ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1628/2012

Ședința publică de la 22 martie 2012 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 7458 din 30 mai 2011, a anulat ca insuficient timbrată cererea formulată de reclamanta SC C. SA împotriva pârâtei SC P.M. SRL, cu motivarea că aceasta nu și-a îndeplinit obligația de plată a taxei judiciare de timbru în conformitate cu dispozițiile art. 18 și art. 20 din Legea nr. 146/1997 și ale art. 35 alin. (6) și art. 36 alin. (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999.

Prin decizia nr. 446/2011 de la 14 octombrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VI a civilă, a admis apelul declarat de SC C. SA, a anulat sentința și a trimis cauza la aceeași instanță pentru continuarea judecății, reținând că instanța de fond avea obligația să verifice care este valoarea actului adițional ce constituie obiectul litigiului și, dacă aprecia că acest obiect necesita să fie evaluat și timbrat la valoare, trebuia să stabilească cuantumul taxei judiciare de timbru, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 și numai după această operație putea să anuleze cererea de chemare în judecată ca insuficient timbrată. Împotriva acestei hotărâri, pârâta SC P.M. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, respingerea apelului formulat de SC C.P.

SA și menținerea în întregime a sentinței comerciale invocând drept motive de nelegalitate dispozițiile art. 304 punct 9 coroborat cu art. 312 alin. (3) C. proc. civ. În argumentarea motivelor de recurs, pârâta a arătat că reclamantei SC C. SA i-a fost pus în vedere de către instanța de fond să precizeze valoarea pretențiilor sale și să timbreze acțiunea cu taxa cuvenită pentru această valoare, însă aceasta nu a respectat obligație impusă, situație în care, în mod corect, a fost anulată acțiunea introductivă ca insuficient timbrată. Înalta Curte, examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele : Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 20 alin. (1) și (2) din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de judecată stabilit de instanță.

Conform art. 20 alin. (4) din același act normativ, dacă în momentul înregistrării sale acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său principal, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal. Această prevedere legală este reluată și de art. 35 alin. (5) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 privind aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/ 1997 privind taxele judiciare de timbru, potrivit căruia, dacă în momentul înregistrării acțiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului inițial, dar a fost modificată ulterior, ea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluționată în limitele în care a fost plătită.

În speță, reclamantei i-a fost pus în vedere, prin încheierea de ședință de la 4 aprilie 2011 ( fila 12 dosar Tribunal ), să precizeze obiectul cererii de chemare în judecată, să indice câștigul patrimonial vizat și să achite taxa de timbru la valoarea precizată, însă aceasta nu s-a conformat obligației stabilite de instanță, situație în care, față de prevederile legale anterior menționate, în mod corect instanța de fond a dispus anularea cererii ca insuficient timbrată, reținând că a fost achitată numai o taxă de 77 lei. Modificarea acțiunii și renunțarea la unul dintre capetele de cerere nu afectează obligația de achitare a taxei judiciare de timbru, deoarece aceasta se depune anticipat sau până la primul termen de judecată, ulterior acestui moment instanța de judecată fiind legal învestită cu soluționarea oricărei alte cereri.

Hotărârea instanței de apel a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor legale, respectiv a dispozițiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 146/1997. Astfel, potrivit acestor dispoziții legale împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare la aceiași instanță în termen de trei zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicării sumei datorate. Potrivit alin. (3) al aceluiași articol de lege, cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet fără citarea părților, prin încheiere irevocabilă. Cum reclamanta nu a procedat în acest fel, ea nu mai putea ataca cu apel, sub acest aspect hotărârea primei instanțe, iar instanța de apel trebuia să constate această situație.

Având în vedere cele de mai sus în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ. raportat la art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 146/1997, coroborat cu dispozițiile art. 312 alin. (1) și (3) C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul, a modificat decizia recurată și a respins apelul reclamantei. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta SC P.M. SRL București împotriva deciziei civile nr. 446/2011 de la 14 octombrie 2011 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, modifică decizia recurată și respinge apelul reclamantei. IREVOCABILĂ. Pronunțată în ședintă publică, astăzi, 22 martie 2012.