ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1389/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1389/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 157/ 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Galați, secția penală, s-au dispus următoarele:
A condamnat pe inculpatul D.N.( fiul lui G. și S.,
cetățean român,
în prezent deținut în Penitenciarul Galați) la pedeapsa principală de 8 (opt ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) ) teza II și
lit. b) C. pen. pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârșirea
infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) ) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen
art. 37 lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. aplică inculpatului D.N. pedeapsa accesorie interzicerii drepturilor prev de art. 64 lit. a) ) teza II și lit. b) C. pen.
A menținut măsura arestării preventive a inculpatului D.N. și, conform art. 88 C. pen.
, deduce din durata pedepsei reținerea și arestarea preventivă de la data de 21 august 2008 la zi.
A condamnat pe inculpata D.D.( fostă V., fiica lui G. și E.,
fără antecedente penale),
la pedeapsa de (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) ) din Legea
nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) ) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. b) și alin. 3 C. pen.
În
baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpatei D.D. pedeapsa accesorie a interzis
drepturile prev de art. 64 lit. a) ) teza II și lit. b) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatei D.D.
reținerea și arestarea preventivă de la data de 21 august 2008 și până la data de 15 octombrie 2008, inclusiv.
În
baza disp. art. 86
1
C. pen., art. 86
2
C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a
executării pedepsei închisorii, precum și a pedepsei accesorii, aplicate inculpatei D.D.
pe durata unui termen de încercare de 6 (șase) ani.
Conform art. 86
3
alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpata D.D.
se va supune următoarelor măsuri de supraveghere :
- să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați, la datele
fixate de acest serviciu;
-
să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice depla
sare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
-
să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele ei de existență.
A
atras atenția inculpatei D.D. asupra dispozițiilor art. 86
4
C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Măsura obligării de a nu părăsi localitatea Tulucești, județul Galați, fără încuviințarea Trib
unalului Galați, precum și obligațiile aferente, luată prin încheierea de ședință din data de 9 octombrie 2008
față de inculpata D.D. subzistă până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
A d
ispus confiscarea sumei de 12.660 euro, în echivalent RON la data rămânerii definitive
a prezentei hotărâri, de la inculpații D.N. și D.D..
A m
enținut măsura asiguratorie luată în cauză, respectiv sechestrul asupra sumei de 5.000 RON di
spus prin ordonanța nr. 111/D/P/2008 din 27 august 2008 a D.I.I.C.O.T. - biroul teritorial Galați (filele 397-399 dosar urmărire penală).
A r
espins cererea de restituire bunuri formulată de inculpații D.N. și D.D.
.
În
baza art. 191 al 1,2 Cpr.pen. obligă pe inculpații D.N. și D.D. la plata
a câte 1500 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 111/ D/ P/ 2008 din 30 septembrie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta
de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată
Terorism - biroul teritorial Galați s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv,
inculpaților. D.N. și D.D. pentru săvârșirea infracțiunii continuate de trafic -
persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen.
Prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce privește comiterea in
fracțiunilor de furt calificat și instigare la furt calificat, de către inculpații D.N. și D.D. și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă
Judecătoria Galați.
De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce privește comiterea infracțiunii de respectare a regimului armelor și munițiilor, de către făptuitorul I.N. și declinarea com
petenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț.
S-a mai dispus menținerea sechestrului asiguratoriu asupra sumei de 5.000 RON instituită la
data de 27 august 2008.
Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:
Inculpații D.N. și D.D. sunt soți, ambii locuind în casa părinților inculpatului din comuna Tulucești, județul Galați.
Începând cu anul 2001, inculpatul D.N. s-a stabilit în Italia, în localitatea Are
zzo, unde în scurt timp a sosit și soția acestuia, inculpata D.D.
Întrucât nu știe carte și nu avea nici o specializare, inculpatul D.N. și-a
câștigat existența în Italia în special prin comiterea unor sustrageri de bunuri, pe care ulterior le valori
fica către diferite persoane, inclusiv cetățeni români stabiliți în Italia. La comiterea acestor
sustrageri de bunuri a participat în mod activ și inculpata D.D., după sosirea acesteia în
Italia.
Întrucât inculpatul nu avea posibilitatea să închirieze sau să dețină o locuință pe
teritoriul Italiei, inculpata D.D. a fost cea care a închiriat în decursul timpului, în mod
succesiv, două imobile pe raza localității Arezzo.
Deoarece veniturile obținute în modalitatea descrisă mai sus erau insuficiente, inculpații
fiind hotărâți să construiască o casă în curtea părinților inculpatului, cei doi au luat hotărârea
infracțională de a racola diferite persoane de pe raza comunei Tulucești, județul Galați, pe care
apoi să le transporte în Italia, unde urmau să le exploateze atât prin însușirea tuturor veniturilor
obținute de aceste persoane ca urmare a muncii prestate, cât și prin obligarea acestor persoane la
comiterea de infracțiuni.
Inculpații s-au orientat spre racolarea din România a unor persoane cu venituri mici și care doreau să-și găsească de lucru în străinătate, ori către persoane care comiseseră infracțiuni
pe teritoriul României, acestea fiind pretabile să comită același gen de fapte și pe teritoriul Italiei.
Metoda de racolare a victimelor era aceea a propunerii găsirii unor locuri de muncă
bine plătite în Italia, iar pentru determinarea victimelor inculpații se ofereau să le suporte
acestora toate cheltuielile de transport, cazare și alimentație, până la câștigarea primului salariu,
când victimele ar fi trebuit să le restituie acestora cheltuielile efectuate.
După ce erau racolate, victimele erau transportate în Italia, în majoritatea cazurilor cu
ajutorul martorului I.N., cumătrul celor doi inculpați.
În
Italia, victimele traficului de
persoane erau cazate în locuința închiriată de inculpata D.D., în condiții total improprii, intr-un imobil cu două camere, în care pe lângă inculpați și victime mai locuiau alți doi frați ai inculpatului, o nepoată minoră a inculpatei, precum și copilul minor al celor doi inculpați.
La scurt timp de la sosirea în Italia, inculpații pretindeau de la victime să le restituie
datoriile, constând în cheltuielile de transport, cazare și alimentație, fapt imposibil de realizat
întrucât victimele plecau din România în baza înțelegerii descrise mai sus, pe care o aveau cu cei
doi inculpați.
În
aceste condiții, inculpații obligau victimele, fie să lucreze în mod ocazional fără a fi
respectate cele mai elementare norme ce reglementează munca în străinătate, fie să comită
diferite infracțiuni, în special, sustrageri de bunuri care ulterior erau valorificate de inculpații
D.N. și D.D. în folosul lor exclusiv.
