ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2476/2010

Deliberând asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința nr. 2148 din 09 februarie 2009, Judecătoria sectorului 1 București a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. E. S.R.L. Moreni împotriva pârâților O.A.M. și O.M.V., sens în care a pronunțat o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul construcție și teren, situat în București, sector 1. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții, recurs înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a V-a civilă. În cursul judecării recursului, la data de 26 noiembrie 2009, recurenții-pârâți au formulat cerere de recuzare a tuturor magistraților Tribunalului București, cu excepția magistratului S.A.

Învestită cu soluționarea acestei cereri de recuzare în conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (2) C. proc. civ., Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a respins-o ca neîntemeiată prin încheierea din Camera de Consiliu de la 5 februarie 2010. Împotriva încheierii din 5 februarie 2010 au declarat recurs pârâții. Acest recurs a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, instanță care, în ședința publică din 23 aprilie 2010, a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității căii de atac exercitate împotriva unei încheieri irevocabile. Excepția este întemeiată și va fi admisă pentru următoarele motive: Potrivit art. 34 alin. (2) C. proc.

civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odată cu fondul, de unde concluzia că încheierea de respingere a cererii de recuzare are, din punctul de vedere al căilor de atac, același regim juridic ca și hotărârea asupra fondului. Or, în speță, prin încheierea recurată s-a respins o cerere de recuzare formulată în faza de recurs, deci într-o etapă procesuală în care hotărârea asupra fondului este irevocabilă în conformitate cu dispozițiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., astfel că și încheierea de respingere a cererii de recuzare este tot irevocabilă. Din interpretarea dispozițiilor art. 299 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc.

civ., rezultă că hotărârile date în recurs, fiind irevocabile, nu pot fi atacate cu recurs. Întrucât, în speță, hotărârea ce se va pronunța asupra fondului recursului are caracterul de hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de exercițiul căii de atac a recursului, nici încheierea de respingere a cererii de recuzare formulată împotriva judecătorilor instanței de recurs nu poate fi atacată cu recurs, fiind și ea irevocabilă. Pe cale de consecință, față de dispozițiile art. 34 alin. (2) raportat la art. 299 coroborat cu art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., recursul exercitat în cauză împotriva încheierii de respingere a cererii de recuzare a judecătorilor instanței de recurs este inadmisibil și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Respinge recursul declarat de pârâții O.A.M. și O.M.V. împotriva încheierii de ședință din 05 februarie 2010, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, ca inadmisibil. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică astăzi, 23 aprilie 2010. Procesat de GGC - NN