarie 2007, martorul C.M.I., a declarat că inculpatul s-a prezentat drept administratorul SC M.D.: „La SC M. SRL Popești Leordeni m-am prezentat eu împreună cu I.R. și inculpatul, pentru a negocia un termen de plată mai lung, deoarece această societate, cu care mai colaborasem mai înainte, livra marfă cu plată la termen, însă termenul era foarte scurt. În urma negocierilor s-a stabilit termenul de plată de 18-20 zile, inculpatul L.M.C. s-a prezent ca șef al nostru, adică al meu și al lui I.R., mai precis inculpatul s-a prezentat ca șef la M.D.

SRL, respectiv cel care administrează societatea.” Martorul I.R.A., în legătură cu SC M. SRL București, în declarația olografă dată în cursul urmăririi penale (f. 158), a aratat următoarele: „împreună cu L.C. și C.M. ne-am prezentat la sediul acestei firme de unde am achiziționat marfă. Pentru fiecare marfă ridicată s-a lăsat filă C.E.C. barat semnată de mine. După aceasta, m-am mai prezentat de 2 ori împreună cu C.M. și am ridicat marfă, lăsând alte două file C.E.C. semnate de către C.M.; acelasi martor, în declarația dată în fața Curții de Apel Pitești (f. 247 verso), a aratat: „La M., firma unor turci, am fost, de asemenea cu inculpatul, în mai multe rânduri. De acolo am luat aluminiu, de fapt este vorba despre primii bani împrumutați de la inculpat pentru acea lucrare și cred că era direct interesat să meargă.

Eu nu știu dacă inculpatul s-a prezentat drept judecător, dar știu sigur că unul dintre patronii turci m-a întrebat dacă inculpatul este patronul firmei noastre și i-am spus că nu, însă este judecător și este prietenul meu”; în declarația olografă dată la urmărire penală (f. 143 verso) inculpatul referitor la SC M. SRL, a aratat ca la începutul anului 2005, împreună cu R., m-am deplasat la punctul de lucru al acestei societăți, unde am purtat o discuție cu reprezentantul acestei societăți, un cetățean turc, și am cerut o lisă de prețuri de profile de aluminiu și utilaje”; de asemenea, în declarația dată în fața Tribunalului Giurgiu la data de 4 ianuarie 2007, inculpatul a recunoscut: „personal am solicitat o listă de prețuri,” fiind însoțit de I.R.A., însă, lista de prețuri a solicitat-o pentru el personal.

Inculpatul a negat că s-ar fi prezentat el ca fiind administratorul respectivei firme. 2. În ce privește SC A.C SRL București, avand ca asociat unic pe martora R.L.V., aceasta a declarat în cursul urmăririi penale (f. 15), că inculpatul L.C. a venit personal la punctul de lucru al firmei sale, împreună cu I.R.A., fiind prezentați ca „oameni de afaceri” de către martorul T.V.; inculpatul și I.R.A. „au insistat să le dau materiale de construcții în cantități mari cu plata la termen, pentru care urma să elibereze file C.E.C.”; după ce a vândut marfă societății M. și a acceptat plata cu file C.E.C., constatând refuzul băncii din cauza lipsei de disponibil, precum și faptul că I.R.A. nu răspundea la telefon, martora l-a sunat pe inculpatul L.C.

care i-a „propus să vină la Giurgiu să intermedieze o întâlnire cu R.”; abia în acest moment, când deja reprezentanta societății păgubite descoperise că C.E.C.-urile nu aveau acoperire, inculpatul L.C. i-a atras acesteia atenția să nu mai lucreze cu firma SC M., pentru că nu are nici o legătură cu această afacere; contactând apoi și pe martorul T.V., care îi prezentase pe cei doi așa-ziși oameni de afaceri, a fost apelată de către inculpat, care i-a spus că o ajută să afle adresa și numărul de telefon al lui R. și i-a solicitat „să nu-l mai implice în această poveste”; si această martoră îl descrie pe inculpatul L.C. ca fiind o persoană înaltă, brunet, cu mustață și solid, descriere care corespunde înfățișării inculpatului de la acea vreme; audiată din nou, la data de 1 februarie 2006, martora R.L.V.