Pentru a determina victimele traficului să muncească în folosul lor propriu, ori să
accepte sa participe la comiterea de infracțiuni, inculpații au folosit diferite „tehnici", respectiv:
deposedarea victimelor de documentele de identificare, exercitarea de violențe ori șantaj. De
asemenea aceștia profitau și de prezența în imobil a celor doi frați ai inculpatului, respectiv
martorul C.G. și numitul D.S., fiind conștienți că victimele nu ar fi opus nici
un fel de rezistență, pe considerentul că cei doi frați ai inculpatului ar fi intervenit în favoarea
acestuia, în cazul iscării unui conflict.
În
aceste circumstanțe, având în vedere că se aflau într-o țară străină, fără posibilități de
a se întreține, ori fără documente de identitate, victimele acceptau să lucreze în folosul exclusiv al
celor doi inculpați, ori să participe la comiterea de infracțiuni de pe urma cărora profitau doar
inculpații.
O parte a bunurilor obținute de pe urma comiterii de infracțiuni erau valorificate de cei
doi inculpați direct în Italia, prin vânzarea lor la un preț mai mic decât cel normal, iar o altă parte
erau trimise și valorificate în România, prin intermediul martorului I.N.. Cu ocazia
perchezițiilor efectuate la locuința celor doi inculpați și la locuința martorului I.N. au fost găsite și ridicate numeroase bunuri provenite din comiterea de infracțiuni pe teritoriul
Italiei. De asemenea, au fost identificate mai multe vehicule, în special motoscutere, valorificate
de către inculpați către diferite persoane, declarate ca fiind furate din Italia, în special din regiunea Arezzo.
Activitatea infracțională reținută în sarcina inculpaților s-a desfășurat după cum urmează:
Acționând în scopul racolării de persoane pe care ulterior să le exploateze prin muncă
ori prin obligarea la comiterea de infracțiuni în Italia, la data de 18 aprilie 2006 inculpata D.D. s-a deplasat la locuința martorului I.I.D. din comuna Tulucești, județul
Galați. Inculpata i-a propus martorului să o însoțească în Italia, unde soțul acesteia D.N.
urma să-i găsească un loc de muncă în cadrul unei exploatări silvice. Totodată inculpata
D.D. i-a cerut martorului I.I.D. să mai găsească o persoană care să fie interesată să muncească în Italia, asigurându-l că prin intermediul soțului său aveau posibilitatea să-și găsească locuri de muncă bine plătite în domeniul forestier (declarații martor filele 6-12 dosar urmărire penală, filele 131-132 dosar de fond).
Având încredere în susținerile inculpatei și fiind pe de altă parte consătean cu soțul acesteia, cu care se afla de altfel în relații bune, martorul I.I.D. l-a contactat pe martorul L.G. din comuna Tulucești, județul Galați, invitându-l la locuința sa pentru a discuta cu inculpata despre eventuala plecare în Italia.
Întrucât dorea să lucreze în străinătate, martorul L.G. s-a deplasat la locuința martorului I.I.D. unde se afla și inculpata. Aceasta a reiterat propunerea de a merge în Italia și față de acest martor, asigurându-l că prin intermediul inculpatului D.N. urmau să-și găsească locuri de muncă în cadrul unei exploatări silvice, unde urmau să fie remunerați cu 40 euro/zi.
Având în vedere susținerile inculpatei cât și faptul că erau consăteni cu inculpatul D.N., cei doi martori au fost induși în eroare că vor merge în Italia pentru a desfășura activități lucrative în condiții legale, motiv pentru care au acceptat să o însoțească pe inculpata D.D. în această țară. Inculpata a stabilit cu aceștia ca plecarea către Italia să se realizeze a doua zi (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală, filele 131-132, 134-135 dosar de fond).
În data de 19 aprilie 2006 cei doi martori au însoțit-o pe inculpata D.D. în municipiul Galați, unde s-au îmbarcat în cursa regulată ce efectuează transport de persoane pe ruta Galați - Piatra Neamț.
Martorul I.I.D. și-a luat asupra sa suma de 1.000 euro ce provenea din vânzarea unui teren pe raza comunei Tulucești, pentru a-și asigura cheltuielile imediate din țara de destinație.
În municipiul Piatra Neamț, cei trei au fost așteptați de martorul I.N., care i-a îmbarcat într-un autoturism marca O. cu care efectua transport de persoane „la negru" către Italia. La data de 20 aprilie 2006 martorii I.I.D. și L.G. au părăsit România împreună cu inculpata D.D. cu autoturismul înmatriculat sub numărul xxx, condus de martorul I.N., prin P.T.F. Borș (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală, filele 131-132, 134-135 dosar de fond, listing intrări-ieșiri fila 31 dosar urmărire penală).
Cei doi martori au fost transportați de inculpata D.D. în localitatea Arezzo din Italia, fiind cazați în locuința închiriată de aceasta în localitatea susmenționată, în care la acel moment se aflau inculpatul D.N., martorul C.G. și numitul D.S., aceștia din urmă fiind frații inculpatului.
Imediat ce au ajuns în locuință inculpatul D.N. i-a cerut martorului I.I.D. să-i predea suma de 900 euro pentru a achita transportul, chiria anticipată pentru două luni, precum și costul alimentelor ce urmau a fi consumate în această perioadă. Având în vedere situația în care se afla, martorul i-a dat inculpatului suma solicitată.
Totodată, pentru a avea control asupra lor, inculpatul D.N. le-a cerut celor doi martori să-i predea pașapoartele.
După ce le-a luat pașapoartele inculpatul D.N. le-a spus celor doi martori că nu aveau voie să părăsească imobilul în care erau cazați fără acordul său și că le va reține pașapoartele „pentru a nu avea probleme" (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală).
Inculpatul D.N. nu a efectuat nici un demers pentru a le găsi locuri de muncă martorilor I.I.D. și L.G., ținându-i practic sechestrați pe aceștia în locuința din Arezzo și obligându-i să desfășoare diferite activități în gospodărie. În mod regulat cei doi martori erau amenințați de inculpatul D.N. cu o bâtă de baseball, pentru ca aceștia să îndeplinească cererile celor doi inculpați.
După aproximativ zece zile de la sosirea celor doi martori în Italia inculpatul D.N. a plecat în România, martorii I.I.D. și L.G. rămânând sub supravegherea inculpatei D.D.. Aceasta din urmă a profitat pentru a-i ține sub control
pe cei doi martori de prezența în imobil a fraților inculpatului D.N., respectiv martorul
C.G. și numitul D.S.
