ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2014

Asupra

recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin

cererea de chemare în judecată înregistrată la 9 noiembrie 2010, reclamanta SC C.N.C.F.

C.F.R. SA București a chemat în judecată pe pârâta SC T.G. SA Cluj Napoca,

solicitând instanței ca prin hotărârârea ce o va pronunța să dispună obligarea

pârâtei la plata sumei de 343.522,61 lei, reprezentând contravaloare facturi

fiscale menționate și penalități calculate pentru neîncadrarea în prognozele

orare conform Ordinului A.N.R.E. nr. 34/2004, respectiv 73/2009 și convenției din

30 ianuarie 2009 privind asigurarea și furnizarea energiei electrice pentru

tracțiune, pentru perioadele specificate.

Prin sentința civilă nr. 3036 din 04 septembrie 2012,

Tribunalul Specializat Cluj a respins ca nefondată acțiunea formulată și

precizată de reclamanta SC C.N.C.F. C.F.R. SA București în contradictoriu cu

pârâta SC T.G. SA Cluj Napoca.

A

fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtei suma de 23.500 lei cheltuieli

de judecată.

Prin

Decizia civilă nr. 157 din 9 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj,

secția a ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a anulat ca

insuficient timbrat apelul declarat de SC C.N.C.F. C.F.R. SA împotriva

sentinței civile nr. 3036 din 04 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul

Specializat Cluj.

Pentru

a pronunța această decizie instanța de apel a reținut că întrucât apelul nu a

fost timbrat anticipat decât cu timbru judiciar în valoare de 0,50 lei, că

apelanta nu s-a conformat obligației de timbrare, conform citației aflate la

fila 5 dosar apel, lipsind taxa judiciară de timbru în sumă de 3.773,11 lei, în

cauză a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997,

respectiv ale art. 35 alin. (5) din Normele metodologice de aplicare a acestui

act normativ, anulând apelul ca insuficient timbrat.

Împotriva Deciziei civile nr. 157 din 9 noiembrie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta SC C.N.C.F. C.F.R. SA București,

întemeiat pe art. 304 pct. 5 și pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru

nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei și

trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

În

criticile formulate, recurenta reclamantă a susținut în esență următoarele:

- Invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5

C. proc. civ. a susținut că decizia din apel a fost dată cu încălcarea formelor

de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin.

(2) C. proc. civ., în sensul că societatea sa a fost în imposibilitate de a

achita taxa judiciară de timbru aferentă apelului declarat în cauză, întrucât

nu a fost legal citată pentru termenul la care a fost soluționat apelul,

fiindu-i încălcat astfel dreptul la un proces echitabil și accesul la justiție.

- Că decizia din apel a fost pronunțată cu încălcarea sau

aplicarea greșită a legii, cu referire la dispozițiile legale ce reglementează

plata taxei de timbru, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Intimata

pârâtă SC T.G. SA Cluj Napoca prin concluziile scrise și întâmpinarea, depuse

la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând

recursul declarat de reclamanta SC C.N.C.F. C.F.R. SA București împotriva Deciziei

civile nr. 157 din 9 noiembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a

ll-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin prisma criticilor

formulate și în raport de temeiurile de drept invocate, Înalta Curte apreciază

că acesta este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele

considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997,

modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar conform art. 9

alin. (1) din O.G. nr. 32/1995, cererile pentru care se datorează timbru

judiciar nu vor fi primite și înregistrate dacă nu sunt timbrate corespunzător.

Din examinarea actelor dosarului de apel, rezultă că

pentru termenul de judecată din 9 noiembrie 2012, apelantei reclamante i s-a

pus în vedere, prin citația aflată la fila 5 din dosarul de apel, să timbreze

apelul cu suma de 3.773,11 lei taxă judiciară de timbru și 4,5 lei timbru

judiciar.

Față de cele de mai sus, se reține că deși legal citată

pentru termenul de judecată din 9 noiembrie 2012, de dezbare a apelului,

conform dovezii aflată la fila 5, recurenta reclamantă nu a satisfăcut această

cerință de plată a diferenței taxei de timbru, astfel că decizia recurată este

legală și a fost pronunțată cu corecta aplicare a dispozițiilor art. 20 alin.

(3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și ale art. 9 din

O.U.G. nr. 32/1995, privind timbrul judiciar, așa cum au fost modificate,

anulând apelul ca insuficient timbrat.

În cauză înmânarea actelor de procedură, cu privire la

dovada de comunicare a citației, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 88,

art. 89, art. 91 și art. 92 alin. (1) C. proc. civ., aceasta fiind semnată de

persoana fizică care se afla la sediul reclamantei, care a aplicat ștampila

companiei, confirmând primirea citației.

Pentru considerentele expuse, se reține că motivul de

recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. prin care recurenta a susținut

că decizia din apel a fost dată cu încălcarea formelor de procedură prevăzute

sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în

sensul că societatea sa nu a fost legal citată pentru termenul la care a fost soluționat

apelul nu poate fi primită.

De altfel, se constată că și susținerea în ceea ce

privește nerespectarea dreptului său la apărare și la un proces echitabil, în

raport de art. 6 din C.E.D.O., este formală, în condițiile în care din

examinarea actelor de la dosar se poate constata că recurenta a beneficiat de

un proces echitabil, cu respectarea tuturor drepturilor procedurale.

Pentru

cele ce preced, Înalta Curte, constatând că decizia instanței de apel este

legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantei

urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC C.N.C.F.

C.F.R. SA București împotriva Deciziei civile nr. 157 din 9 noiembrie 2012,

pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a ll-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2014.