ÎCCJ, Decizia nr. 23/2011

Ședința publică de la 24 ianuarie 2011 Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 1802 din 3 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, a fost respinsă, ca tardivă, plângerea formulată de petenta SC U.S.A. SA Brașov împotriva rezoluției nr. 895/P/2008 din 10 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Urmărire Penală și Criminalistică, cu obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele: Prin rezoluția nr.895/P/2008 din 10 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus, în baza dispozițiilor art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc.

pen., neînceperea urmăririi penale față de magistrații: L.V. – procuror general și T.V. – procuror, ambii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia și judecătorii M.C., S.F., M.B. și S.I.M. de la Curtea de Apel Alba Iulia, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și art. 249 C. pen. Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat plângere la procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 2407/1257/II-2/2009 din 18 martie 2009. În temeiul art. 278 1 alin. (1) C. proc.

pen., petenta a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 895/P/2008 din 10 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, plângere care a fost respinsă ca tardivă prin sentința nr. 1802 din 3 noiembrie 2009 a Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu motivarea că rezoluția din 10 februarie 2009, i-a fost comunicată petentei la 18 februarie 2009 (fila 67 dosar parchet), iar plângerea acesteia la instanța competentă a fost făcută la 13 aprilie 2009 (plic, fila 5 dosar ICCJ, secția penală). Împotriva sentinței de respingere a plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, petenta SC U.S.A.

SA Brașov a declarat recurs. Examinând hotărârea atacată, potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul declarat de petentă este fondat. Astfel, prima instanță a reținut, în mod greșit, că plângerea formulată de petenta SC U.S.A. SA Brașov este tardivă, întrucât s-a reținut că termenul cumulat de 40 de zile, prevăzut de art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen., în care petentul era obligat să se adreseze instanței a fost depășit. Înalta Curte reține că dispozițiile legale care reglementează procedura plângerii împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată nu prevăd că aceste acte pot fi atacate într-un termen cumulat de 40 de zile care începe să curgă de la comunicarea rezoluției sau ordonanței procurorului.

Potrivit art. 278 1 C. proc. pen., după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 C. proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmării penale sau a ordonanței, ori după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen., la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că plângerea petentei împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 895/P/2008 din 10 februarie 2009 a fost înregistrată și repartizată, sub semnătura procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 5 martie 2009 (fila 6 lucrarea nr. 2407/1257/II/2/2009). Conform dispozițiilor art. 277 C. proc. pen., termenul de rezolvare al plângerii este de cel mult 20 de zile, iar potrivit dispozițiilor art. 187 alin. (2) C. proc. pen., actul efectuat de procuror este considerat ca fiind făcut în termen, dacă data la care a fost trecut în registrul de ieșire al parchetului este înăuntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului.

Procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică a respins ca neîntemeiată plângerea petentului prin rezoluția nr. 2407/1257/II/2/2009 din 18 martie 2009, comunicarea modului de rezolvare a plângerii s-a făcut la data de 31 martie 2009 (fila 2 din lucrare), iar petentul a primit-o la data de 3 aprilie 2009 (potrivit dovezii de comunicare a soluției, fila 1 lucrare). Potrivit textelor de lege susmenționate, plângerea trebuia soluționată și comunicată petentului până la data de 25 martie 2009. În aceste condiții, conform dispozițiilor art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen., în cazul în care procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut de art. 277, termenul prevăzut în alin. (1) (de 20 de zile pentru formularea plângerii la instanță) curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile.

Prin urmare, petenta SC U.S.A. SA Brașov trebuia să formuleze plângere la instanță până la data de 15 aprilie 2009 ori din actele și lucrările dosarului, rezultă că aceasta a investit Înalta Curte de Casație și Justiție cu judecarea plângerii la data de 13 aprilie 2009 (plic, fila 5 dosar ICCJ, secția penală), deci înăuntrul termenului prevăzut de lege. În consecință, plângerea petentei împotriva rezoluției nr. 895/P/2008 din 10 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a fost făcută în termenul legal de 20 de zile prevăzut de dispozițiile art. 278 1 alin. (2) C. proc. pen., astfel încât, în mod greșit, prima instanță a reținut că plângerea petentei este tardivă.

Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., va admite recursul declarat de petenta SC U.S.A. SA Brașov, va casa hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de petenta SC U.S.A. SA BRAȘOV împotriva sentinței nr. 1802 din 3 noiembrie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 3667/1/2009, casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2011.