Totodată aceasta profita de faptul că pașapoartele celor doi martori se aflau în posesia
sa, de faptul că aceștia se aflau într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoșteau cât și de faptul că
inculpatul D.N. instituise o stare de teroare în imobil amenințându-i pe cei doi martori
în mod frecvent cu bătaia.
De asemenea, celor doi martori le-au fost luate telefoanele mobile pentru ca aceștia să
nu-și poată contacta familiile în România cărora să le povestească ceea ce se întâmpla în Italia
(declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală).
La plecarea în România inculpatul D.N. a luat cu sine un motoscuter, care
fusese furat de acesta de pe raza localității Arezzo, cu două zile înainte de plecare.
Cei doi martori au perceput în mod nemijlocit că pe timpul nopții martorul C.G.
și numitul D.S. lipseau frecvent din locuință, timp în care comiteau sustrageri de
bunuri.
După aproximativ o lună, inculpatul D.N. a revenit la locuința din Arezzo Italia însoțit de alte două victime ale traficului de persoane, respectiv N.P. și P.D.
(declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală, filele 131-132, 134-135
dosar de fond).
La scurt timp de la revenirea sa în Italia inculpatul D.N. le-a spus martorilor I.I.D. și L.G. că pentru a-și plăti chiria și alimentele trebuiau să comită
împreună cu el furturi de pe raza localității Arezzo, bunurile urmând a fi valorificate ulterior de
inculpat.
Pentru a fi mai convingător inculpatul D.N. i-a amenințat pe cei doi martori
cu bătaia, în cazul în care aceștia ar fi refuzat să participe la comiterea furturilor.
Întrucât martorul L.G. a refuzat propunerea inculpatului, refuzând să
participe la comiterea furturilor și reproșându-i că fusese indus în eroare cu privire la activitățile ce urmau a fi desfășurate în Italia, inculpatul D.N. l-a lovit pe acesta, fapt perceput în
mod nemijlocit și de martorul I.I.D.
În
aceste circumstanțe, având în vedere și faptul ca se aflau într-o țară străină a cărei
limba nu o cunoșteau, fără documente de identitate și fără mijloace de subzistență, martorii au
acceptat să-l însoțească pe inculpatul D.N. și să comită împreună cu acesta mai multe
furturi pe raza localității Arezzo (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală).
Astfel, cei doi martori l-au însoțit pe inculpatul D.N., pe timp de noapte la un
șantier de construcții de pe raza localității susmenționate de unde prin efracție au fost sustrase
mai multe scule (bormașina, flex, truse mecanice, etc), bunuri care au fost ascunse și ulterior
valorificate de inculpat.
Martorii I.I.D. și L.G. l-au însoțit pe inculpatul D.N.
și cu ocazia sustragerii, pe timp de noapte a unui motoscuter de pe raza localității Arezzo, vehicul
care ulterior a fost valorificat de inculpat.
Inculpatul D.N. le-a cerut martorilor I.I.D. și L.G. să-l însoțească la o fermă din apropierea localității Arezzo, de unde aceștia au sustras o bovină, care a
fost tăiată și tranșată după care a fost transportată la locuința inculpaților, unde a fost consumată
în timp (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală).
Ulterior, prin intermediul unei cunoștințe, inculpatul D.N. a făcut demersurile necesare ca martorii I.I.D. și L.G. să fie primiți la muncă „la negru" pe un șantier de construcții, cei doi martori realizând că urmau să fie remunerați cu suma de 50 de euro
pe zi.
Martorul I.I.D. a lucrat ca muncitor necalificat pe șantierul de construcții
o perioadă de circa 9 zile pentru care ar fi trebuit să primească 450 de euro, însă inculpatul D.N., în înțelegere cu șeful șantierului, ridica toate drepturile bănești cuvenite acestuia, fără ai
da vreun ban (declarații martori filele 6-12, 60-66 dosar urmărire penală, filele 131-132, 134-135
dosar de fond).
Nemaisuportând situația în care se afla martorul I.I.D. s-a hotărât să iasă de
sub influența celor doi inculpați, însă acest lucru era foarte dificil întrucât era ținut permanent sub
observație de inculpații D.N. și D.D.
La un moment dat, în timp ce o însoțea pe inculpata D.D. la cumpărături, marto
rul I.I.D. a profitat de neatenția acesteia și a sunat-o de la un telefon public pe
mama sa, martora I.L., căreia i-a povestit sumar cele întâmplate în Italia și i-a cerut sâ-l sune
pe inculpatul D.N. în Italia și să-i spună că sora sa era grav bolnavă, fapt care reclam
a prezența de urgență în România a martorului (declarații martori filele 6-12, 33-41 dosar urmă
rire penală, filele 131-132,133 dosar de fond).
Martora I.L. l-a contactat telefonic pe inculpatul D.N., căruia i-a spus
ceea ce îi ceruse fiul său, cerându-i totodată să-l trimită pe acesta în România.
Probabil, temându-se că va fi denunțat autorităților inculpatul D.N. l-a
tactat pe martorul I.N. căruia i-a cerut ca la următorul său drum în Italia să treacă pe la locuința sa din Arezzo, pentru a trimite în România unul dintre motoscuterele furate, ocazie
care să-l transporte spre țară și pe martorul I.I.D.
Martorul I.I.D. a fost îmbarcat de inculpatul D.N. în microbuzul marto
rului I.N. (declarații martor filele 6-12, 33-41 dosar urmărire penală, filele 131-13
2,133 dosar de fond).
Între timp, inculpatul D.N. a aflat de la rudele sale din România că sora martorului
I.I.D. nu era bolnavă, motiv pentru care l-a sunat pe martorul I.N.
, ce se afla deja pe teritoriul Austriei, cerându-i să-l debarce cu proxima ocazie pe martorul I.I.D. Martorul I.N. nu a respectat cererea inculpatului
transportând-o pe victima traficului de persoane până în localitatea Piatra Neamț.
Martorul I.I.D. i-a povestit mamei sale, martora I.L. cele întâmplate în
Italia. Cu această ocazie martorul a aflat de la mama sa că inculpatul D.N. i-a vândut tatălui
său, în perioada în care a revenit în România, un motoscuter cu suma de 2.500 RON (d
eclarații martor filele 6-12, 33-41 dosar urmărire penală, filele 131-132,133 dosar de fond).
