ÎCCJ, Secția penală

Decizia nr. 78/A/2016

Deliberând asupra cauzei de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția penală, în baza art. 336 alin. (1) C. pen. a fost condamnat inculpatul A., la pedeapsa de:

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului.

În baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

În baza art. 65 C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

În baza art. 91 alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului pe o durată de 3 ani, termen de supraveghere stabilit conform art. 92 alin. (1) C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de supraveghere s-au impus inculpatului A. următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov la datele fixate de respectivul serviciu;

- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe în prealabil serviciului indicat orice schimbare de locuința si orice deplasare care depășește 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov informații și documente de natura a putea fi verificate mijloacele lui de existență.

În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus inculpatului obligația de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții comunitare.

S-a hotărât ca, în baza art. 93 alin. 3 C. pen., pe durata termenului de supraveghere, inculpatul A. să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, și s-a stabilit că instituțiile din comunitate în care inculpatul poate presta muncă sunt: Primăria Municipiului Brașov și Fundația pentru promovarea sancțiunilor comunitare - Atelierul E. Brașov.

În baza art. 404 alin. (2) C. proc. pen. a fost atrasă atenția inculpatului A. asupra dispozițiilor art. 96 C. pen. a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere.

În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov din data de 24 februarie 2015 a fost trimis în judecată inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. reținându-se în fapt în sarcina acestuia că la data de 16 septembrie 2014, înjurai orei 18

00

, a condus autoturismul dinspre municipiul Brașov spre localitatea Lunca Câlnicului având o îmbibație de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în Dosarul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov a fost constatată de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din data de 17 aprilie 2015.

La termenul de judecată din data de 17 aprilie 2015 inculpatul A. a declarat în fața instanței că nu dorește judecarea cauzei în procedura simplificată prev. de art. 375 C. proc. pen. și dorește administrarea materialului probator propus prin acrul de sesizare al instanței precum și administrarea de noi probe, astfel că această cauză a fost judecată după procedura obișnuită.

În instanță au fost administrate pe parcursul cercetării judecătorești următoarele probe: a fost audiat inculpatul A. (fila 21 dosar instanță), au fost audiați martorii propuși prin actul de sesizare al instanței B. (fila 70 dosar instanță) și C. (fila 71 dosar instanță), au fost admise pentru inculpat proba testimonială - fiind audiat martorul D. (fila 57 dosar instanță) - precum și proba cu înscrisuri - fiind atașate la dosarul cauzei acte de stare civilă (filele 19-20 dosar instanță) și înscrisuri privind veniturile inculpatului (filele 46 -56 dosar instanță). A fost întocmit de către Serviciul de Probațiune Brașov, din dispoziția instanței, un referat de evaluare referitor la inculpat (filele 43-44 dosar instanță).

Analizând actele și lucrările dosarului și coroborând materialul probator administrat m cursul urmăririi penale precum și al cercetării judecătorești instanța a reținut următoarea stare de fapt:

La data de 16 septembrie 2014, după ce în intervalul orar 15 - 17,a consumat băuturi alcoolice la domiciliu, inculpatul A., de profesie notar public, s-a urcat la volanul autoturismului și l-a condus dinspre municipiul Brașov înspre localitatea Lunca Câlnicului. în jurul orei 18

00

, în timp ce se deplasa pe DN 11 la km 11+500, în mod voit a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autotractorul condus regulamentar de martorul C..

În urma impactului, cele două vehicule au suferit avarii iar inculpatul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov, unde i s-au acordat îngrijiri medicale și i s-au recoltat probe biologice. Conform raportului de expertiză medico-legală din 23 septembrie 2014 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov inculpatul a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Din Buletinele de analiză toxicologică din 18 septembrie 2014, a rezultat că la prima probă biologică, recoltată la ora 20

25

,s-a pus în evidență o alcoolemie de 2,40 g%o iar la a doua probă biologică recoltată la ora 21

25

s-a pus în evidență o alcoolemie de 2,20 g%o.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești inculpatul A. a recunoscut comiterea faptei, arătând că, înainte de a se urca la volan, pe fondul unor neînțelegeri pe care le-a avut cu soția sa, care părăsise domiciliul conjugal, a consumat 1 litru de vin iar mai apoi, în timp ce conducea autoturismul, în mod intenționat a pătruns pe contrasens întrucât a dorit să-și ia viața; inculpatul a mai arătat că în acea perioadă a avut o stare depresivă accentuată însă în prezent urmează tratament de specialitate astfel că starea sa s-a îmbunătățit.

