ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4162/2010

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin

încheierea din 30 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, s-a luat în examinare cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a

dispozițiilor art. 20 pct. 1 și 5 din Legea nr. 146/1997, formulată de

recurenta reclamantă SC T.I.E. SRL, prin lichidator judiciar A.I.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că

prevederile legale sus menționate, încalcă art. 6 din Constituția României,

întrucât instanța din oficiu nu poate soluționa o chestiune privind timbrajul

stabilit pentru o altă fază procesuală.

În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 29 alin.

(4) și (5) din Legea nr. 47/1992 pentru a-și susține cererea de sesizare a

Curții Constituționale și de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea

excepției de neconstituționalitate.

În urma analizei cererii, Curtea de Apel a stabilit

că sunt întrunite parțial condițiile de admisibilitate impuse de prevederile art.

29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că excepția poate fi

ridicată în fața unei instanțe de judecată și să vizeze neconstituționalitatea

unui articol dintr-o lege în vigoare și poartă asupra unor prevederi care nu au

fost constatate ca nefiind constituționale printr-o decizie anterioară a Curții

Constituționale. De asemenea, a reținut că nu este îndeplinită condiția de

admisibilitate prevăzută la alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992 care

impune ca dispozițiile contestate să aibă legătură cu soluționarea cauzei în

recurs. Curtea a apreciat că în raport de cursul dezbaterilor din pricina de

față, de faptul că la data formulării cererii de sesizare a Curții

Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 pct.

1 și 5 din Legea taxelor de timbru, în sarcina reclamantei nu mai subzistă

obligația de plată a taxei de timbru, astfel încât nu se poate reține legătura

cu soluționarea cauzei de față.

Împotriva încheierii din data de 30 septembrie 2010 a

declarat recurs reclamanta SC T.I.E. SRL București prin care a solicitat

admiterea recursului, sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea

excepției invocată și suspendarea judecății pe perioada soluționării excepției.

Curtea, înainte de a examina motivele de recurs

invocate, a luat în discuție ca o chestiune prealabilă tardivitatea declarării

și motivării recursului și a reținut că potrivit art. 29 alin. (6) din Legea nr.

146/1997, încheierea prin care a fost respinsă motivat cererea de sesizare a

Curții Constituționale este supusă recursului în termen de 48 de ore de la

pronunțare.

Acest termen, prevăzut de articolul mai sus menționat

a fost depășit întrucât s-a constatat că încheierea atacată a fost pronunțată

la data de 30 septembrie 2010, iar recursul motivat a fost introdus la data de

6 octombrie 2010 (data poștei dosar recurs).

În consecință, recursul declarat de SC T.I.E. SRL potrivit

art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 va fi respins ca tardiv formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC T.I.E.

SRL București împotriva încheierii din 30 septembrie 2010 a Curții de Apel

București, secția a V-a comercială, ca tardiv formulat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 noiembrie 2010.