După revenirea sa în România, martorul I.I.D. a fost amenințat în mod repetat de inculpatul D.N., care i-a spus că în cazul în care va povesti cuiva cele întâ
mplate în Italia va da foc la casa și autoturismul părinților săi.
În
urma verificărilor efectuate s-a stabilit că motoscuterul vândut de inculpatul D.N.
tatălui martorului I.I.D. este furat din localitatea Arezzo - Italia.
În acest timp martorul L.G. a muncit pe șantierul de construcții din
localitatea Arezzo circa 15 zile, toți banii obținuți, circa 750 de euro, fiind ridicați de la șeful
șantierului, direct de inculpatul D.N. (declarații martor filele 60-66 dosar urmărire
penală, filele 134-135 dosar de fond).
Martorul L.G. a perceput în mod nemijlocit cum inculpatul l-a bătut pe
martorul N.P. întrucât acesta refuza să-l însoțească la comiterea de furturi.
Întrucât nu primea nici un ban, din cei obținuți ca urmare a muncii prestate pe șantier,
martorul L.G. a refuzat să mai meargă la muncă ori să-l însoțească pe inculpat la
comiterea de furturi, fapt ce l-a enervat pe inculpatul D.N., care i-a aplicat martorului o
nouă corecție (declarații martor filele 60-66 dosar urmărire penală).
Ca urmare a faptului că în ciuda corecției aplicate martorul a refuzat să muncească ori
să fure inculpatul D.N. a acceptat să-l trimită pe acesta în România, prin intermediul
martorului I.N.
Inculpatul i-a restituit martorului pașaportul și l-a îmbarcat în microbuzul martorului
I.N. cu destinația România, amenințându-l că în cazul în care îl va denunța
autorităților îl va omorî pe el și familia lui și îi va incendia casa părintească (declarații martor filele
60-66 dosar urmărire penală, filele 134-135 dosar de fond).
Susținerile martorilor I.I.D. și L.G., din cursul cercetării
judecătorești, în care au arătat că nu au fost obligați să meargă la furat cu inculpatul D.N.
, că acesta nu le-ar fi luat pașapoartele, că nu i-ar bătut și amenințat, precum și declarația
martorei I.L. în care a arătat că fiul ei nu i-a spus că a fost la furat cu inculpatul, vor fi
înlăturate întrucât schimbarea declarației date în faza urmăririi penale s-a datorat faptului că celor doi martorilor I.L. și L.G. le este frică de inculpatul D.N. (filele 133.
135 dosar de fond), iar martorul I.I.D. nu a motivat convingător revenirea față de
declarația dată în faza urmăririi penale. Susținerea acestuia că declarația i-ar fi fost dictată de
organele de urmărire penală, care l-ar fi amenințat că o să-i aplice o amendă de 60 milioane
vechi, nu este de natură să-l influențeze pe martor să declare un fapt dacă acesta nu ar fi fost.
Printre persoanele exploatate de inculpații D.N. și D.D. în Italia se
numără și martorul N.P. din comuna Tulucești, județul Galați.
Întrucât avea o situație materială precară, martorul dorea să muncească în străinătate fapt pe care l-a comunicat mai multor consăteni, printre care și numitului D.S., fratele
inculpatului D.N. Sus-numitul i-a spus martorului că fratele său D.N. îi putea
găsi un loc de muncă în Italia sens în care la începutul lunii mai 2006 le-a făcut celor doi cunoștință.
Inculpatul D.N. l-a asigurat că îi putea găsi un loc de muncă bine plătit în
domeniul construcțiilor, în Italia, că îl va ajuta cu cazarea și celelalte cheltuieli până ce urma să
obțină primul salariu din care trebuia să-i ramburseze cheltuielile efectuate. Inculpatul i-a spus martorului ca urma să câștige aproximativ 2.000 euro/ lună (declarații martor filele 87-99 dosar
urmărire penală, filele 136-137 dosar de fond).
Având încredere în susținerile inculpatului, cu care era consătean, martorul N.P.
a acceptat să-l însoțească pe acesta în Italia.
În
același timp inculpatul D.N. l-a contactat pe martorul P.D.
din aceeași comună căruia i-a propus să-i găsească un loc de munca în Italia, asigurându-l că îl
ajuta cu banii de transport, cu cazarea și celelalte cheltuieli până ce martorul primea primul salariu din care urma să-i ramburseze aceste cheltuieli.
Fiind încântat de propunerea făcută și de ajutorul promis și sperând că în Italia va obține venituri peste cele obținute în România martorul a acceptat propunerea inculpatului D.N., comunicându-i însă acestuia că nu deținea pașaport. Inculpatul i-a cerut martorului să-și facă pașaport, urmând ca acesta din urmă să-l contacteze după obținerea documentului de călătorie.
Martorul P.D. a făcut demersurile necesare obținerii pașaportului după
care l-a contactat pe inculpatul D.N., căruia i-a comunicat că era pregătit de plecare.
Inculpatul D.N. s-a întâlnit cu martorii N.P. și P.D. care i-a condus în municipiul Galați, de unde cu o cursă regulată ce făcea transport de persoane
i-a transportat pe aceștia până în municipiul Piatra Neamț, unde erau așteptați de martori I.N.
Martorul I.N. i-a îmbarcat pe inculpat și cei doi martori în microbuzul său
marca O., aceștia ieșind din România la data de 09 iunie 2006 prin P.T.F. Borș, fiind
transportați apoi până în localitatea Arezzo din Italia (declarații martor filele 87-99, 139-154
listing intrări-ieșiri fila 422 dosar urmărire penală, filele 136-137 dosar de fond).
Pe drum inculpatul D.N. le-a cerut martorilor să-i dea suma de 400 euro, care
ar fi reprezentat contravaloarea transportului acestora, amenințându-i că în caz contrar le va
reține pașapoartele.
Întrucât martorii nu aveau asupra lor vreo sumă de bani, iar conform înțelegerii inițiale
transportul trebuia suportat de inculpat, acesta din urmă le-a ridicat pașapoartele. Inculpatul a procedat în acest mod pentru a avea, în Italia, controlul asupra celor doi martori.
După debarcarea din microbuz, martorii N.P. și P.D. au fost
conduși de inculpatul D.N. la locuința închiriată de inculpata D.D. în
localitatea susmenționată. In locuință se mai aflau la acel moment și martorii I.I.D.
și L.G., fapt perceput în mod nemijlocit de martorii N.P. și P.D.
(declarații martor filele 87-99, 139-154 dosar urmărire penală, filele 136-137 dosar
de fond).