Instanța de fond a reținut că declarațiile inculpatului date pe parcursul procesului (filele 29, 31-32 dosar urmărire penală și fila 21 dosar instanță) se coroborează cu restul materialului probator de la dosar: proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto (filele 9-27 dosar urmărire penală), rezultatul etilotest (fila 33 dosar urmărire penală) buletine de examinare toxicologică - alcoolemie (filele 34, 59 dosar urmărire penală), buletine de examinare clinică (filele 37,62 dosar urmărire penală), raport de expertiză medico-legală psihiatrică (filele 46-47 dosar urmărire penale) precum și cu declarațiile martorilor B. (filele 41,42 -43 dosar urmărire penală și 70 dosar instanță) și C. (fila 40 dosar urmărire penală și 71 dosar instanță).

Instanța de fond a reținut că, în drept: fapta inculpatului A., de a conduce la data de 16 septembrie 2014 înjurai orei 18° autoturismului dinspre Municipiul Brașov înspre localitatea Lunca Câlnicului, după ce în prealabil consumase o cantitate mare de alcool (alcoolemia pusă în evidență prin analiza probelor biologice recoltate depășind 0,80 g/l alcool pur în sânge) producând cu aceeași ocazie un eveniment rutier, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

S-a arătat că, latura obiectivă a infracțiunii a fost dovedită cu întreg materialul probator administrat în cauză iar în ceea ce privește latura subiectivă vinovăția inculpatului îmbracă forma intenției indirecte.

Cu toate că în apărarea sa inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 80-82 C. pen. în sensul renunțării la aplicarea pedepsei, dată fiind starea de tulburare și depresia accentuată în care s-a aflat inculpatul și pe fondul căreia a consumat alcoolul, precum și impactul pe care o soluție de condamnare l-ar avea asupra situației profesionale și familiale a inculpatului, instanța a apreciat că deși s-a făcut în cauză dovada faptului că inculpatul avea la data comiterii faptei o labilitate psihică accentuată și o situație familială dificilă nu se poate reține că gravitatea faptei ar fi una redusă.S-a reținut că, gravitatea faptei trebuie stabilită, conform art. 80 C. pen. având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit. Instanța, analizând prin prisma elementelor prevăzute de art. 80 C. pen., gravitatea faptei, a constatat că aceasta este una crescută; spre această concluzie pledează alcoolemia deosebit de mare depistată în sângele inculpatului la aproape două ore de la data producerii accidentului (2,40 g%o în scădere), concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov care a relevat că inculpatul prezenta la momentul faptei și la data examinării sale diagnostic de „tulburare depresivă indusă în remisiune. Sindrom de dependență de alcool în remisiune, însă inculpatul a avut discernământul prezent la data comiterii faptei. De asemenea urmarea imediată caracteristică faptelor de acest gen: punerea în pericol a siguranței traficului rutier, în speță s-a și concretizat, inculpatul direcționând în mod voit vehiculul pentru a produce un accident rutier pentru a-și lua viața; accidentul s-a soldat cu avarierea autovehicule și cu vătămarea corporală a inculpatului.

S-a mai reținut că, este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale însă concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependență de alcool" care se afla în remisiune la momentul examinării sale pe fondul tratamentului la care a fost supus ceea ce dovedește că acesta nu a avut o conduită anterioară comiterii faptei, din perspectiva infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, care să convingă instanța că fapta comisă a avut un caracter izolat și accidental.

Față de această situație Curtea a apreciat că în speță nu sunt mtrunite condițiile prev. de art. 80 C. pen. pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei (mai precis cele prevăzute de art. 80 lit. a) și b) C. pen.), ci,dimpotrivă, sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului, impunându-se aplicarea față de acesta a unei pedepse.

În ceea ce privește pedeapsa, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările comiterii faptei - astfel cum acestea au fost expuse anterior - circumstanțele personale ale inculpatului - astfel cum acestea rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar, din depoziția martorului audiat în acest sens D. (fila 57 dosar instanță) și din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de probațiune Brașov - starea de pericol creată pentru siguranța traficului rutier prin fapta inculpatului, consecințele infracțiunii, conduita bună a inculpatului după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație (inculpatul este absolvent de studii juridice superioare) vârsta tânără a acestuia starea de sănătate a inculpatului (relevată de actele medicale de la dosar), situația sa socială și familială, instanța a considerat că reeducarea inculpatului poate fi realizată prin aplicarea unei pedepse egale cu limita minimă prevăzută de textul de lege care incriminează fapta respectiv 1 an închisoare.