a precizat deasemenea că „numitul T.V., patronul unei firme de construcții cu care eu am relații comerciale, mi-a recomandat pe L.Ș. și I.R., ca fiind oameni de afaceri, intenționând să cumpere de la mine materiale de construcții. Ulterior, au venit la mine L.Ș. și I.R.A. care mi-au spus că ei au lucrări de construcții în Giurgiu și vor să cumpere cantități mari de rigips, gresie, faianță. Ei mi-au spus că plata o vor face prin filă C.E.C. la termen. După circa o lună, cei doi au venit și mi-au spus că au nevoie de vopsea lavabilă de calitate superioară, vopsea pe care în acel moment nu am avut-o în depozit”; neavând în acel moment marfa solicitată, martora i-a trimis pe inculpat și pe I.R. la patronul firmei care distribuia vopselele cerute și, ulterior, a aflat de la acel patron că și acolo inculpatul L.C.

l-a însoțit pe I.R., dovedindu-i respectivului că „au lucrări mari în Giurgiu”. În aceeași declarație, martora arată că, după ce a aflat că C.E.C.-urile lăsate de I.R.A. nu aveau acoperire, l-a sunat pe L.C., iar acesta i-a spus că nu trebuia să-i dea marfă lui I.R. „atâta timp cât nu a fost și el de față”. Mai mult chiar, într-o altă convorbire telefonică, inculpatul L.C. a sunat-o și fiind supărat i-a spus „pe un ton amenințător să nu amintească numele lui în declarațiile pe care le dă la poliție”; în același sens, respectiv că inculpatul L.C. i-ar fi spus acestei martore că nu mai are nici o legătură cu societatea M., abia după ce a aflat că C.E.C.-urile eliberate de I.R. nu au acoperire, sunt și declarațiile acestei martore la filele 129, 130 dosar urmărire penală, precum și declarațiile date în fața instanței de fond și a curții de apel; in declarația dată în fața Tribunalului Giurgiu, în prezenta cauză (f. 139), martora arată că la prima întâlnire cu I.R.

și inculpatul L., fiecare dintre ei a lăsat câte două numere de mobil, urmând ca ea să le comunice prețurile articolelor solicitate verbal; la acele numere de telefon, martora a vorbit atât cu inculpatul L.Ș., cât și cu I.R.A. și le-a comunicat prețurile și a arătat că după mai multe refuzuri, atât inculpatul cât și I.R. au insistat să le dea marfă chiar și în cantități mai mici decât cele solicitate inițial. Martora nu confirmă apărarea inculpatului în sensul că ar fi avertizat-o să nu livreze marfă către SC M.D. și chiar arată că a ținut legătura telefonic cu inculpatul L.Ș. până aproape de livrarea mărfii. În toate aceste convorbiri inculpatul o întreba „de ce nu vrea să lucreze cu ei și să le livreze marfa”; martora a precizat că nu ar fi dat marfă societății M. dacă nu intervenea inculpatul L.Ș.M.C., prin T.V.

și că inculpatul a sunat-o în mai multe rânduri ulterior, dar fie rugând-o să nu precizeze nimic cu privire la identitatea sa organelor de anchetă, în schimbul intermedierii unei întâlniri cu I.R., fie amenințând-o că va avea grijă de ea dacă mai continuă să declare despre el; in declarația dată în fața Curții de Apel (f. 427-428), martora confirmă cele declarate la urmărire penală, arătând că a fost sunată în mod repetat de către inculpatul L., care i-a propus să cumpere o cantitate mare de mărfuri „modalitatea de plată fiind cea cu file C.E.C.”; ulterior, acesta a micșorat valoarea mărfurilor pe care le cerea, până când martora a fost de acord; de fiecare dată, inculpatul a stabilit ca modalitate de plată fila C.E.C., iar „termenele de plată au fost stabilite telefonic cu inculpatul”; aceasta a făcut următoarea apreciere „din punctul meu de vedere cel care avea autoritate de decizie în cadrul acestei firme era inculpatul L., pentru că numai cu el am discutat toate detaliile legate de vânzarea mărfii și modalitatea de plată și el îmi fusese recomandat”, chiar dacă I.R.A.