În ziua următoare sosirii în Italia inculpatul D.N. a făcut demersurile necesare
pentru ca martorul P.D. să lucreze ca muncitor necalificat pe un șantier de
construcții, într-o echipă condusă de un prieten de-al său. Conform înțelegerii martorul P.D. trebuia să primească o remunerație cuprinsă între 40 și 50 de euro pentru o zi de
munca, însă acesta nu a primit niciodată sumele cuvenite, toate drepturile bănești fiind primite de
inculpatul D.N. de la șeful echipei, cu care astfel cum am precizat era prieten.
Martorul P.D. primea de la șeful echipei doar „banii de chirie",
reprezentând suma de 150 euro, care era luată tot de inculpatul D.N., în contul faptului că martorul locuia în imobilul închiriat de inculpata D.D. (declarații martor filele 139-
154 dosar urmărire penală).
Încă de la sosirea în imobil, inculpatul D.N. le-a spus martorilor N.P.
și P.D. că pașapoartele acestora vor rămâne la el până ce aveau să-i achite
integral banii de chirie, transport și alimente.
Din discuțiile purtate în imobil, martorii N.P. și P.D. au înțeles
că și celorlalți doi martori, respectiv I.I.D. și L.G. le fuseseră luate
pașapoartele de către inculpat.
După două zile de la sosirea în Italia inculpatul a făcut demersurile necesare ca și
martorul N.P. să fie primit ca muncitor necalificat într-o echipă condusă de un prieten
de-al său, identificat doar sub numele de „A." din localitatea Râmnicu Sărat. Din discuțiile
purtate martorul N.P. a înțeles că urma să primească pentru munca prestată o
remunerație de 1.450 euro/ lună. Martorul a lucrat circa 5 săptămâni, perioadă în care ar fi trebuit
sa obțină circa 2.000 de euro însă acesta nu a primit niciodată banii cuveniți, aceștia fiind ridicați
de la șeful echipei de inculpatul D.N. (declarații martor filele 87-99 dosar urmărire
penală, filele 136-137 dosar de fond).
La scurt timp inculpatul D.N. i-a spus martorului N.P. că pentru a-și plăti mai repede datoriile pe care le avea față de el trebuia să-l însoțească la comiterea unor
furturi, bunurile obținute astfel urmând a fi valorificate de inculpat.
Martorul N.P. a refuzat, inițial, să-l însoțească pe inculpatul D.N. la
comiterea de furturi motiv pentru care a fost lovit de acesta cu o bâtă de baseball în cap.
Î
n seara
următoare inculpatul i-a cerut din nou, în mod imperios martorului N.P. să-l însoțească
la comiterea unor sustrageri de bunuri, amenințându-l că în cazul în care persista în refuz urma
să-l omoare.
Având în vedere corecția primită în ziua anterioară, amenințările proferate de inculpat
cât și faptul că se afla într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea și fără posibilități de
întreținere martorul a acceptat să-l însoțească pe inculpatul D.N. la furturile pe care
acesta urma să le comită.
Astfel, martorul N.P. l-a însoțit pe inculpatul D.N. la sustragerea pe
timp de noapte și din loc public a unui motoscuter care a fost vândut apoi, de către acesta din
urma, șefului echipei de muncitori, împreună cu care martorul își desfășura activitatea pe timpul
zilei. Martorul l-a mai însoțit pe inculpat și la sustragerea unor bunuri, prin efracție și pe timp de
noapte, dintr-o baracă muncitorească a unui șantier de construcții.
Nemaidorind să participe la comiterea unor infracțiuni de furt, martorul N.P.
a protestat, situația în care inculpatul D.N. l-a amenințat că îl omoară iar, pentru
a fi mai convingător, a scos un pistol pe care l-a îndreptat către martor.
Î
n aceste circumstanțe
martorul a acceptat să-l însoțească din nou pe inculpat, cu ocazia sustragerii unui motoscuter din apropierea gării Arezzo - Italia (declarații martor filele 87-99 dosar urmărire penală).
Martorul N.P. i-a solicitat șefului de echipă la care lucra să-i dea suma de 2
euro pentru a-și cumpăra țigări, fapt ce a ajuns la cunoștința inculpatului D.N.
Nedorind să piardă vreo sumă de bani dintre cele câștigate de către martor, inculpatul i-a aplicat acestuia lovituri cu pumnii și picioarele, obținând de la martor 10 euro.
Situația martorului a ajuns și la cunoștința șefului de echipă, iar la insistențele acestuia
inculpatul D.N. a fost de acord să îi dea drumul martorului N.P. să plece
motiv pentru care, la sfârșitul lunii iulie 2006, inculpatul l-a scos pe acesta din casă, fără a-i da
vreun ban ori pașaportul. În aceste condiții, martorul a continuat să lucreze în folos propriu timp de aproximativ o săptămână, pe șantierul de construcții din Arezzo, interval în care a
câștigat suma de aproximativ 300 de euro.
Î
n acest interval, prin intermediul patronului la care
lucra, martorul N.P. a reușit să-și recupereze pașaportul de la inculpatul D.N.,
fiind însă nevoit să-i plătească acestuia din urmă suma de 250 euro pentru document
și
călătorie (declarații martor filele 87-99 dosar urmărire penală, filele 136-137 dosar de fond).
Martorul N.P. a perceput în mod nemijlocit că și martorii I.I.D.
și L.G. erau exploatați de către inculpații D.N. și D.D., care își însușeau practic toate veniturile obținute de aceștia prin muncă, determinându-i totodată să participe la comiterea unor sustrageri de bunuri de pe raza localității Arezzo, bunuri care
apoi valorificate de inculpați prin intermediul cunoștințelor ce le aveau în Italia.
După revenirea sa în România, martorul N.P. i-a povestit cele întâmplate în
Italia mamei sale, martora N.F. (declarații martori filele 87-99,113-126 dosar urmărire
penala, filele 136-137, 138 dosar de fond).
Cu ocazia unei vizite în România inculpatul D.N. l-a căutat pe martorul N.P. la locuința sa din comuna Tulucești, județul Galați, proferând amenințări cu moartea la adresa acestuia. Ca urmare a acestui fapt martorul a plecat de la locuința
deplasându-se în municipiul Bârlad, precum și în alte localități (Viile, Șivița), unde a stat ascuns
până ce a aflat că inculpatul a plecat din nou în Italia (declarații martor filele 87-99 dosar urmărire penală, filele 136-137 dosar de fond).