Cu toate că pentru infracțiunea comisă de inculpat legiuitorul a prevăzut sancțiuni alternative: închisoare sau amendă, instanța a apreciat că în raport de gravitatea faptei și de situația concretă în care se găsește inculpatul o pedeapsă cu amenda nu este în măsură să asigure reeducarea acestuia, nu poate conduce la corijarea comportamentului său și schimbarea atitudinii față de valorile protejate de normele penale.

Dimpotrivă, prin prisma concluziilor raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependență de alcool", a naturii și gravității infracțiunii comise, a împrejurărilor cauzei și a persoanei inculpatului, instanța a apreciat că în baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. proc. pen. este necesară aplicarea față de inculpat, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, și a pedepsei complementare și a celei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a conduce vehicule pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Cât privește pedeapsa principală a închisorii, luând în considerare nivelul de educație al inculpatului, împrejurarea că acesta a început imediat după comiterea faptei tratament de specialitate pentru rezolvarea problemelor pe care le are și urmează și în prezent acest tratament, starea sa de sănătate fiind ameliorată, văzând perspectivele reale și crescute de reintegrare m societate, susținerea morală de care beneficiază din partea familiei, Curtea a apreciat că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de liberate.

S-a apreciat că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea sa, inculpatul nu va mai comite alte infracțiuni însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Împotriva sentinței penale nr. 36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția penală, în termen legal, inculpatul A. a formulat apelul de față.

În motivarea scrisă a cererii sale, inculpatul, prin apărător a precizat că apelul vizează modul de rezolvare a acțiunii penale și, în temeiul art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a solicitat admiterea acestuia, desființarea sentinței și, în rejudecare, potrivit art. 396 pct. 3 C. proc. pen., să se dispună renunțarea la aplicarea pedepsei, apreciind că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 80 alin. (1) C. pen. și că nici unul dintre impedimentele prevăzute de alin. (2), nu este incident; în consecință a solicitat și înlăturarea pedepsei complementare ce i s-a aplicat în baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen.

În susținerea motivelor de apel avocatul ales a arătat că existența infracțiunii și săvârșirea acesteia de către inculpat sunt îndoielnice și că acesta a recunoscut de la bun început fapta comisă, pe care o regretă profund, dar că, la acea dată inculpatul se afla într-un moment culminant al unei perioade deosebit de dificile din viața sa personală - în special cea conjugală - context în care, pe fondul unei depresii profunde, amplificată de împrejurarea că soția sa l-a părăsit, luând-o cu ea și pe fiica lor minoră, a luat hotărârea de a se sinucide, însă într-o modalitate ce a reprezentat, prin ea însăși, o infracțiune.

Analizând apelul formulat de inculpatul A., atât potrivit susținerilor orale ale apărătorului, cât și în raport cu conținutul actelor și lucrărilor din dosar, Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că acesta este nefondat pentru considerentele se vor arăta în continuare:

Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza probelor administrate, fapta și vinovăția inculpatului și a făcut o încadrare corespunzătoare în dispozițiile legii penale.

Astfel s-a reținut că la data de 16 septembrie 2014, după ce în intervalul orar 15

00

-17

00

a consumat băuturi alcoolice la domiciliu, inculpatul A., s-a urcat la volanul autoturismului și a condus dinspre Municipiul Brașov înspre localitatea Lunca Câlnicului. În jurul orei 18

00

timp ce se deplasa pe DN 11 la km 11+500, în mod voit a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu autotractorul condus regulamentar de martorul C.

În urma impactului cele două vehicule au suferit avarii iar inculpatul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Brașov unde i s-au acordat îngrijiri medicale și i s-au recoltat probe biologice. Conform raportului de expertiză medico-legală din 23 septembrie 2014 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov inculpatul a suferit leziuni corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Din buletinele de analiză toxicologică din 18 septembrie 2014 a rezultat că, la prima probă biologică, recoltată la ora 20,s-a pus în evidență o alcoolemie de 2,40 g%o, iar la a doua probă biologică, recoltată la ora 21

25

s-a pus în evidență o alcoolemie de 2,20 g%o.