a fost cel care a ridicat efectiv marfa. Aceasta a fost ridicată din depozit și facturată la un alt punct de lucru decât cel în care se afla martora, dar în baza acordului și calității acesteia; mai mult decât atât, martora a declarat că după ce a constatat că fila C.E.C.

nu are acoperire și l-a tot sunat pe inculpatul L., acesta i-a spus că nu trebuie să mai sune, amenințând-o că o pățește; ulterior, martora a aflat de la șoferul inculpatului că marfa ridicată de la societatea sa a fost depozitată la locuința părinților inculpatului; de asemenea, martora a întărit în această declarație, faptul că inculpatul L. a atenționat-o să nu mai dea marfă societății M.D., dar nu înainte de a fi predat ea marfa, ci ulterior; in ce privește activitatea sa legată de această societate, inculpatul L.Ș., în declarația olografă dată în cursul urmăririi penale (f. 143), recunoaște că împreună cu I.R., la intervenția nașului său V.T., s-au deplasat „la punctul de lucru al acestei societăți pentru a ne interesa de prețuri, întrucât R. mi-a spus că are niște lucrări la niște școli și case particulare și vrea să testeze piața, interesându-se de tencuială; când am aflat că R. a cesionat firma, personal am sunat la A.C.

spunându-i doamnei L. să nu livreze marfă către această societate, lucru pe care l-a făcut și nașul meu; după o perioadă, am fost sunat de doamna L., întrebându-mă numărul de telefon al lui R., ocazie cu care am întrebat dacă i-a dat marfă, aceasta spunându-mi că nu a livrat absolut nimic; ulterior, am fost contactat de aceasta, care mi-a spus că i-a livrat marfă lui R. și unei alte persoane”; in declarația dată în calitate de învinuit (f. 140 dosar urmărire penală), inculpatul prezintă o altă variantă a întâlnirii cu reprezentanta SC A.C.: „Am mers cu I.R.A. la nașul meu și acesta ne-a dus la o firmă SC A.C.; I.R. și nașul meu au discutat cu cei de la firmă, iar eu am așteptat într-o piață din vecinătate.

Când am plecat mi-au spus că a lăsat o comandă, urmând ca doamna L. să-l contacteze ulterior pe I.R.A.; după circa 2 săptămâni, nașul meu mi-a spus că doamna L. a verificat la bancă plățile firmei și a constatat că valoarea materialelor comandate este prea mare în raport cu plățile făcute de firmă anterior”; de asemenea, declarația este schimbată în ce privește discuțiile ulterioare constatării lipsei de disponibil pentru C.E.C.: „În iunie sau iulie 2005, m-a sunat doamna L. și m-a întrebat care este numărul de telefon al lui I.R. și adresa, însă nu mi-a spus pentru ce, decât că are o problemă personală; i-am spus adresa și numărul de telefon ale lui I.R.A.; l-am sunat și pe nașul meu și l-am rugat să se intereseze dacă doamna L. i-a dat materiale lui I.R.; aceasta i-a spus nașului meu că nu i-a vândut materiale; peste 2-3 săptămâni m-a sunat din nou doamna L. și atunci mi-a spus că de fapt îi vânduse marfă lui I.R.

și că nu-l găsește pentru a plăti; mi-a spus că I.R. a venit să ia marfa cu un bărbat slab și brunet. I-am spus că nu am nici un amestec și să nu mă mai implice în această problemă.”; si în declarația dată în fața Curții (f. 98), inculpatul recunoaște că a fost împreună cu inculpatul I.R. la societatea la care era patroană o doamnă L.V., unde s-au întâlnit și cu nașul său, însă nu a negociat nici prețul și nici condițiile de plată și susține că în momentul în care a aflat că I.R. a vândut firma personal a anunțat-o pe reprezentanța societății că a avut loc preluarea firmei și că nu-l cunoaște pe cel căruia i-a fost vândută; martorul C.M.I., în declarația olografă (f. 149, dosar urmărire penală), privitor la tranzacțiile efectuate cu SC A.C.