Susținerile martorilor N.P. și N.F., din cursul cercetării
judecătorești, în care au arătat: N.P. - că nu ar fi fost la furat cu inculpatul fiind obligat
de acesta și N.F. - că fiul ei nu i-a spus ca a fost la furat cu inculpatul, vor fi înlăturate
întrucât schimbarea declarației date în faza urmăririi penale s-a datorat faptului că celor doi
martori le este frică de inculpatul D.N. (filele 136-137,138 dosar de fond).
Și martorul P.D., ca urmare a amenințărilor exercitate, cât și ca urmare a faptului că se afla într-o țară străină, a cărei limbă nu o cunoștea, fără documente de identitate
posibilități de întreținere, a fost nevoit să-i însoțească pe inculpații D.N. și D.D.
la sustragerea unui număr de opt motoscutere de pe raza localității Arezzo, care au fost
valorificate apoi, de către aceștia din urma, în folosul lor exclusiv.
La sfârșitul lunii iulie 2006, inculpatul D.N. a plecat în România, martorul
P.D. continuând să muncească în acest timp pe șantierul de construcții, fără a primi vreun ban, de supravegherea acestuia ocupându-se însă inculpata D.D.
La scurt timp, martorul P.D. a fost contactat de inculpat, care i-a comunicat că „îi va face o surpriză", precizându-i că urma să vină în Italia, însoțit de fiul
martorului, P.F.M. (declarații martor filele 139-154 dosar urmărire penală).
Martorul P.F.M. a fost contactat de inculpatul D.N., la revenirea
în România, promițându-i obținerea unui loc de muncă sigur în Italia, unde urma să desfășoare
activități lucrative împreună cu tatăl său, P.D..
După mai multe discuții, pe parcursul cărora a fost asigurat că nu vor fi probleme în Italia și că inculpatul se va ocupa de toate cele necesare obținerii locului de muncă, martorul
P.F.M. a acceptat să plece spre Italia, împreună cu inculpatul D.N.
La data de 29 iulie 2006, martorul P.F.M. a părăsit România împreună cu
inculpatul D.N., în autoturismul înmatriculat sub numărul yyy, prin P.T.F
Nădlac, fiind transportat de către inculpat în imobilul închiriat de soția sa, D.D., în
localitatea Arezzo din Italia.
La momentul sosirii în Italia, martorul P.F.M. a avut o discuție cu tatăl său,
martorul P.D., pe parcursul căreia acesta din urmă i-a povestit că era obligat să
muncească în folosul exclusiv al inculpaților D.N. și D.D. și că, pe deasupra,
era obligat să participe și la diverse sustrageri de bunuri împreună cu cei doi inculpați.
A doua zi, după ce a ajuns în Italia, inculpatul D.N. i-a cerut martorului P.F.M.
să-l însoțească pe raza localității Arezzo, în scopul sustragerii unui motoscuter.
Pentru a-l determina să facă acest lucru, inculpatul i-a spus martorului că, în acest mod, urma să-
și plătească transportul până în Italia. Cei doi au sustras motoscuterul vizat, care a fost depozitat
pentru o scurtă perioadă în imobilul din Arezzo deținut de cei doi inculpați și valorificat în folosul exclusiv al acestora.
După aproximativ
5-6
zile de la sosirea în Italia a martorului, inculpatul D.N. i-a cerut acestuia pașaportul drept garanție pentru plata ulterioară a cheltuielilor reprezentând chiria, întreținerea și alimentele.
Martorul a fost determinat de inculpat, sub diferite moduri, ca timp de o lună de zile să participe în mod frecvent la sustragerea unor bunuri constând în motoscutere ori diferite scule de pe șantierele de construcție. Toate bunurile sustrase erau apoi valorificate de inculpații D.N. și D.D. în folosul lor exclusiv.
Martorul P.F.M. a perceput în mod nemijlocit faptul că tatăl său, martorul P.D., era exploatat de cei doi inculpați care își însușeau totalitatea veniturilor obținute de acesta din activitatea prestată pe șantierul de construcții.
La un moment dat, martorul P.F.M. a primit o sumă de bani de la mama sa, P.M., care lucra în acea perioadă în Italia, fără a-i aduce la cunoștință acest lucru inculpatului D.N. Inculpatul D.N. a aflat despre acest lucru, motiv pentru care l-a lovit pe martor, deposedându-l și de banii pe care-i primise.
În cursul lunii septembrie 2006, la insistențele martorului P.D., inculpatul D.N. i-a permis martorului P.F.M. să plece din locuința sa, fără însă a-i restitui acestuia pașaportul. Martorul a reușit să-și găsească de lucru, pe un șantier din localitatea Florența din Italia, iar după un timp tatăl său, martorul P.D., a reușit să-i recupereze pașaportul de la inculpata D.D., fiind însă obligat ca pentru acest document să-i remită acesteia suma de 300 euro.
În perioada următoare, martorul P.F.M. s-a întâlnit în mod cu totul întâmplător cu inculpatul D.N., care a proferat diferite amenințări la adresa martorului, spunându-i că îi era dator cu diferite sume de bani întrucât locuise în imobilul său și nu i-ar fi achitat cheltuielile legate de cazare și alimentație.
Martorul P.D. a continuat să fie exploatat prin muncă de către cei doi inculpați până la data de 15 noiembrie 2006 când a fost sechestrat în locuință de către inculpatul D.N., care l-a deposedat prin forță de telefonul mobil. În aceeași zi, inculpatul l-a îmbarcat pe martor în microbuzul martorului I.N., solicitându-i acestuia din urmă să-l transporte până în municipiul Piatra Neamț. Pe tot parcursul deplasării, pașaportul martorului P.D. s-a aflat în posesia martorului I.N., care i l-a restituit abia în municipiul Piatra Neamț.
Martorul P.D. a precizat că suma ce le-a profitat celor doi inculpați ca urmare a muncii sale este de 5.200 euro. Din probatoriile administrate rezultă că martorul P.F.M. a lucrat o perioadă cu tatăl său în construcții obținând circa 2.000 de euro, bani ce au fost ridicați de inculpatul D.N. (declarații martori filele 139-154, 171-193, listing intrări-ieșiri fila 195 dosar urmărire penală).
Printre victimele exploatate în Italia de inculpații D.N. și D.D., în cursul anului 2007 se numără și martorii D.I. și C.M., ambii consăteni cu inculpatul.
Martorul D.I. îl cunoaște de mai mult timp pe inculpat, iar în cursul anului 2007, acesta din urmă, l-a angajat pe martor pentru a efectua o lucrare la imobilul aflat în construcție în comuna susmenționată. Pentru această lucrare, inculpatul i-a dat martorului o arvună de 500 de euro.