Audiat atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești, inculpatul A. a recunoscut comiterea faptei arătând că, înainte de a se urca la volan, pe fondul unor neînțelegeri pe care le-a avut cu soția sa, care părăsise domiciliul conjugal, a consumat 1 litru de vin, iar mai apoi, în timp ce conducea autoturismul, în mod intenționat a pătruns pe contrasens întrucât a dorit să-și ia viața; inculpatul a mai arătat că în acea perioadă a avut o stare depresivă accentuată însă în prezent urmează tratament de specialitate astfel că starea sa s-a îmbunătățit.

Înalta Curte apreciază că cererea inculpatului A., de renunțarea la aplicarea pedepsei, este nefondată.

Pedeapsa este o măsură de constrângere cu caracter strict personal și se aplică persoanei infractorului cu scopul de a împiedica comiterea de noi infracțiuni din partea acestuia, persoana infractorului fiind aceea asupra căreia trebuie să acționeze pedeapsa prin funcțiile sale.

Aptitudinea funcțională a pedepsei depinde de măsura în care aceasta corespunde persoanei infractorului, la stabilirea ei trebuind să se țină seama de periculozitatea socială a acestuia, exprimat de gradul de înapoiere a conștiinței sale, de măsura în care sunt înrădăcinate în conștiința sa mentalității și deprinderii antisociale și, deci, de probabilitatea ca în viitor el să săvârșească fapte socialmente periculoase, de trăsăturile specifice de temperament și de caracter ale infractorului, care determină un anumit mod de a reacționa sub influența pedepsei,iar o pedeapsă necorespunzătoare acestor particularități ale persoanei infractorului pierde din aptitudinea ei funcțională, putând duce la rezultate contrare celor urmărite prin aplicarea și executarea ei.

Fără a ignora datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului A. (atitudinea sinceră, prezentarea în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată,lipsa antecedentelor penale, familie, studii superioare), trebuie avute în vedere natura și gravitatea faptei comise, care este o infracțiune de pericol, prin comiterea unor astfel de infracțiuni punându-se în pericol siguranța circulației rutiere și a participanților la trafic.

De asemenea, Înalta Curte nu poate ignora împrejurările concrete ale săvârșirii infracțiunii deduse judecății, alcoolemia ridicată pe care o avea inculpatul precum și concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică din 5 februarie 2015 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Brașov care relevă că inculpatul prezenta la data examinării sale - deci la data evenimentului rutier „sindrom de dependență de alcool".

În art. 80 C. pen., legiuitorul a prevăzut posibilitatea instanței, de a dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

Totodată, art. 74 C. pen. prevede că stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; modul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială. Prin urmare, pentru stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța, în aplicarea dispozițiilor legale menționate, va avea în vedere toate circumstanțele reale si personale în care a fost săvârșită fapta.

În privința împrejurărilor comiterii infracțiunii, instanța are în vedere împrejurarea că inculpatul a produs un accident soldat cu pagube materiale, și cu vătămarea integrității corporale care au necesitat pentru vindecare, un număr de 30-35 zile de îngrijiri medicale.

Față de această situație Înalta Curte apreciză că în speță nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 80 C. pen. pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei (mai precis cele prevăzute de art. 80 lit. a) și b) C. pen.), ci, dimpotrivă, sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului și aplicarea față de acesta a unei pedepse, așa cum în mod corect a apreciat instanța de fond.

Totodată, Înalta Curte nu a identificat date și împrejurări favorabile inculpatului apte a justifica soluția renunțării la aplicarea pedepsei, cererea inculpatului nefiind justificată, cuantumul pedepsei un an închisoare și modalitatea de executare (în condițiile art. 81 C. pen. 11969) fiind indispensabile creării premiselor conștientizării de către inculpat a faptei sale și asumării consecințelor acesteia.

Avându-se în vedere și faptul că, verificându - se sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, sentința atacată, nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la desființarea acesteia, urmează ca apelul declarat de inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția penală, să fie respins ca nefondat.

Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. apelantul inculpat va fi obligat la plata sumei de 265 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 65 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A., împotriva sentinței penale nr. 36/F din data de 23 octombrie 2015 a Curții de Apel Brașov, secția penală.

Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 265 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 65 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 2 martie 2016.