ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2684/2011

Ședința publică de la 15 septembrie 2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

La data de 26 aprilie

2010, A.V.A.S. a chemat-o în judecată pe pârâta SC C.P. SA solicitând instanței

de judecată obligarea pârâtei la plata sumei de 832.432,53 lei majorări de

întârziere calculate în perioada 31 mai 2007 – 13 noiembrie 2009 pentru neplata

la termen a dividendelor aferente anului 2006 precum și la plata sumei de

378.625,24 lei majorări de întârziere calculate pe perioada 1 iulie 2008 – 13

noiembrie 2009 pentru neplata la termen a dividendelor aferente anului 2007.

A susținut în cererea

sa de chemare în judecată că în conformitate cu art. 720

1

C. proc.

civ. a încercat soluționarea litigiului prin conciliere directă, anexând în

acest sens înscrisuri și că în temeiul art. 67 alin. (2), art. 123 alin. (3),

art. 111 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 31/1990 statul având calitatea de

acționar la societatea pârâtei, reclamanta era îndreptățită la plata

dividendelor pentru anii 2006-2007, în valoare de 16.827,24 lei sumă achitată

cu întârziere, la data de 13 noiembrie 2009, împrejurare față de care au fost

calculate majorări de întârziere cu aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și

art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 64 din 30 iulie 2001.

Tribunalul Prahova, secția

comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea, a obligat-o pe

pârâtă să plătească reclamantei suma de 838.432,53 lei cu titlul de majorări de

întârziere pentru perioada 31 mai 2007 – 13 noiembrie 2009 pentru neplata la

termen a dividendelor aferente anului 2006 și a sumei de 378.625,24 lei

majorări de întârziere calculate pe perioada 1 iulie 2008 – 13 noiembrie 2009

pentru neplata la termen a dividendelor aferente anului 2007, așa cum rezultă

din sentința nr. 545 din 6 decembrie 2010.

Pentru

a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că dreptul reclamantei de a

primi dividende rezultă din calitatea de acționar conferită de Legea nr. 31/1990

și O.U.G. nr. 88/1997 modificate prin Legea nr. 99/1999, privind privatizarea,

că prin procesele verbale ale Adunării Generale Ordinare a Acționarilor ale SC

C.P. SA din 25 aprilie 2007 și din 18 aprilie 2008 s-au stabilit dividendele ce

se cuvin reclamantei pentru anii financiari 2006 – 2007 și față de împrejurarea

că acestea au fost achitate la 13 noiembrie 2009, corect au fost calculate

majorările de întârziere, pentru perioada de întârziere în plată, neputând fi

reținute apărările pârâtei privind lipsa culpei sale în virarea cu întârziere a

sumei reprezentând dividendele, în condițiile în care plata cu titlul de

impozit s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale în materie și cu prejudicierea

reclamantei în calitatea sa de acționar. Și cum obligația societăților

comerciale de a plăti dividende acționarilor este de natură comercială, plata

cu întârziere a acestora determină aplicarea art. 43 C. com.

Împotriva acestei

hotărâri pârâta a formulat apel care a fost respins ca nefondat de Curtea de

Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin

decizia civilă nr. 9 din 31 ianuarie 2011.

Analizând motivele de

apel, instanța de apel a reținut că înscrisurile depuse la dosar de către

reclamantă, respectiv procesele verbale ale Adunării Generale a Acționarilor SC

C.P. SA privind stabilirea dividendelor, Hotărârea nr. 2 din 25 aprilie 2007 a

Adunării Generale a Acționarilor prin care s-au aprobat dividendele aferente

exercițiului financiar 2006, Hotărârea nr. 2 din 18 aprilie 2008 a Adunării

Generale prin care s-au aprobat dividendele aferente exercițiului financiar

2007 precum și împrejurarea că pârâta a aplicat greșit impozitul asupra

dividendelor și nu s-a folosit de lichiditățile respective, încălcând

dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile

comerciale, confirmă soluția primei instanțe privind admiterea acțiunii.

A mai reținut

instanța de apel că răspunsurile contradictorii primite de la diferite organe

financiare, de către pârâtă, nu o pot exonera de răspundere cât timp impozitul

i-a fost restituit ca nedatorat, suma aferentă fiind virată reclamantei cu

titlul de dividende.

Pârâta

SC C.P. SA a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel înregistrat

la data de 8 martie 2010, pe care l-a întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304

alin. (9) C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei

atacate și pe fondul cauzei, respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.