Constatând că martorul are cunoștințele necesare în domeniul construcțiilor, inculpatul a hotărât să-l exploateze și pe acesta, în Italia, prin însușirea veniturilor pe care acesta urma să le obțină. Astfel, cu ocazia unei deplasări în România în cursul lunii mai 2007, inculpatul D.N. l-a contactat pe martorul D.I. propunându-i să meargă împreună în Italia, unde îi putea găsi un loc de muncă în domeniul construcțiilor. Inculpatul l-a asigurat pe martor că el va suporta toate cheltuielile legate de transport, cazare și alimentație, urmând ca acesta din urmă să i le restituie după obținerea primului salariu. Având în vedere faptul că nu avea o ocupație stabilă
și că dorea să câștige venituri din munca în străinătate, cât și asigurările date de inculpat, martorul
a acceptat propunerea acestuia.
Tot în cursul lunii mai 2007 inculpatul D.N. l-a abordat pe martorul
C.M., căruia i-a propus să-l însoțească în Italia unde urma să îi găsească un loc de
muncă bine plătit în domeniul construcțiilor. Ca și în cazul precedentului martor, inculpatul l-a
asigurat pe martorul C.M. că urma să suporte toate cheltuielile legate de transport,
cazare și alimentație și că acesta din urmă trebuia să i le restituie după obținerea primului salariu.
Având în vedere faptul că abia se eliberase din penitenciar, că nu avea ocupație, cât și asigurările date de inculpat, martorul a acceptat să plece împreună cu acesta în Italia, în speranța
obținerii unui loc de muncă.
În data de 22 mai 2007, inculpatul D.N. s-a întâlnit cu cei doi martori pe raza
comunei Tulucești, județul Galați, după care s-a deplasat împreună cu aceștia în municipiul
Galați de unde, cu o cursă regulată ce efectua transport de persoane, au mers până în municipiul
Piatra Neamț unde erau așteptați de cumătrul inculpatului, martorul I.N..
Cei doi martori și inculpatul s-au îmbarcat în microbuzul martorului I.N.
care i-a transportat până în localitatea Arezzo din Italia, unde erau așteptați de inculpata D.D.
, care i-a cazat în imobilul închiriat pe numele său.
În ziua următoare, la locuința celor doi inculpați a venit un prieten al inculpatului,
cetățean român, care a discutat cu acesta din urmă și cu martorul D.I. despre posibili'
efectuării unei lucrări de construcții într-o localitate din apropiere.
Cu aceeași ocazie, în prezența prietenului său, inculpatul i-a cerut martorului D.I.
să-i dea suma de 150 euro ce reprezenta contravaloarea transportului pe relația Piatra
Neamț - Arezzo. Întrucât nu avea bani asupra sa, înțelegerea fiind ca toate cheltuielile să-i fie
plătite inculpatului după obținerea primului salariu, martorul a fost nevoit să împrumute de la
prietenul inculpatului 120 de euro, în contul lucrării ce urma să se efectueze. Banii primiți au fost
dați inculpatului D.N.
Martorul D.I. a început să lucreze în domeniul construcțiilor, în echipa
prietenului inculpatului, timp în care a perceput în mod nemijlocit faptul că inculpatul și martorii
C.M. și C.G. comiteau furturi de pe raza localității Arezzo, iar bunurile provenite din aceste infracțiuni erau valorificate de către inculpat și frații acestuia în folosul lor
exclusiv.
Martorul D.I. a lucrat în echipa prietenului inculpatului timp de aproximativ o
săptămână, perioadă în care nu a primit nici un ban.
După aproximativ o săptămână, inculpatul D.N. a făcut demersurile ca
martorul D.I. să fie primit la muncă în echipa unui cetățean italian, prieten al acestuia.
Martorul D.I. a lucrat în echipa cetățeanului italian timp de două zile, perioadă în care a
câștigat suma de 100 euro, bani ce au fost luați integral de inculpatul D.N., în contul
unei datorii de 750 euro pe care pretindea că martorul ar fi avut-o la el.
Martorul a lucrat în total în Italia aproximativ 12 zile, interval în care urma să primească
suma de 800 euro, bani care i-au fost luați însă de inculpatul D.N.
Având în vedere situația în care se afla și realizând faptul că nu va obține nici un ban
pentru sine, martorul D.I. a luat hotărârea de a pleca din locuința celor doi inculpați
dorind însă ca mai întâi să-și achite datoria față de aceștia.
În acest scop, martorul l-a contactat telefonic pe cumnatul său, ce se afla în localitatea
Bologna, cerându-i să vină să-l ia din localitatea Arezzo și totodată să aducă cu sine suma de 500
euro, pentru a-i achita diferența de datorie inculpatului. Martorul a stabilit cu cumnatul său să se
întâlnească în gara Arezzo.
Având în vedere această înțelegere, martorul a plecat spre gara Arezzo, fără a-i
comunica acest lucru inculpatului, practic fugind din locuința acestuia. În timp ce se afla în gară
așteptându-l pe cumnatul său, martorul D.I. a fost găsit de inculpatul D.N.
martorii C.G. și C.M. și de numitul D.S. - fratele inculpatului.
Realizând intenția martorului D.I. de a plecat de sub influența sa, inculpatul
D.N. a proferat amenințări la adresa acestuia, iar numitul D.S. i-a aplicat mai
multe lovituri cu pumnii. Apoi l-au condus pe martorul D.I. în apropiere de parcul de lângă gara Arezzo, unde s-au întâlnit cu cumnatul martorului, ce a venit însoțit de o altă persoană.
Întrucât rudele martorului D.I. nu aveau asupra lor suma de 500 euro, inculpatul a devenit din nou violent, fapt care a determinat o rudă a martorului să ceară cu împrumut de la un apropiat suma de 500 euro. Martorul D.I. i-a dat inculpatului suma de 500 euro, după care acesta i-a permis să plece.
Totodată, martorul D.I. i-a reproșat inculpatului faptul că îi fuseseră luați banii obținuți ca urmare a muncii prestate, însă acesta i-a replicat că îi va sechestra copilul dacă va continua să-i ceară această sumă de bani.
Inculpatul D.N. nu a făcut nici un demers pentru ca martorul C.M. să desfășoare vreo activitate lucrativă. După aproximativ cinci zile de la sosirea martorului în Italia, inculpatul D.N. i-a spus că „a venit vremea să-i facă plata", în sensul că martorul trebuia să-i achite cheltuielile de transport, cazare și alimentație. Întrucât nu avea nici un ban asupra sa și având în vedere înțelegerea făcută anterior plecării din țară, martorul i-a comunicat inculpatului că se află în imposibilitatea de a-i da vreun ban.