SRL, arată; „La începutul lunii iulie 2005, I.R. mi-a spus că L.Ș.M.C., prin intermediul unei cunoștințe, a aranjat să achiziționăm diferite materiale de construcții (gresie, faianță, obiecte pentru instalații sanitare) de la SC A.C. SRL București; din discuția cu I.R. am înțeles că administrator al societății era o femeie, pe nume L. și că urma să luăm marfa cu plata la termen prin file C.E.C.; prima zi după aceasta, R. s-a deplasat la București, a vorbit cu un reprezentant al societății și a lăsat două file C.E.C. semnate de către mine, fără a fi menționată suma; a doua zi ne-am deplasat la punctul de lucru al SC A.C. SRL, împreună cu un autocamion închiriat din Giurgiu, am încărcat marfa de la depozitul societății, după care am plecat împreună cu R. și nu cunosc unde a fost transportată această marfă.

Atunci R. mi-a spus că aceasta va fi depozitată la L.C. acasă și urmează să o folosim pentru următoarele contracte”; declarația aceluiași martor în fața Curții este apreciată de instanță ca fiind nesinceră acolo unde revine asupra susținerilor sale făcute în mod constant pe parcursul mai multor ani și neagă existența vreunei colaborări a inculpatului în desfășurarea relațiilor comerciale, cât și intervenția inculpatului de a prelua SC M.D. SRL; totuși, în această declarație, martorul arată că I.R.A. i-a spus că el a fost prezentat martorei R.L.V. de către inculpat, tot inculpatul prezentându-l și altor diverși patroni ai societăților comerciale cu care societatea SC M.D.

SRL desfășura activități comerciale; martorul I.R.A., în declarația olografă de la fila 157 verso, dosar urmărire penală, arată: „Referitor la SC C. SRL București, menționez că în luna martie 2005, împreună cu L.C., prin intermediul lui T.V., ne-am deplasat la punctul de lucru al acestei societăți și am purtat discuții cu administratorul SC A.C. SRL, pe nume L., în vederea achiziționării unui tip de tencuială exterioară, pentru un client, care datorită condițiilor atmosferice nu mi-a putut fi livrată: reprezentantul firmei B. s-a deplasat la Giurgiu pentru a verifica starea construcției și condițiile în care s-a folosit produsul. După aceasta (am mers - n.n.) împreună cu L.C., pentru a achiziționa faianță.

Atunci, din discuțiile purtate cu administratora, am căzut la înțelegere asupra termenului de plată, a instrumentului de plată și a livrării mărfii; după o perioadă de timp, m-am prezentat cu C.M. la punctul de lucru din Valea Cascadelor, unde am achiziționat gresie și faianță, urmând a achiziționa și parchet; pentru marfa ridicată, C.M. a lăsat ca și garanție, două file C.E.C. barat, semnate de el; marfa a fost încărcată într-un camion marca M. și a fost transportată la Giurgiu; nu cunosc destinația mărfii.”; în declarația dată în fața Curții (f. 247 verso), martorul a confirmat faptul că a fost împreună cu inculpatul Lupu la firma „unei doamne L.”, însă nu și-a mai amintit dacă inculpatul a întocmit sau nu vreo comandă de marfă; martorul V.T.

(f. 169 verso dosar urmărire penală), audiat la propunerea inculpatului, conform cererii acestuia de la fila 168 dosar urmărire penală, a declarat următoarele: „În primăvara anului 2005, L.C. mi-a spus că știe pe cineva care vrea să cumpere materiale de construcții prin plata cu file C.E.C. la termen și m-a rugat să-i recomand de unde ar putea cumpăra marfa respectivă. Peste câteva zile am mers împreună cu L.C. și I.R. la doamna L., unde aceștia au discutat despre cumpărarea de materiale pentru realizarea unor lucrări de construcții, însă nu știau exact ce materiale le trebuie și nici cantitățile. S-a convenit să revină ulterior și să spună exact ce materiale vor; peste vreo 2 zile, i-am însoțit, din nou, pe L.C.