Recurenta pârâtă a

susținut în recursul său că hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal

ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, soluționarea

cauzei atârnând de dezlegarea chestiunii de drept legată de statuarea aplicării

în speță a dispozițiilor art. 36 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul

Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, astfel că în conformitate

cu dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. instanța de apel a pronunțat o

hotărâre nelegală. În acest sens a susținut că în temeiul art. 36 alin. (4) C.

fisc., precum și al adresei A.N.A.F. nr. 86006 din 31 august 2007, recurenta a

virat reclamantei A.V.A.S. dividendele nete aferente anilor 2006 – 2007,

impozitul pe aceste dividende fiind virat Ministerului de Finanțe. Ulterior

Ministerul de Finanțe și-a schimbat punctul de vedere în interpretarea art. 36

alin. (4) C. fisc. considerând dividendele neimpozabile și a returnat sumele

reprezentând impozit pe dividende, sume pe care recurenta pârâtă le-a virat în

contul reclamantei A.V.A.S. Cu toate acestea, plata astfel făcută, nu schimbă

caracterul impozabil al dividendelor și nici justețea reținerii la sursa impozitului

pe dividende la care a procedat inițial, recurenta considerând că până la

începutul anului 2007 acționar majoritar al C.P. era Ministerul Economiei și

Comerțului iar după intervenirea O.G. nr. 101/2006, acționar majoritar a

devenit A.V.A.S. , astfel că nu este îndeplinită condiția celor doi ani de

deținere a calității de acționar în cotă mai mare de 15% ce trebuia îndeplinită

pentru ca dividendele să fie neimpozabile.

Recursul este

nefondat.

Analizând motivele

invocate de recurentă Curtea, constată că art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu

poate fi reținut, hotărârea atacată fiind dată cu aplicarea corectă a legii

respectiv a dispozițiilor art. 67 alin. (2), art. 123 alin. (3), art. 111 (2)

lit. a) din Legea nr. 31/1990 raportate la art. 1 alin. (3), art. 3 alin. (2) din

O.U.G. nr. 64/2001, O.U.G. nr. 88/1997 modificată prin Legea nr. 99/1999 precum

și dispozițiile O.U.G. nr. 101/2006 și a art. 36 alin. (4) C. fisc.

Astfel în mod corect,

atât instanța de fond cât și cea de apel au invocat Hotărârile nr. 2 din 25

aprilie 2007 și nr.2 din 18 aprilie 2008 Adunarea Generală a Acționarilor C.P.

SA potrivit cărora s-a aprobat plata dividendelor aferente exercițiilor

financiare ale anilor 2006 și 2007 către acționarul A.V.A.S. . Ambele hotărâri

au reținut aprobarea dividendelor brute pe acțiune, stabilind și suma aferentă

în lei pe acționar, dar și modalitățile de plată, plata urmând a fi făcută în

termen de 6 luni de la data Adunării Generale cu excepția A.V.A.S. pentru care

urma a se face aplicarea termenului stabilit prin O.G. nr. 64/2001.

Ca urmare, pârâta era

obligată să facă plata dividendelor brute către A.V.A.S. conform Hotărârilor

Adunării Generale, decizia acesteia de a vira impozitul pe dividende către

Ministerul Finanțelor Publice nefiind în măsură să o exonereze de răspundere

pentru plata integrală a dividendelor de către A.V.A.S. în considerarea

prevederilor celor două hotărâri ale Adunării Generale C.P. SA dar și a art. 67

alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, potrivit căruia

pentru perioada de întârziere în plata dividendelor societatea comercială în

culpă plătește daune interese la nivelul dobânzii legale.

Neînțelegerile dintre

pârâtă și Ministerul Finanțelor ca și interpretarea de către cele două părți

textului art. 36 alin. (4) C. fisc. nu pot fi imputate reclamantei care,

conform legii și hotărârilor Adunării Generale C.P. SA, era îndreptățită să

primească dividendele brute așa cum s-a hotărât în Adunările Generale din 2007

și 2008 și nu dividendele nete cum greșit s-a procedat.

În acest context

Curtea constată că hotărârea atacată este la adăpost de orice critică, recursul

urmând a fi respins ca nefondat.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de pârâta SC C.P. SA împotriva deciziei civile nr. 9 din 31 ianuarie

2011 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 15 septembrie 2011.