În aceste circumstanțe, inculpatul D.N. i-a spus martorului C.M. că pentru a-și putea achita datoriile, trebuia să-l însoțească la comiterea unor furturi pe raza localității Arezzo. Martorul a refuzat să-l însoțească pe inculpat la comiterea de furturi, însă acesta din urmă i-a spus că în cazul în care persista în refuz, urma să-l alunge din casă și l-a amenințat cu bătaia și moartea, spunându-i textual că „familia a știut când ai plecat, dar nu are să știe dacă te mai întorci".
Având în vedere situația în care se afla, respectiv fără mijloace de întreținere și într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea, martorul C.M. a acceptat să-l însoțească pe inculpatul D.N. la comiterea unor infracțiuni de furt de pe raza localității Arezzo ori din împrejurimile acestei localități.
Astfel, martorul l-a însoțit pe inculpat la sustragerea pe timp de noapte și prin efracție a unor scule din cadrul unei exploatări silvice. Bunurile provenite din comiterea acestei fapte au fost valorificate de inculpat în folosul său exclusiv.Nedorind să mai participe la comiterea unor astfel de fapte, martorul C.M. a pretins că este bolnav o perioadă de timp, motiv pentru care inculpatul nu i-a mai cerut un timp să-l însoțească la comiterea de furturi.
Martorul a perceput în mod nemijlocit că, în fiecare noapte, inculpatul împreună cu frații săi C.G. și D.S. comiteau furturi de pe raza localității Arezzo ori din împrejurimi. Inculpatul a continuat să facă presiuni asupra martorului pentru a-l determina să participe în continuare la comiterea de furturi, cerându-i în mod insistent să-i achite datoriile și amenințându-l că, în cazul în care nu făcea acest lucru, urma să-l lovească și „să-l lase pe drumuri". Martorul a cedat presiunilor inculpatului D.N. și l-a însoțit pe acesta, pe timp de noapte, la sustragerea unor produse alimentare și a unei sume de bani din interiorul unei fabrici de produse lactate din apropierea localității Arezzo. Bunurile sustrase au fost valorificate de inculpat în folosul său exclusiv.
Martorul C.M. a perceput în mod nemijlocit faptul ca martorul D.I. era exploatat de inculpatul D.N., care își însușea totalitatea veniturilor obținute de acesta ca urmare a muncii depuse pe șantierele de construcții. Totodată, martorul C.M. a asistat la momentul în care inculpatul D.N., împreună cu mai multe persoane, l-a găsit pe martorul D.I. în gara din localitatea Arezzo, amenințându-l pe acesta că îl omoară dacă pleacă de sub influența sa, fără a-și fi achitat așa-zisele datorii.
Realizând faptul că se afla într-un real pericol în locuința inculpaților, martorul C.M. s-a hotărât la rândul său să scape de sub influența acestora. În acest sens, profitând de faptul că într-una din nopți, inculpatul D.N. lipsea de la locuință, fiind plecat la furat, martorul C.M. a fugit din locuință. Martorul a sustras o bicicletă de pe raza localității Arezzo, cu care intenționa ulterior să ajungă la o rudă de-a sa din Roma, localitate aflată la aproximativ 300 de kilometri.
Martorul a mers cu bicicleta aproximativ 60 de kilometri, până în apropierea unei stâni,
unde a întâlnit un alt cetățean român care lucra ca cioban. Prin intermediul acestui cetățean
român, martorul C.M. s-a angajat la acea stână, unde a muncit timp de aproximativ
două săptămâni, până când a reușit să obțină banii necesari revenirii în România (declarații
martori filele 196-209, 225-237 dosar urmărire penală, filele 139,166 dosar de fond).
Susținerile martorului D.I., din cursul cercetării judecătorești, în care a arătat că
martorul C.M. ar fi muncit vreo 2 zile și că nu știe dacă acesta a fost la furat cu
inculpatul D.N. și frații săi vor fi înlăturate întrucât acesta nu a motivat credibil
revenirea fața de declarația dată în faza urmăririi penale. Faptul că cineva (fără a indica cine
anume) ar fi țipat să scrie că inculpatul a fost la furat nu este de natură să-l influențeze pe martor
să declare un fapt dacă acesta nu ar fi fost real.
De asemenea, susținerile martorului C.M., din cursul cercetării
judecătorești, în care a arătat că a lucrat vreo 3 zile și că nu ar fi fost obligat de inculpat să meargă
la furat vor fi înlăturate întrucât motivația dată pentru schimbarea declarației date în faza
urmăririi penale, respectiv că ar fi fost amenințat de anchetatori că o să facă pușcărie, nu este de
natură să-l facă să spună un neadevăr, închisoarea fiind consecința firească a comiterii infracțiunii"
de furt.
Totodată se constată că martorul a fost audiat la termenul următor după audierea
martorului D.I., situație în care putea afla ce anume a declarat acesta pentru ca la rândul
său să dea o declarație asemănătoare cu privire la anumite fapte.
În cursul lunii septembrie 2007, martorul I.G., deoarece nu avea o ocupație
stabilă și dorea să muncească în străinătate, 1-a contactat pe consăteanul său, inculpatul D.N.
, despre care cunoștea că este stabilit în Italia, solicitându-i ajutorul în vederea găsirii unui
loc de muncă.
Acționând în realizarea rezoluției infracționale, inculpatul s-a oferit să-1 ajute în acest
sens, ba mai mult oferindu-se să-i plătească și cheltuielile de transport până în Italia, martorul
urmând să-i restituie aceste cheltuieli după primirea primului salariu.
Având în vedere susținerile inculpatului, martorul s-a declarat de acord să-L însoțească
pe acesta în Italia, astfel că în cursul lunii septembrie 2007, împreună cu numitul C.G.
și inculpatul D.N., s-au deplasat în municipiul Galați unde s-au îmbarcat
într-un microbuz ce efectua transport de persoane către Italia.
Aceștia au fost transportați până în localitatea Arezzo, unde erau așteptați de inculpata D.D., care a asigurat cazarea martorului și a numitului C.G. în locuința închiriată de aceasta. La scurt timp de la sosirea martorului în Italia, inculpatul D.N. a făcut demersurile necesare pentru ca acesta să fie primit la lucru pe un șantier de construcții.
Martorul a lucrat pe acest șantier timp de patru zile, interval în care a câștigat suma de
400 euro, din care