și I.R. la doamna R.L. și au spus ce materiale vor și în ce cantități. Condițiile de plată fuseseră stabilite la prima întâlnire”; „precizez că nu-l cunoaștem pe I.R., ci doar pe L.C. În discuțiile care au avut loc între L.C., I.R. și R.L., I.R. s-a prezentat ca patron al firmei SC M.D. L.C. i-a spus doamnei R.L. că I.R. are lucrări de executat, întărind afirmațiile acestuia.”; același martor, care este și nașul inculpatului, audiat de către curte (f. 645), a arătat din nou că inculpatul personal l-a întrebat dacă poate să-i recomande vreun furnizor de materiale de construcții, pentru că „voia să meargă cu cineva care efectua mai multe construcții în Giurgiu și care voia să ia mai multe materiale odată”; la o zi sau două după aceea, s-a întâlnit în București cu inculpatul L. care era împreună cu I.R., și au mers la magazinul SC A.C.

al cărei administrator era doamna L., unde l-a prezentat pe inculpatul L. ca fiind finul său și pe R. ca fiind prieten sau cunoștință; martorul arată că, deși anterior făcuse afaceri cu societatea menționată, după telefoanele de reproș ale martorei R.L., nu a mai avut afaceri cu ea. Această atitudine poate fi explicată de declarația martorei menționate care a arătat că V.T.

i-a cerut un procent de 3% din valoarea mărfii pe care urma să vândă către SC M.D.; deși declarația dată în fața curții conține mai puține detalii despre tranzacția efectuată cu ajutorul inculpatului la societatea SC A.C., iar subiectivitatea decurgând din relația apropiată cu inculpatul și încercarea nașului acestuia de a-i ușura situația juridică finului său, poate constitui o explicație referitoare la unele contradicții cu declarația dată la urmărirea penală, curtea se va întemeia pe acea primă declarație, dată la un moment mult mai apropiat de data săvârșirii faptei, cu atât mai mult cu cât martorul, în partea finală a declarației dată în fața curții, a precizat că își menține „declarația dată la poliție”; în declarația dată în fața Tribunalului Giurgiu la data de 4 ianuarie 2007 (f. 94), inculpatul recunoaște că ar fi dat „o singură recomandare” prin intermediul unor prieteni anumitor firme; in ce privește SC A.C.

SRL București, inculpatul a recunoscut că a făcut recomandare, dar că a retras-o anunțând-o pe reprezentanta firmei R.L. să nu mai colaboreze cu firma M.D., deoarece administratorul vânduse firma. 3. În ce privește societatea - parte civilă SC C.P.A. SRL București, al cărei administrator este martorul N.M., acesta arată, în declarația de la urmărire penală (f. 35) că inculpatul L.Ș.C. este cel care l-a însoțit pe I.A.R., inculpatul fiind „omul din umbră” care, după părerea martorului, „este creierul acestei înșelătorii”; același martor a precizat expres că: pentru „marfa de pe factura am fost rugat de numitul L.Ș.C., telefonic, să o livrez mai repede că era comandă pentru el personal”; în declarația dată sub prestare de jurământ în cursul urmăririi penale (f. 131,132), martorul N.M.

a arătat că la firma lui s-a prezentat un anume I.S., care i-a spus că deține o mare suprafață de teren arabil și bălți în județul Giurgiu și că firma M. este una serioasă, că președinte este un anume L.C. care are ca asociat pe I.R.A. „La toate livrările a venit I.R.A. care a fost însoțit de câteva ori și de L.C. Aceștia mi-au dat impresia că sunt asociați și chiar mi-au spus că firma merge bine și că au multe lucrări în județul Giurgiu. La ultima livrare, m-a sunat L.Ș.M.C. care mi-a spus că-i trebuie pentru el personal rigips, profile și vopsea și că urma să vină un șofer cu un autocamion pentru a ridica marfa”; după ce a constatat că ultimele C.E.C.-uri nu aveau acoperire, martorul a sunat pe inculpatul L.C.

