ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 609/2021

Ședința publică din data de 24 martie 2021

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă sub nr. x/2021 la data de 25.02.2021, revizuentul A. a solicitat anularea deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosar nr. x/2017, întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a sentinței nr. 11370/16.11.2016, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosar nr. x/2015.

În motivare, revizuentul a arătat că în cadrul dosarului în care a fost pronunțată sentința nr. 11370/16.11.2016, a fost dezbătută succesiunea după defuncta B., în sensul că au fost constatați moștenitorii (A. Corneliu și D. în calitate de fii, cu cote de 1/3 fiecare, E., în calitate de nepot de fiică predecedată, cu cotă de 1/) și masa succesorală, compusă din cota de 5/8 din dreptul de proprietate asupra casei de locuit construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din patru camere și bucătărie, ca anexe: o cămară și o bucătărie de vară și suprafața de 1620 mp teren aferent (înscris în titlul de proprietate x/1996), imobil situat în comuna Bucu, jud. Ialomița, zona centrală, (cota de 1/8 în baza Certificatului de moștenitor nr. x/12.07.2006, iar cota de 1/2 în baza dispozițiilor art. 36 Codul familiei); cota de 2/8 din dreptul de proprietate asupra terenului arabil în suprafață de 7,50 ha, situat în extravilanul comunei Bucu, jud. Ialomița, așa cum este atestat în titlul de proprietate x/1996 conform Certificatului de moștenitor nr. x/12.07.2006;teren extravilan în suprafață de 5,75 ha dobândit prin titlul de proprietate nr. x din 15.07.1994, situat în comuna Gh. Lazăr, jud. Ialomița.

În dosarul nr. x/2017, respingând recursul împotriva deciziei nr. 1878/Ap/09.12.2012 a Tribunalului Brașov, Curtea de Apel Brașov a menținut cele statuate prin hotărârea de primă instanță (sentința nr. 1782/28.02.2018 a Judecătoriei Brașov), în sensul că: a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul D. în contradictoriu cu pârâții A. Corneliu și E.; au fost obligați pârâții să încheie cu reclamantul, în formă autentică, contract de vânzare-cumpărare având ca obiect cota indiviză de 1/4 din imobilul teren situat pe teritoriul comunei Bucu, jud. Ialomița, neintabulat în CF, în suprafață totală de 7 ha 6.620 mp (înscris în titlul de proprietate x/1996) și imobilul teren situat pe teritoriul comunei Gh. Lazăr, jud. Ialomița, neintabulat în Cf, în suprafață totală de 5 ha 7500 mp (înscris în titlul de proprietate nr. x din 15.07.1994);în caz de refuz, hotărârea va ține loc de act autentic de vânzare-cumpărare a imobilelor; s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamantului asupra imobilelor menționate anterior, cu titlu de cumpărare, după evidențierea acestora în CF, întocmirea documentațiilor cadastrale și avizarea lor de OCPI; s-a dispus obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată in cuantum de 5069,62 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Revizuentul arată că hotărârea dată în litigiul având ca obiect dezbaterea succesorală este legală și corectă, în timp ce hotărârea a cărei revizuire se solicită este dată cu încălcarea autorității de lucru judecat, cu nesocotirea normelor elementare ale procesului civil și ale dreptului de proprietate.

Excepția invocată privind autoritatea de lucru judecat a fost soluționată prin încălcarea dispozițiilor legale în materia dreptului de proprietate și a succesiunii.

În mod greșit instanța de recurs reține că prin sentința nr. 11370/2016 nu s-a soluționat partajul succesoral, ci doar s-a stabilit calitatea de moștenitori, cotele acestora și compunerea masei succesorale, cum greșit reține și că dispozițiile art. 995 nu sunt aplicabile.

Instanța de recurs confundă sistarea coproprietății cu hotărârea de partaj succesoral. Prin partajul succesoral se stabilește calitatea succesorală, cota și compunerea masei succesorale (art. 107 din Legea nr. 36/1995). Compunerea masei succesorale și cota ce revine fiecărui moștenitor sunt apărate prin dispozițiile art. 995 C. proc. civ., fiind o hotărârea constitutivă a dreptului de proprietate prin cote-părți (art. 634 C. civ.). Așadar, smulgerea proprietății din hotărârea de partaj încalcă art. 1555 și art. 680 C. civ., precum și art. 995 din C. proc. civ.

Este evident că autoritatea lucrului judecat astfel cum este reglementată de art. 430 C. proc. civ. privește exclusiv compunerea masei succesorale din sentința nr. 11370/2016 din dosarul nr. x/2015.

Instanța din hotărârea de partaj s-a pronunțat atât asupra cotelor de proprietate ale moștenitorilor cât și asupra componenței bunurilor din masa succesorală. Astfel, orice alt litigiu privitor la bunuirile din masa succesorală este oprit de art. 995 C. proc. civ., dacă nu s-a exercitat procedura prevăzută de lege pentru creditorii succesorali.

Hotărârea nr. 553/2020 încalcă și dispozițiile art. 887 C. civ., care prevăd că transmiterea dreptului de proprietate imobiliară se poate face numai în condițiile în care imobilul este înscris în cartea funciară cu excepția celor care provin din moștenire. Or, în cauză nu s-au identificat imobilele pentru a fi înscrise în cartea funciară, iar acestea nu provin din dezbaterea succesorală.

Asupra excepției de necompetență materială invocată de instanță din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de revizuire se solicită anularea deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosar nr. x/2017, pentru o pretinsă încălcare a autorității de lucru judecat de care se bucură sentința nr. 11370/16.11.2016, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosar nr. x/2015.

Potrivit dispozițiilor art. 510 alin. (2) C. proc. civ. "În cazul dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad față de instanța care a dat prima hotărâre…"

În cauză, cele două hotărâri în raport de care s-a invocat cazul de revizuire reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt decizia nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosar nr. x/2017 și sentința nr. 11370/16.11.2016, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosar nr. x/2015.

Întrucât textul legal anterior menționat este clar și fără echivoc, rezultă în mod incontestabil că, în condițiile în care instanța care a dat prima hotărâre este Judecătoria Brașov, instanța mai mare în grad față de aceasta, potrivit art. 510 alin. (2) C. proc. civ., este Tribunalul Brașov.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va declina competența cererii de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, în favoarea Tribunalului Brașov.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., cu domiciliul în județul Brașov, împotriva deciziei nr. 553/R din 5 noiembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimații D., cu domiciliul în județul Brașov, E., cu domiciliul în județul Brașov, în favoarea Tribunalului Brașov.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică azi, 24 martie 2021.