care i-a spus să ia legătura cu I.R. „întrucât el se ocupa de partea financiară a firmei”. Ulterior, întâlnindu-se cu I.R., acesta i-a spus „că toată această afacere este condusă de L.C. și că el nu are bani nici de mâncare”; in declarația de la fila 133, același martor arată că I.S. i-a spus că la SC M. „director este domnul L.C. care ar fi judecător în Giurgiu și că pot fi liniștit de legalitatea afacerii”. In aceeași declarație, martorul arată că „La unele livrări a fost prezent și L.C., care mă ruga să urgentăm încărcarea mărfii respective”, precizând că la data de 24 iunie 2005, a fost contactat telefonic de inculpat care l-a rugat „să-l încarce mai repede pe șoferul care s-a prezentat să ridice marfa, motivând că este pentru el personal”; in declarația dată de martorul N.M.

la data de 20 martie 2008, în fața Tribunalului Argeș (f. 164), acesta precizează, însă, că inculpatul nu s-a prezentat niciodată ca fiind judecător, însă a aflat acest lucru de la I.R., și că toată afacerea a negociat-o cu I.R.A.; audiat fiind de către Curtea de Apel Pitești, martorul a confirmat, din nou, că inculpatul L. personal a venit la societatea sa și i-a spus că R. și C. au afaceri cu tablă pentru acoperit școli în județul Giurgiu și că sunt serioși, că la un moment dat l-a sunat inculpatul L. personal, spunându-i să-i trimită rigips, profile și alte materiale de construcții, deoarece își amenaja un birou, marfă pe care inculpatul nu i-a plătit-o, nefiind plătită de nimeni, deoarece suma corespunzătoare se regăsea „pe C.E.C.-ul fără acoperire lăsat de I.R.A.”; martorul a mai arătat că de la cunoștințele sale din Giurgiu a aflat că inculpatul se ocupa de înființare de societăți și că părerea sa personală este „că inculpatul este creierul afacerii, iar martorul C. i-a confirmat acest lucru, spunându-i și că a cumpărat firma la influența inculpatului; martorul I.R.A., în declarația olografă dată în cursul urmăririi penale (f. 158 verso, 159), arată: „Referitor la SC C. SRL București, în cursul lunii mai, m-am prezentat prin intermediul lui I.S., care mi-a înlesnit o relație comercială cu SC C. SRL, de unde am achiziționat în mai multe rânduri tablă zincată,

lăsând pentru fiecare transport file C.E.C.; la primele aprovizionări m-am prezentat cu numitul L.Ș., având calitatea de prieten; de fiecare dată, marfa a fost transportată de mijloace de transport închiriate; o parte din marfă a fost descărcată în prezența mea și a lui L.C. în cartierul Ferentari”; în declarația dată în fața Tribunalului Giurgiu la data de 15 februarie 2007, în prezenta cauză, I.R.A.

a declarat că la SC C. a fost împreună cu inculpatul și cu un domn I., care l-a prezentat pe inculpat ca magistrat asistent la Tribunalul Giurgiu”; „la SC C. SRL cred că inculpatul m-a însoțit de 2 ori sau o dată la ridicarea mărfurilor”; în declarația dată în fața Curții de Apel Pitești (f. 247), martorul arată: „este adevărat că la Chitila și la alte firme din București am mers cu L.; de la Chitila am luat tablă și am fost împreună cu L., pentru că mie nu mi se dădea fără bani cash; acolo inculpatul L. s-a prezentat ca fiind judecător”; „atunci când am fost cu L. am luat marfă și am obținut plata cu C.E.C.-uri, dar nu știu dacă aș fi obținut sau nu aceeași modalitate de plată dacă aș fi fost singur”; „este posibil să fi fost de 2-3 ori împreună cu inculpatul L. la această firmă C.; martorul C.M., angajat la firma SC C.P.

SRL ca manipulator (încărcător-descărcător de mărfuri) în declarația olografă dată în cursul urmăririi penale (f. 161), arată: „în perioada mai-iunie 2005, am participat la încărcarea-descărcarea tablei livrată către SC M.D. SRL Giurgiu; marfa a fost livrată în prezența reprezentantului I.R., iar la destinație, unde descărcam marfa, ne aștepta de fiecare dată domnul L.Ș.M.C., care coordona locul și cantitatea unde va fi descărcată; o dată marfa a fost descărcată în București, în cartierul Ferentari, iar alte dăți în Giurgiu la diferite adrese; la prezentarea fotografiei aparținân